Din aceeasi categorie
|
Lucrurile nespuse pe care stapanii le-au facut sclavilor 125 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Misiunea Saturn: Prabusirea navei spatiale Cassini 670 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Stapanii planetei 724 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Conspiratia masacrului padurii de la Teutoburg 386 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Adevarul din spatele Yeti 152 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Stiinta din spatele iernii 888 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Stiinta din spatele iernii 578 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Stiinta din spatele iernii 506 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Nevoile ascunse din spatele mancatului necontrolat 559 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Femeile din spatele gratiilor: Povesti adevarate 204 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
In spatele fictiunii .-Stapanii inelelor
| Adaugat de Cozana | 10.02.2021 |  Adauga
la favorite |
170 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteStapanul inelelor (engleza: The Lord of the Rings) este un roman de fantezie scris de universitarul si filologul englez J.R.R. Tolkien. Actiunea volumului prezent este o continuare a Hobbitului. Cartea a fost scrisa in anii 1937 - 1949, iar partea sa esentiala a fost creata in timpul celui de-al doilea razboi mondial.
Lucrarea a fost publicata in trei volume in 1954 si 1955, aceasta forma fiind cea mai populara. A fost retiparita de mai multe ori si tradusa in diferite limbi, devenind una dintre cele mai populare si influente lucrari ale literaturii secolului 20.
Stapanul inelelor este materializarea explorarii intereselor lui Tolkien: filologie, religie (in special catolicismul roman), basme, mitologia Scandinava, dar romanul este puternic influentat si de catre evenimentele Primului Razboi Mondial.[17]
Tolkien a creat o lume fictiva extrem de complexa (Ea), in care Stapanul inelelor este plasat, multe dintre componentele acestei lumi, conform propriilor marturisiri fiind inspirate de catre alte surse.[18]
Tolkien a descris romanul Stapanul inelelor, prietenului sau, membru al Ordinului iezuit Robert Murray ca o „lucrare fundamental religioasa si Catolica, de care nu a fost constient la inceput, lucru observat dupa revizuire“.[9] In cadrul romanului pot fi gasite multe teme teologice care includ razboaie intre bine si rau, triumful umilintei asupra mandriei si activitatea zeilor. In plus legenda contine teme precum moartea si imortalitatea, mila si binecuvantarea, invierea, salvarea, pocainta, propriul sacrificiu, dreptatea, propria credinta, fratia, autoritatea si vindecarea. De asemenea, Tolkien a declarat ca de-a lungul scrierii romanului, in momentele in care Frodo trebuia sa lupte impotriva puterii inelului, in mintea sa era prezent deseori versul „Si nu ne duce pe noi in ispita, Ci ne izbaveste de cel rau“ din rugaciunea Tatal Nostru.[9]
Motive non-crestine sunt puternic reprezentate de-a lungul romanului. Unul dintre exemple ar fi Ainur, un regat al fiintelor angelice, responsabile pentru conceperea lumii, incluzandu-l pe Valar, cel mai mare dintre „zei“ imputernicit cu sarcina de a mentine echilibrul si servitorii sai maiarii. Conceptul de Valar implica influente mitologice scandinave si grecesti, deasemenea Ainur si lumea in sine sunt creatii ale unui zeu momoteist - Iluvatar or Eru, „Unicul“. Religia mentionata in Stapanul inelelor este descrisa pe larg in romanul Silmarillion. Totusi raman multe lucruri neclarificate precum „Marele Dusman“, maestru al lui Sauron. Alte elemente necrestine apar in roman precum neumanii (piticii, elfii, hobbitii si entii), un „Om Verde“ (Tom Bombadil) si spirite sau stafii
.
Mitologiile nord Europene sunt probabil cel mai bine reprezentate de-a lungul romanului. Elfii si gnomii creati de catre el sunt bazati puternic pe legende scandinave si germanice. Numele precum „Gandalf“, „Gimli“ sau „Middle-earth “ (termenul in engleza pentru „Pamantul de Mijloc“) sunt cuvinte derivate direct din mitologia nordica. Personajul Gandalf este influentat in mod special de catre zeitatea germanica Odin, Tolkien insusi mentionand intr-o scrisoare din anul 1946 ca si-l imagineaza pe Gandalf ca pe un vrajitor Odinic.
