Din aceeasi categorie
|
Cum era viata normala in Egiptul antic? 546 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Cum era viata normala in Egiptul Antic? 347 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Sexul in Egiptul Antic 1.295 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Mumiile si secretele lor in interiorul sarcofagului 167 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Egiptul antic - trei mii de ani de istorie 499 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria vietii de zi cu zi in Egiptul Antic 206 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cum s-au pregatit egiptenii antici pentru moarte? 220 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ce au gasit oamenii de stiinta intr-un mormant interzis 250 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Nilul antic 403 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Viata de zi cu zi in Egiptul Antic 219 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Viata in Egiptul Antic
| Adaugat de Cozana | 19.11.2020 |  Adauga
la favorite |
160 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteUn model foarte general s-ar putea baza pe idea ca orasul este o asezare ierarhizata in care se practica activitati specializate si care interactioneaza cu un hinterland, spre deosebire de un sat in care exista o consumare interna a resurselor. Totusi diferitele regiuni ale lumii pot prezenta o istorie proprie a urbanizarii, focusata pe un anume aspect:comercial, ceremonial, ideologic. In plus, exista tendinta de a proiecta conceptia prezenta asupra orasului intr-un timp si o societate care probabil isi definea altfel asezarile.
Unele interpretari ale textelor religioase exclud urbanismul ca fiind antagonic fundamentelor spirituale ale societatii egiptene, dar si inutil datorita existentei Nilului, prin urmare cel putin in perioada predinastica si a Regatului Vechi asezarile ar fi fost doar rurale. Dar trebuie luat in considerare si modul in care egiptenii isi denominau propriile asezari. Hwt si njwt desemnau asezarile fortificate, prima rectangulara si cealalta rotunda. Mai mult, domeniile funerare regale utilizeaza termenul de hwt si domeniile private pe cel de mjwt. Ulterior se vor uzita si whjt (sat) si dmjw (oras), dar Onomasticonul dinastiei 21 contine exemple de orase slab definite, unde dmjw desemneaza si locatii cu semnificatie religioasa. Confuzia filologica nu este o dovada a lipsei urbanizarii, ci doar a unor modele clar delimitate. Excavarile au dovedit ca chiar si in Egiptul predinastic (inainte de 3100 i.Hr.) au existat etape preliminare urbanizarii.
Aparitia oraselor in statele cu baza agricola se leaga de cantitatea de resurse la dispozitia regelui sau sefului local, deci exista in interiorul lor relatii de control, dominare si mediere, intrucat caracteristice erau densitatea ridicata, proportia mai mare de oameni angajati in activitati non-agricole (mestesuguri, comert, administratie, religie), o elita urbana cu atributii manageriale, deci putem vorbi de o diviziune a muncii destul de accentuata intr-un spatiu organizat si delimitat. Distinctii clare intre aceste spatii sunt greu de realizat in perioada predinastica, bazandu-ne doar pe aproximari demografice sau nivelul de organizare. Putem totusi afirma ca fenomenul urban a inceput in Nagada II, evolutia asezarilor fiind mai vizibila in straturile din Hierakonpolis, Armant, Nagada sau Abydos. Fenomenul urban a presupus forme complexe de organizare a spatiului geografic si social, fiind o dezvoltare in teren a viziunii functionaliste si cosmologice. Per ansamblu, judecand dupa sursele arheologice si textuale, Egiptul Antic putand fi cosiderat un stat teritorial cu o asezari ierarhice dispuse in peisaj pe fundamente ecologice, logistice, ideologice.
Un oras aproape modern:Kahun
Orasul antic Kahun, localizat astazi in modernul Al-Fayyum, a fost ridicat, conform unor ipoteze, pentru lucratorii de la piramida Al-Lahun, a carei constructie fusese ordonata de catre Sesostris II (1197-78 a.Hr.) si abandonat dupa terminarea acesteia. Este insa probabil sa fi fost resedinta regala a lui Sesostris, situata langa gura canalului ce transporta apa Nilului in provincia Fayum. Excavat de arheologul Sir Flinders Petrie intre 1888-90, orasul prezinta o structura de strazi in plane incrucisate dispuse regulat, case din caramizi de pamant cu acoperis plat, curti si galerii deschise si cele mai timpurii exemple de coloane de sustinere din lemn, cu caneluri pe o baza ridicata.
