Din aceeasi categorie
|
Stiinta si magie 255 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Hall in Tirol, Austria 667 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Coroana de foc (1990) / Film romanesc / 94 minute 6.114 vizite - 0 comentarii adaugat de alexandra |
||||||||||||||||||
|
O Bucatica goala si calda (Italia 1972) Comedie / 120 mi 2.567 vizite - 0 comentarii adaugat de alina |
||||||||||||||||||
|
Billy Blanks - TC 2000 (SUA 1993) Actiune,SF / 91 minute 5.086 vizite - 0 comentarii adaugat de coco |
||||||||||||||||||
|
|
Coroana de foc (Romania 1990) Actiune,Isoric / 91 min 2.552 vizite - 0 comentarii adaugat de info |
||||||||||||||||||
|
Oameni de stiinta spun…Pamantul a fost creat ! 406 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Imparatul Constantin cel Mare (Italia 1962) / 119 minute 9.513 vizite - 0 comentarii adaugat de emil |
||||||||||||||||||
|
Ioana D'Arc (1999) Milla Jovovich,John Malkovich 158 min 894 vizite - 0 comentarii adaugat de TUDOR |
||||||||||||||||||
|
Taramul sirenelor (SUA 2000) Drama 95 min 211 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Filme complete
Evul Mediu - credinta, stiinta si magie
| Adaugat de Cozana | 30.12.2021 |  Adauga
la favorite |
332 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteLa inceputurile Evului Mediu toata lumea credea. Pe de alta parte, credinciosii aveau, cu siguranta, aproape toti, o cunoastere sumara a aspectelor celor mai frapante pentru imaginatie ale reprezentarilor crestine asupra trecutului, prezentului si viitorului lumii. Dar – dupa cum o arata nenumarate marturii extrase din literatura hagiografica, cartile de penitenta, catehismele populare sau din predicile timpului – alaturi de acestea, viata lor religioasa se hranea cu o pluralitate de credinte si de practici care, fie ca fusesera lasate mostenire de unele magii milenare, fie ca se nascusera intr-o epoca relativ recenta in sanul unei civilizatii animate inca de o mare fecunditate mitica, exercitau o presiune constanta asupra doctrinei oficiale, obligand-o la infinite compromisuri. Intr-un cuvant, potrivit penetrantei observatii formulate odinioara de Marc Bloch niciodata teologia nu s-a confruntat mai putin cu religia colectiva, simtita si traita cu adevarat.
Carturarii medievali au facut pentru prima data legatura intre matematica si stiinta, au anticipat existenta inertiei cu mult inaintea lui Newton si au folosit grafice cu 300 de ani inaintea lui Descartes. Insa meritele lor au fost fie ignorate, fie uitate, sub presiunea mitului care eticheteaza Evul Mediu drept Perioada Intunecata a omenirii.
Povestea pe care toti am invatat-o la scoala este ca stiinta isi are originile in Grecia Antica, ca dezvoltarea ei a stagnat pana in perioada Renasterii, ca oamenii din Evul Mediu credeau ca Pamantul e plat, iar Biserica interzicea disectiile si ii persecuta si ucidea pe savanti.
Istoricii nu s-au lepadat niciodata de ideea ca perioada medievala a fost una de nefasta pentru stiinta. „In ceea ce priveste propria mea stiinta ca istoric, imi pare un oximoron. Cum ar fi putut exista orice ratiune printre toate acele superstitii? Nu exista nici un motiv pentru care sa gandim opusul in acest domeniu, perioada este de degradare intelectuala", scria istoricul Charles Singer in volumul „Middle Ages" („Evul Mediu"). In realitate, mitul potrivit caruia credinta crestina ar fi tinut pe loc stiinta in perioada medievala a fost inventat in secolul al XIX-lea si, in ciuda eforturilor oamenilor de stiinta, se perpetueaza. De fapt, Biserica medievala cerea ca elevii sa invete matematica si stiinta in universitati. Multi oameni aveau cunostinte in aceste domenii. Si, pentru ca universitatile se autoguvernau si raspundeau in fata Papei, studentii se bucurau de libertate academica. Desigur ca existau niste limite din partea credintei, dar asta nu i-a impiedicat pe cativa oameni, astazi uitati, sa progreseze in stiinta, scrie specialistul in istoria stiintei James Hannam, in HistoryToday.
In Evul Mediu, Europa se confrunta cu doua conceptii fundamentale ale magiei: magia demonica – implica invocarea diavolului in diferite scopuri si magia naturala care poate indeplini aceleasi actiuni dar in loc sa se sprijine pe ajutorul demonilor ea exploateaza virtutile oculte ale naturii. Primul tip de magie intra in sfera religioasa si presupune notiuni religioase supra lumii spirituale iar al doilea tip de magie este un fel de stiinta care se ocupa de puterile oculte.
In anul 1475 Jean Vincent scrie un tratat in care isi afirma crezul ca magia depinde de ajutorul diabolic: “Exista, fara indoiala, puteri miraculoase in ierburi, pietre si ape, pe care demonii le pot folosi pentru a produce efecte necunoscute semenilor, realizand pulberi sau potiuni pe care le ofera vrajitorilor in urma unui pact semnat cu ei. Dar pentru ca acestia se lauda ca pot intrerupe, prelungi sau accelera dupa placul lor efectele unor asemenea potiuni sau pulberi, evident ca pactul cu demonul este mai eficient in aceste lucruri decat orice putere activa a unui obiect folosit in mod natural." Pe de alta parte, altii sunt mai inclinati sa atribuie efectele magice unor virtuti oculte ale naturii.