Influente specifice ale mitologiilor Europene includ poemul anglo-saxon Beowulf. Este posibil ca Tolkien sa fi imprumutat elemente ale legendei Volsunga saga, in mod special Inelul magic de aur si sabia rupa care este refaurita. In Volsunga saga aceste lucruri sunt Andvarinaut si Gram, ele corespund cu inelul si Narsil/Anduril. Mitologia finalandeza si multe alte elemente din cartea de poeme Kalevala au jucat un rol important asupra creerii Pamantului de Mijloc. In maniera asemanatoare cu Stapanul inelelor, Kalevala este centrata asupra unui artefact magic, numit Sampo, care ii aduce avere purtatorului sau, dar nu ii dezvaluie niciodata natura acestuia. Precum Sampo, Inelul este disputat de catre fortele binelui si ale raului pentru ca in final sa fie distrus pentru „binele majoritatii“. O alta paralela intre cele doua carti este vrajitorul, Gandalf imprumuta unele din actiunile lui Vainamoinen (vrajitorul din Kalevala). Ambii lupta alaturi de fortele binelui si in finalul romanului pleaca spre o lume a nemuririi. Tolkien s-a inspirat din limba finlaneza cand a creat limba elfa Quenya.
Deasemenea este clar ca inelul are o aplicabilitate larga privind conceptul de putere absoluta si efectele sale, iar accentueaza ideea ca oricine incearca sa obtina putere de pe seama sa va fi inevitabil corupt de catre el. Conceptul de „inel al puterii“ este prezent si in dialogul Socratic al lui Plato - Republica, in Cercul inelului - Richard Wagner si in povestea Inelul lui Gyges.
Piesa Macbeth, scrisa de catre Shakespeare l-a influentat pe Tolkien intr-o oarecare masura. Atacul Entilor asupra cetatii Isengard a fost inspirat de catre „Padurea Birnam venind spre Dunsinane“ in piesa lui Shakespeare.
La un nivel mult mai personal, unele locatii si personaje au fost inspirate de catre copilaria lui Tolkien din Sarehole si Birmingham. Comitatul pare a fi influentat in mare parte de catre Colegiul Stonyhurst din Lancashire, une Tolkien a studiat in anii 1940. Stapanul Inelelor a fost inspirat crucial de catre participarea lui Tolkien la Primul Razboi Mondial si a fiului acestuia la Cel De-Al Doilea Razboi Mondial. Actiunea centrala a cartilor este plasata in jurul unui razboi dintre bine si rau, in pragul unui nou mileniu. Acest razboi poate fi intalnit in mitologia scandinava, dar Primul Razboi Mondial este o influenta clara asupra romanului.
Dupa publicarea romanului Stapanul inelelor, aceste influente au condus la speculatia ca inelul este o alegorie pentru bomba nucleara.[24] Totusi, Tolkien a insistat ca munca sa nu este o alegorie de niciun fel. El a declarat in prefata Stapanului inelelelor ca niciodata nu i-au placut alegoriile, care credea el ca impun dominatia autorului asupra cititorului. In schimb el a preferat termenul de aplicabilitate, libera opinie a cititorului de a interpreta munca sa (a lui Tolkien) in lumina propriei vieti si timpuri Tolkien a scris o mare parte a cartii, incluzand inceputul si finalul, inainte ca bombele nucleare de la Hiroshima si Nagasaki sa fie facute cunoscute lumii.