Planul orasului poate fi impartit in doua:vestul, cu suprafata de 3, 5 ha si ingradit de ziduri cu lungimea de 104 metri, se pare ca era rezervat pentru casele muncitorilor si cartierul estic, de trei ori mai mare, cu 287 metri de zid si suprafata de 9, 5 ha. In total, incluzand si zona templului, asezarea se intindea pe 14 ha, iar daca ar fi avut si o zona de contrapondere urbana la sud de templu i s-ar fi dublat dimensiunile. Zidurile nu par sa fi avut o grosime mai mare de trei metri si o inaltime de sase. Nu erau fortificate si nu erau prevazute cu turnuri sau porti intarite. In sectorul vestic este vizibil un plan rectangular regulat cu case la distante egale. Sistemul de strazi si alei se pare ca precede planificarile urbanistice ale lui Hippodamos. 13 strazi paralele cu grosimea de patru metri strabateau orasul de la est la vest, desprinzandu-se dintr-o strada principala pe directie nord-sud cu o latime de 8 metri. Canalizarea nu a fost neglijata si se pare ca fiecare strada dispunea de un canal de piatra ce trecea prin mijloc pentru a elimina surplusul de apa murdara. Pavajul il alcatuiau caramizile arse, inclinate spre canalul central.
Locuintele
Toate casele au fost ridicate conform unui model de baza, ce presupunea gruparea camerelor si o singura usa exterioara. Cele mai mici asezaminte aveau o curte, doua camere in spate si una laterala cu o scara ce ducea pe acoperis. Casele mai mari cu o arhitectura mai complexa puteau avea si o camera de portar la intrare si un pasaj catre curtea interioara, apartinand probabil unor oficiali.
Cele mai spatioase apartineau insa supraveghetorilor. Exista la o astfel de casa un pasaj spre o curte flancata de trei camera si mai departe inca o curte interioara cu alte doua camere. Curtile erau probabil acoperite pe jumatate, iar unele camere cu bolte din caramida, economisind coloane sau grinzi de lemn, desi mai des se folosea acoperisul de stuf si pamant. Desi nu s-au gasit urme de plafoane, numarul ridicat de scari implica existenta unuia sau chiar a doua etaje. Remarcabil este modelul urmat cu strictete de catre constructori, masuratorile indicand diferente minimale intre unitatile urbanistice. Zidurile exterioare erau albe, dar pe dinauntru se pictau uneori scene casnice. Columnele octogonale cu baza usor ascutita se plasau la distanta de doi metri . in multe camera s-au descoperit depozite cerealiere cu 1, 75 metri in diametru. La usi existau cadre de lemn, praguri si bolti.
Constructiile sectorului estic se pot imparti in sase categorii:asa-numita acropola si cladirea adiacenta in sud, dar si alte sase conace de-a lungul zidului nordic si trei in sudul unui drum important tot in nord;casele construite de-a lungul zidului interior care desparte cele doua cartiere;depozitele din spatele conacelor din sud;strada muncitorilor din spatele acelorlasi cladiri;cinci strazi similare in est si alte cladiri neclasificate in extremul est. Fiecare din aceste case exceleaza prin complexitate si dimensiuni, sugerand ca este posibil sa fi fost construite pentru printi mai degraba decat pentru nobili. Pasaje conduceau catre cele trei sectoare ale casei:birourile, camerele servitorilor si cele familiale. Curtea sau mandara era cea mai spectaculoasa, cu dimensiuni de 19x11 si noua coloane la sud.