Cel mai frecvent scop al vrajitoriei era sa faca rau dusmanilui, ranindu-l fizic sau omorandu-l.
Magia erotica a aparut in anul 1486 si era cel mai des intalnita pentru ca pacatul originar se transmite prin actul sexual iar Dumnezeu ingaduie diavolului, in acest domeniu, mai multa putere.
In Europa Medievala magia este aproape universal luata in serios. Astfel, un taran poate crede ca vecinul i-a vrajit vaca si a facut-o sa-si piarda laptele, un mester de la oras poate crede ca a fost atras prin farmece de amanta lui intr-o aventura amoroasa.
Teologul Hagues de Saint-Victor(sec.XII), sprijinindu-se pe scrisorile lui Isidor din Sevilla categorizeaza magia in 5 grupe: mantica – necromatia si divinatia; mathematica – haruspiciile, augurii si horoscopul; sortilegium – cercetarea sortilor; prestigium
Carturarii medievali au facut pentru prima data legatura intre matematica si stiinta, au anticipat existenta inertiei cu mult inaintea lui Newton si au folosit grafice cu 300 de ani inaintea lui Descartes. Insa meritele lor au fost fie ignorate, fie uitate, sub presiunea mitului care eticheteaza Evul Mediu drept Perioada Intunecata a omenirii.
Povestea pe care toti am invatat-o la scoala este ca stiinta isi are originile in Grecia Antica, ca dezvoltarea ei a stagnat pana in perioada Renasterii, ca oamenii din Evul Mediu credeau ca Pamantul e plat, iar Biserica interzicea disectiile si ii persecuta si ucidea pe savanti.
Istoricii nu s-au lepadat niciodata de ideea ca perioada medievala a fost una de nefasta pentru stiinta. „In ceea ce priveste propria mea stiinta ca istoric, imi pare un oximoron. Cum ar fi putut exista orice ratiune printre toate acele superstitii? Nu exista nici un motiv pentru care sa gandim opusul in acest domeniu, perioada este de degradare intelectuala", scria istoricul Charles Singer in volumul „Middle Ages" („Evul Mediu"). In realitate, mitul potrivit caruia credinta crestina ar fi tinut pe loc stiinta in perioada medievala a fost inventat in secolul al XIX-lea si, in ciuda eforturilor oamenilor de stiinta, se perpetueaza. De fapt, Biserica medievala cerea ca elevii sa invete matematica si stiinta in universitati. Multi oameni aveau cunostinte in aceste domenii. Si, pentru ca universitatile se autoguvernau si raspundeau in fata Papei, studentii se bucurau de libertate academica. Desigur ca existau niste limite din partea credintei, dar asta nu i-a impiedicat pe cativa oameni, astazi uitati, sa progreseze in stiinta, scrie specialistul in istoria stiintei James Hannam, in HistoryToday.
In Evul Mediu, Europa se confrunta cu doua conceptii fundamentale ale magiei: magia demonica – implica invocarea diavolului in diferite scopuri si magia naturala care poate indeplini aceleasi actiuni dar in loc sa se sprijine pe ajutorul demonilor ea exploateaza virtutile oculte ale naturii. Primul tip de magie intra in sfera religioasa si presupune notiuni religioase supra lumii spirituale iar al doilea tip de magie este un fel de stiinta care se ocupa de puterile oculte.
In anul 1475 Jean Vincent scrie un tratat in care isi afirma crezul ca magia depinde de ajutorul diabolic: “Exista, fara indoiala, puteri miraculoase in ierburi, pietre si ape, pe care demonii le pot folosi pentru a produce efecte necunoscute semenilor, realizand pulberi sau potiuni pe care le ofera vrajitorilor in urma unui pact semnat cu ei. Dar pentru ca acestia se lauda ca pot intrerupe, prelungi sau accelera dupa placul lor efectele unor asemenea potiuni sau pulberi, evident ca pactul cu demonul este mai eficient in aceste lucruri decat orice putere activa a unui obiect folosit in mod natural." Pe de alta parte, altii sunt mai inclinati sa atribuie efectele magice unor virtuti oculte ale naturii.
Cel mai frecvent scop al vrajitoriei era sa faca rau dusmanilui, ranindu-l fizic sau omorandu-l.
Magia erotica a aparut in anul 1486 si era cel mai des intalnita pentru ca pacatul originar se transmite prin actul sexual iar Dumnezeu ingaduie diavolului, in acest domeniu, mai multa putere.
In Europa Medievala magia este aproape universal luata in serios. Astfel, un taran poate crede ca vecinul i-a vrajit vaca si a facut-o sa-si piarda laptele, un mester de la oras poate crede ca a fost atras prin farmece de amanta lui intr-o aventura amoroasa.
Teologul Hagues de Saint-Victor(sec.XII), sprijinindu-se pe scrisorile lui Isidor din Sevilla categorizeaza magia in 5 grupe: mantica – necromatia si divinatia; mathematica – haruspiciile, augurii si horoscopul; sortilegium – cercetarea sortilor; prestigium
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.