Totusi, romanul are si o serie de influente moderne. Exista o disperare in fata noilor masinarii, simtite chiar de catre Tolkien in timpul Primului Razboi Mondial. Unii sustin ca in cadrul romanului exista dovezi clare care dovedesc ca povestea este puternic influentata de catre problemele contemporane cum ar fi industrializarea si urbanizarea din locurile pitoresti engleze. Dezvoltarea masiva a unei generatii de orci are deasemenea rezonante moderne, iar efectele inelului asupra purtatorului aduc indirect in discutie dependenta actuala a drogurilor, Tolkien aducand astfel romanul la un nivel modern.
Actiunea cartii Stapanul inelelor se petrece intr-o preistorie imaginara, cel de-al treilea Ev al Pamantului de Mijloc. Tinuturile din Pamantul de Mijloc sunt populate de oameni si de alte specii umanoide (hobbiti, de elfi, gnomi si orci), precum si de multe alte creaturi reale sau imaginare. Naratiunea este focalizata pe Inelul Puterii faurit de lordul intunecat Sauron si variaza de la descrierea atmosferei linistite din Comitat pana la desfasurarea Razboiului Inelului, purtat de Pamantul de Mijloc si vazut prin ochii personajelor sale, in special ai protagonistului Frodo Baggins. Actiunea principala este urmata de sase anexe care ofera o multitudine de materiale contextuale istorice si lingvistice.
Volumul Stapanul inelelor, la fel ca celelalte scrieri ale lui Tolkien, a fost supus unor analize cuprinzatoare privind temele literare si sursele. Desi Stapanul inelelor este o lucrare ampla, actiunea este numai ultima faza a unei mitologii la care Tolkien a lucrat inca din 1917. Tolkien a fost influentat de filologie, mitologie, industrializare si religie, precum si de scrierile sale timpurii si de experienta sa din primul razboi mondial. La randul sau, Stapanul Inelelor este considerat a avea un efect major asupra fantasticului modern, iar impactul lucrarilor lui Tolkien este atat de mare incat termenul „tolkienian“ a fost consemnat in Oxford English Dictionary.
Imensa si continua popularitate a Stapanului inelelor a produs numeroase referinte in cultura populara si a dus la fondarea a numeroase organizatii de catre fanii lucrarilor lui Tolkien si la publicarea a numeroase carti despre Tolkien si lucrarile sale. Stapanul inelelor a inspirat si continua sa inspire arta, muzica, industria filmului si televiziunea, jocurile video si literatura ulterioara. Adaptari ale Stapanului Inelelor au fost realizate pentru radio, teatru si film. Producerea in 2001-2003 a aclamatei ecranizari a trilogiei Stapanul inelelor a generat un nou val de interes fata de Stapanul inelelor si de celelalte lucrari ale lui Tolkien
Lucrarea a fost publicata in trei volume in 1954 si 1955, aceasta forma fiind cea mai populara. A fost retiparita de mai multe ori si tradusa in diferite limbi, devenind una dintre cele mai populare si influente lucrari ale literaturii secolului 20.
Stapanul inelelor este materializarea explorarii intereselor lui Tolkien: filologie, religie (in special catolicismul roman), basme, mitologia Scandinava, dar romanul este puternic influentat si de catre evenimentele Primului Razboi Mondial.[17]
Tolkien a creat o lume fictiva extrem de complexa (Ea), in care Stapanul inelelor este plasat, multe dintre componentele acestei lumi, conform propriilor marturisiri fiind inspirate de catre alte surse.[18]
Tolkien a descris romanul Stapanul inelelor, prietenului sau, membru al Ordinului iezuit Robert Murray ca o „lucrare fundamental religioasa si Catolica, de care nu a fost constient la inceput, lucru observat dupa revizuire“.[9] In cadrul romanului pot fi gasite multe teme teologice care includ razboaie intre bine si rau, triumful umilintei asupra mandriei si activitatea zeilor. In plus legenda contine teme precum moartea si imortalitatea, mila si binecuvantarea, invierea, salvarea, pocainta, propriul sacrificiu, dreptatea, propria credinta, fratia, autoritatea si vindecarea. De asemenea, Tolkien a declarat ca de-a lungul scrierii romanului, in momentele in care Frodo trebuia sa lupte impotriva puterii inelului, in mintea sa era prezent deseori versul „Si nu ne duce pe noi in ispita, Ci ne izbaveste de cel rau“ din rugaciunea Tatal Nostru.[9]
Motive non-crestine sunt puternic reprezentate de-a lungul romanului. Unul dintre exemple ar fi Ainur, un regat al fiintelor angelice, responsabile pentru conceperea lumii, incluzandu-l pe Valar, cel mai mare dintre „zei“ imputernicit cu sarcina de a mentine echilibrul si servitorii sai maiarii. Conceptul de Valar implica influente mitologice scandinave si grecesti, deasemenea Ainur si lumea in sine sunt creatii ale unui zeu momoteist - Iluvatar or Eru, „Unicul“. Religia mentionata in Stapanul inelelor este descrisa pe larg in romanul Silmarillion. Totusi raman multe lucruri neclarificate precum „Marele Dusman“, maestru al lui Sauron. Alte elemente necrestine apar in roman precum neumanii (piticii, elfii, hobbitii si entii), un „Om Verde“ (Tom Bombadil) si spirite sau stafii
.