Templul
Langa oras se afla un templu, in care este de precizat ca s-au gasit unelte de bronz (cutite, dalte), margele, ceramica, iar bijuterii din perioada Regatului Mediu au iesit la lumina la sud de piramida, in mormantul printesei Sithator-iunet. Printre obiectele mai rare si mai interesante putem include statuete reprezentand dansatori, castaniete de fildes, coliere cu cilindri cu numele regelui, gheme de ata, panza de in, sapaligi, plase de pescuit, greble, maiuri si chiar papusi. Papirusurile sunt si ele parte importanta a descoperirii:testamente, imnuri, lucrari de medicina sau matematica, rapoarte, memorandumuri etc. O parte trateaza aspecte ale organizarii templului, alta se leaga de activitatile din comunitate (amt-pr – transferul de proprietate, aput – declaratia de bunuri, am remf – rapoartele cu privire la lucratori). Cat despre templu, acesta a fost jefuit de Ramses II pentru a folosi prada la propriul templu din Heracleopolis.
Unele interpretari ale textelor religioase exclud urbanismul ca fiind antagonic fundamentelor spirituale ale societatii egiptene, dar si inutil datorita existentei Nilului, prin urmare cel putin in perioada predinastica si a Regatului Vechi asezarile ar fi fost doar rurale. Dar trebuie luat in considerare si modul in care egiptenii isi denominau propriile asezari. Hwt si njwt desemnau asezarile fortificate, prima rectangulara si cealalta rotunda. Mai mult, domeniile funerare regale utilizeaza termenul de hwt si domeniile private pe cel de mjwt. Ulterior se vor uzita si whjt (sat) si dmjw (oras), dar Onomasticonul dinastiei 21 contine exemple de orase slab definite, unde dmjw desemneaza si locatii cu semnificatie religioasa. Confuzia filologica nu este o dovada a lipsei urbanizarii, ci doar a unor modele clar delimitate. Excavarile au dovedit ca chiar si in Egiptul predinastic (inainte de 3100 i.Hr.) au existat etape preliminare urbanizarii.
Aparitia oraselor in statele cu baza agricola se leaga de cantitatea de resurse la dispozitia regelui sau sefului local, deci exista in interiorul lor relatii de control, dominare si mediere, intrucat caracteristice erau densitatea ridicata, proportia mai mare de oameni angajati in activitati non-agricole (mestesuguri, comert, administratie, religie), o elita urbana cu atributii manageriale, deci putem vorbi de o diviziune a muncii destul de accentuata intr-un spatiu organizat si delimitat. Distinctii clare intre aceste spatii sunt greu de realizat in perioada predinastica, bazandu-ne doar pe aproximari demografice sau nivelul de organizare. Putem totusi afirma ca fenomenul urban a inceput in Nagada II, evolutia asezarilor fiind mai vizibila in straturile din Hierakonpolis, Armant, Nagada sau Abydos. Fenomenul urban a presupus forme complexe de organizare a spatiului geografic si social, fiind o dezvoltare in teren a viziunii functionaliste si cosmologice. Per ansamblu, judecand dupa sursele arheologice si textuale, Egiptul Antic putand fi cosiderat un stat teritorial cu o asezari ierarhice dispuse in peisaj pe fundamente ecologice, logistice, ideologice.
Un oras aproape modern:Kahun
Orasul antic Kahun, localizat astazi in modernul Al-Fayyum, a fost ridicat, conform unor ipoteze, pentru lucratorii de la piramida Al-Lahun, a carei constructie fusese ordonata de catre Sesostris II (1197-78 a.Hr.) si abandonat dupa terminarea acesteia. Este insa probabil sa fi fost resedinta regala a lui Sesostris, situata langa gura canalului ce transporta apa Nilului in provincia Fayum. Excavat de arheologul Sir Flinders Petrie intre 1888-90, orasul prezinta o structura de strazi in plane incrucisate dispuse regulat, case din caramizi de pamant cu acoperis plat, curti si galerii deschise si cele mai timpurii exemple de coloane de sustinere din lemn, cu caneluri pe o baza ridicata.
