In intreaga lume, blocajele legate de pandemie au afectat puternic economia noastra globalizata. Lanturile de aprovizionare au fost intrerupte, industriile paralizate. Coronavirusul a scos la iveala riscurile interconectarii globale. Este criza inceputul sfarsitului globalizarii?
La inceputul anului 2020, cand productia si productia asiatica au fost oprite, efectele s-au simtit rapid in lanturile de aprovizionare. Fluxul de materii prime si alte produse care determina comertul global s-a uscat. Operatorul portuar din Hamburg, HHLA, a raportat pierderi de pana la 40 la suta, iar deficientele de aprovizionare au oprit temporar productia din fabricile germane. Blocarile legate de coronavirus in Europa au condus la pierderea mijloacelor de trai ale lucratorilor din confectii din Bangladesh. Acest documentar arata cum functioneaza astfel de dependente globale in timpul unei pandemii. Este timpul sa readucem productia locala, pentru a ne asigura ca populatiile sunt asigurate chiar si in perioade de criza?
Acest film arata ca multi se gandesc din greu la aceasta problema. Companiile isi diversifica lanturile de aprovizionare sau intensifica eforturile de digitalizare. In Germania, fondurile publice sunt utilizate pentru a incuraja productia de echipamente de protectie cultivate in tara pentru a asigura aprovizionarea in viitor. Dar pentru majoritatea companiilor germane, astfel de masuri ar face productia drastica mai scumpa. Globalizarea este in multe privinte cauza exploatarii si a nedreptatii sociale, totusi, daca tarile in curs de dezvoltare ar pierde comenzi uriase fara despagubiri, rezultatul ar fi probabil grav. „Multi mai multi oameni vor muri de foame decat de pandemie", se teme expertul in globalizare Ian Goldin de la Universitatea Oxford. Dar ar putea criza coronavirusului sa aduca si schimbari pozitive, cum ar fi o diviziune mai corecta a muncii, un consum mai constiincios, mai putina poluare si mai multa responsabilitate sociala?