Mitologiile nord Europene sunt probabil cel mai bine reprezentate de-a lungul romanului. Elfii si gnomii creati de catre el sunt bazati puternic pe legende scandinave si germanice. Numele precum „Gandalf“, „Gimli“ sau „Middle-earth “ (termenul in engleza pentru „Pamantul de Mijloc“) sunt cuvinte derivate direct din mitologia nordica. Personajul Gandalf este influentat in mod special de catre zeitatea germanica Odin, Tolkien insusi mentionand intr-o scrisoare din anul 1946 ca si-l imagineaza pe Gandalf ca pe un vrajitor Odinic.
Influente specifice ale mitologiilor Europene includ poemul anglo-saxon Beowulf. Este posibil ca Tolkien sa fi imprumutat elemente ale legendei Volsunga saga, in mod special Inelul magic de aur si sabia rupa care este refaurita. In Volsunga saga aceste lucruri sunt Andvarinaut si Gram, ele corespund cu inelul si Narsil/Anduril. Mitologia finalandeza si multe alte elemente din cartea de poeme Kalevala au jucat un rol important asupra creerii Pamantului de Mijloc. In maniera asemanatoare cu Stapanul inelelor, Kalevala este centrata asupra unui artefact magic, numit Sampo, care ii aduce avere purtatorului sau, dar nu ii dezvaluie niciodata natura acestuia. Precum Sampo, Inelul este disputat de catre fortele binelui si ale raului pentru ca in final sa fie distrus pentru „binele majoritatii“. O alta paralela intre cele doua carti este vrajitorul, Gandalf imprumuta unele din actiunile lui Vainamoinen (vrajitorul din Kalevala). Ambii lupta alaturi de fortele binelui si in finalul romanului pleaca spre o lume a nemuririi. Tolkien s-a inspirat din limba finlaneza cand a creat limba elfa Quenya.
Deasemenea este clar ca inelul are o aplicabilitate larga privind conceptul de putere absoluta si efectele sale, iar accentueaza ideea ca oricine incearca sa obtina putere de pe seama sa va fi inevitabil corupt de catre el. Conceptul de „inel al puterii“ este prezent si in dialogul Socratic al lui Plato - Republica, in Cercul inelului - Richard Wagner si in povestea Inelul lui Gyges.
Piesa Macbeth, scrisa de catre Shakespeare l-a influentat pe Tolkien intr-o oarecare masura. Atacul Entilor asupra cetatii Isengard a fost inspirat de catre „Padurea Birnam venind spre Dunsinane“ in piesa lui Shakespeare.