Planul orasului poate fi impartit in doua:vestul, cu suprafata de 3, 5 ha si ingradit de ziduri cu lungimea de 104 metri, se pare ca era rezervat pentru casele muncitorilor si cartierul estic, de trei ori mai mare, cu 287 metri de zid si suprafata de 9, 5 ha. In total, incluzand si zona templului, asezarea se intindea pe 14 ha, iar daca ar fi avut si o zona de contrapondere urbana la sud de templu i s-ar fi dublat dimensiunile. Zidurile nu par sa fi avut o grosime mai mare de trei metri si o inaltime de sase. Nu erau fortificate si nu erau prevazute cu turnuri sau porti intarite. In sectorul vestic este vizibil un plan rectangular regulat cu case la distante egale. Sistemul de strazi si alei se pare ca precede planificarile urbanistice ale lui Hippodamos. 13 strazi paralele cu grosimea de patru metri strabateau orasul de la est la vest, desprinzandu-se dintr-o strada principala pe directie nord-sud cu o latime de 8 metri. Canalizarea nu a fost neglijata si se pare ca fiecare strada dispunea de un canal de piatra ce trecea prin mijloc pentru a elimina surplusul de apa murdara. Pavajul il alcatuiau caramizile arse, inclinate spre canalul central.
Locuintele
Toate casele au fost ridicate conform unui model de baza, ce presupunea gruparea camerelor si o singura usa exterioara. Cele mai mici asezaminte aveau o curte, doua camere in spate si una laterala cu o scara ce ducea pe acoperis. Casele mai mari cu o arhitectura mai complexa puteau avea si o camera de portar la intrare si un pasaj catre curtea interioara, apartinand probabil unor oficiali.
Cele mai spatioase apartineau insa supraveghetorilor. Exista la o astfel de casa un pasaj spre o curte flancata de trei camera si mai departe inca o curte interioara cu alte doua camere. Curtile erau probabil acoperite pe jumatate, iar unele camere cu bolte din caramida, economisind coloane sau grinzi de lemn, desi mai des se folosea acoperisul de stuf si pamant. Desi nu s-au gasit urme de plafoane, numarul ridicat de scari implica existenta unuia sau chiar a doua etaje. Remarcabil este modelul urmat cu strictete de catre constructori, masuratorile indicand diferente minimale intre unitatile urbanistice. Zidurile exterioare erau albe, dar pe dinauntru se pictau uneori scene casnice. Columnele octogonale cu baza usor ascutita se plasau la distanta de doi metri . in multe camera s-au descoperit depozite cerealiere cu 1, 75 metri in diametru. La usi existau cadre de lemn, praguri si bolti.
Constructiile sectorului estic se pot imparti in sase categorii:asa-numita acropola si cladirea adiacenta in sud, dar si alte sase conace de-a lungul zidului nordic si trei in sudul unui drum important tot in nord;casele construite de-a lungul zidului interior care desparte cele doua cartiere;depozitele din spatele conacelor din sud;strada muncitorilor din spatele acelorlasi cladiri;cinci strazi similare in est si alte cladiri neclasificate in extremul est. Fiecare din aceste case exceleaza prin complexitate si dimensiuni, sugerand ca este posibil sa fi fost construite pentru printi mai degraba decat pentru nobili. Pasaje conduceau catre cele trei sectoare ale casei:birourile, camerele servitorilor si cele familiale. Curtea sau mandara era cea mai spectaculoasa, cu dimensiuni de 19x11 si noua coloane la sud.
Templul
Langa oras se afla un templu, in care este de precizat ca s-au gasit unelte de bronz (cutite, dalte), margele, ceramica, iar bijuterii din perioada Regatului Mediu au iesit la lumina la sud de piramida, in mormantul printesei Sithator-iunet. Printre obiectele mai rare si mai interesante putem include statuete reprezentand dansatori, castaniete de fildes, coliere cu cilindri cu numele regelui, gheme de ata, panza de in, sapaligi, plase de pescuit, greble, maiuri si chiar papusi. Papirusurile sunt si ele parte importanta a descoperirii:testamente, imnuri, lucrari de medicina sau matematica, rapoarte, memorandumuri etc. O parte trateaza aspecte ale organizarii templului, alta se leaga de activitatile din comunitate (amt-pr – transferul de proprietate, aput – declaratia de bunuri, am remf – rapoartele cu privire la lucratori). Cat despre templu, acesta a fost jefuit de Ramses II pentru a folosi prada la propriul templu din Heracleopolis.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.