La un nivel mult mai personal, unele locatii si personaje au fost inspirate de catre copilaria lui Tolkien din Sarehole si Birmingham. Comitatul pare a fi influentat in mare parte de catre Colegiul Stonyhurst din Lancashire, une Tolkien a studiat in anii 1940. Stapanul Inelelor a fost inspirat crucial de catre participarea lui Tolkien la Primul Razboi Mondial si a fiului acestuia la Cel De-Al Doilea Razboi Mondial. Actiunea centrala a cartilor este plasata in jurul unui razboi dintre bine si rau, in pragul unui nou mileniu. Acest razboi poate fi intalnit in mitologia scandinava, dar Primul Razboi Mondial este o influenta clara asupra romanului.
Dupa publicarea romanului Stapanul inelelor, aceste influente au condus la speculatia ca inelul este o alegorie pentru bomba nucleara.[24] Totusi, Tolkien a insistat ca munca sa nu este o alegorie de niciun fel. El a declarat in prefata Stapanului inelelelor ca niciodata nu i-au placut alegoriile, care credea el ca impun dominatia autorului asupra cititorului. In schimb el a preferat termenul de aplicabilitate, libera opinie a cititorului de a interpreta munca sa (a lui Tolkien) in lumina propriei vieti si timpuri Tolkien a scris o mare parte a cartii, incluzand inceputul si finalul, inainte ca bombele nucleare de la Hiroshima si Nagasaki sa fie facute cunoscute lumii.
Totusi, romanul are si o serie de influente moderne. Exista o disperare in fata noilor masinarii, simtite chiar de catre Tolkien in timpul Primului Razboi Mondial. Unii sustin ca in cadrul romanului exista dovezi clare care dovedesc ca povestea este puternic influentata de catre problemele contemporane cum ar fi industrializarea si urbanizarea din locurile pitoresti engleze. Dezvoltarea masiva a unei generatii de orci are deasemenea rezonante moderne, iar efectele inelului asupra purtatorului aduc indirect in discutie dependenta actuala a drogurilor, Tolkien aducand astfel romanul la un nivel modern.
Actiunea cartii Stapanul inelelor se petrece intr-o preistorie imaginara, cel de-al treilea Ev al Pamantului de Mijloc. Tinuturile din Pamantul de Mijloc sunt populate de oameni si de alte specii umanoide (hobbiti, de elfi, gnomi si orci), precum si de multe alte creaturi reale sau imaginare. Naratiunea este focalizata pe Inelul Puterii faurit de lordul intunecat Sauron si variaza de la descrierea atmosferei linistite din Comitat pana la desfasurarea Razboiului Inelului, purtat de Pamantul de Mijloc si vazut prin ochii personajelor sale, in special ai protagonistului Frodo Baggins. Actiunea principala este urmata de sase anexe care ofera o multitudine de materiale contextuale istorice si lingvistice.
Volumul Stapanul inelelor, la fel ca celelalte scrieri ale lui Tolkien, a fost supus unor analize cuprinzatoare privind temele literare si sursele. Desi Stapanul inelelor este o lucrare ampla, actiunea este numai ultima faza a unei mitologii la care Tolkien a lucrat inca din 1917. Tolkien a fost influentat de filologie, mitologie, industrializare si religie, precum si de scrierile sale timpurii si de experienta sa din primul razboi mondial. La randul sau, Stapanul Inelelor este considerat a avea un efect major asupra fantasticului modern, iar impactul lucrarilor lui Tolkien este atat de mare incat termenul „tolkienian“ a fost consemnat in Oxford English Dictionary.
Imensa si continua popularitate a Stapanului inelelor a produs numeroase referinte in cultura populara si a dus la fondarea a numeroase organizatii de catre fanii lucrarilor lui Tolkien si la publicarea a numeroase carti despre Tolkien si lucrarile sale. Stapanul inelelor a inspirat si continua sa inspire arta, muzica, industria filmului si televiziunea, jocurile video si literatura ulterioara. Adaptari ale Stapanului Inelelor au fost realizate pentru radio, teatru si film. Producerea in 2001-2003 a aclamatei ecranizari a trilogiei Stapanul inelelor a generat un nou val de interes fata de Stapanul inelelor si de celelalte lucrari ale lui Tolkien
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.