- Controversatul Petru Groza (I)

Adauga la playlist

Adaugat de Cozana

09.10.2020

Adauga la favorite

250 vizualizari

Nota film: 0 / 5 (0 voturi )

Trebuie sa fii autentificat
pentru a salva filmele favorite

O biografie mai putin cunoscuta din ultimii ani de viata ai lui Petru Groza (1884 - 1958) oferea detalii despre obsesiile unuia dintre cele mai faimoase personaje ale politicii romanesti de la jumatatea secolului trecut. Marturia unui oaspete al lui Petru Groza dateaza din anul 1953, in vremea in care demnitarul roman ocupa „neimportanta, dar reprezentativa pozitie de Presedinte al Marii Adunari Nationale, dupa ce fusese prim-ministru al Republicii Populare Romania din 6 martie 1945 pana in 2 iunie 1952", se arata in biografia pastrata in arhivele Radio Europa Libera (RFE). Petru Groza avea 69 de ani si reusise sa supravietuiasca regimului comunist, desi era unul dintre cei mai bogati oameni din Romania si nu fusese membru al Partidului Comunist Roman. Sovieticii aveau insa nevoie de imaginea lui pentru a salva din aparentele unui regim totalitar. Iata cum era descris Petru Groza de oaspetele sau din anii ’50: Obsedat de fete tinere Groza atrage atentia prin vanitatea sa robusta, aratata prin natura sa primitiva, comparabila cu a unei gorile care se bate cu pumnii in piept. Ii placea ca oamenii sa-i simta bicepsii sau sa se plesneasca pe burta, aratandu-le marimea muschilor si supletea abdomenului, toate in ciuda celor aproape 70 de ani ai sai. Arata un interes parintesc fiicelor altor barbati si ii place sa le mangaie. O face intr-un mod persuasiv, dar cu un farmec in fata caruia unor fete ambitioase le-ar fi dificil sa ii spuna nu unui presedinte, o face cu un nechezat menit sa linisteasca pe toata lumea. Dupa exercitiile fizice din aproape fiecare dimineata, este insotit acasa de oaspetii sai. Se schimba in spatele unui perete din bar, aratandu-le ca incheieturile sale inca nu scartaie si exploatandu-si sex-appeal-ul in timp ce isi arata formele de dupa paravan. Ce credea despre Iuliu Maniu Isi exprima filosofia vietii in cuvintele: „ca om sunt insurat cu sotia mea si ca politician cu partidul meu. Dar din cand in cand, ca orice om modern si civilizat, imi permit sa fiu necredincios, dar intotdeauna cu ceva mai tanar". Groza nu face niciun secret din vederile sale hedonistice. Fraza „trebuie sa ne bucuram de apus" este folosita probabil in fata celor mai multi dintre oamenii cu care sta de vorba. „Maniu a avut apusul lui, dar ce mod de a iesi din scena. Nu mi-a parut rau, pentru ca Maniu a fost omul care isi spunea un lider al taranimii dar ce drept avea sa se numeasca astfel: nu si-a construit o mosie niciodata, nu a insamantat vreun camp, nu a plantat o livada sau a cules recolta si n-a facut niciun copil... Eu am construit o mosie, mi-am plantat terenurile si am facut copii, si toate cele pe care le-am facut inca le mai mai pot face", spunea acesta cu un ras nechezat. Copiii ilegitimi ai lui Groza sunt mai numerosi decat cei cinci nascuti in urma casniciilor sale. El vorbeste liber despre familia sa. Dintre cei trei fii ai sai, cu totii trecuti de 30 de ani, cel mai varstnic este doctor, al doilea este inginer in electricitate, ar al treila inginer in constructii. Cu totii sunt necasatoriti. Cele doua fiice ale sale sunt maritate, iar Groza are deja trei nepoti. „Imaginati-va ca toti stramosii mei au fost preoti ortodocsi. Tatal meu a fost preot si m-a trimis sa studiez teologia in Berlin si Lepzig. Mai tarziu am schmbat-o pe drept si economie. Vedeti, am facut o multime de lucruri inainte de a deveni politician si cel putin ma simt instruit intr-un mod in care putini ar putea sa o spuna. Puteti gasi istoria mea in carti, poate veti cunoatte ca am fost in inchisoare de patru ori, aceatsa pentru ca am avut vreo 600 de tarani buni antrenati la ceea ce numim astazi „activism" si care si-au facut simtita puterea. Iar oamenii care cautau sa imi faca rau in acele zile sunt acum dupa gratii sau morti. Cine rade la urma rade mai bine. Acum nu am nicio grija in lume, cat timp mai pot juca tenis cand vreau", le spunea Petru Groza apropiatilor sai. Pasionat de tenis Groza joaca tenis circa doua ore pe zi. Este adus cu un Buick 8, cu putin inainte de ora 6 dimneata, de cateva ori pe saptamana pe terenurile private din Piata Stalin. Aparent, nu isi ia masuri speciale de siguranta. Un barbat care probabil ii este garda de corp circula cu el, fie intr-un automobil GIS, fie acompaniindu-l in Buick. Groza se arata bucuros atunci cand oamenii vor sa ii faca o fotografie jucand tenis. Isi scoate pieptul in fata, iar tenisul sau este la nivel de amatori. A devenit clar dupa un anumit timp ca jucatorii romani care intra in meci cu el au grija sa ii trimita mingi pe care sa le poata returna si aranjeaza sa castige doar dupa cate un meci strans. Nu infrangerea il enerveaza. Oamenii au observat ca odata cand a jucat un meci cu unul dintre copiii de mingi, dupa ce pierduse, a ras indelungat si l-a imbratisat pe tanarul care l-a batut, insistand sa fie fotografiat cu acesta. Uneori cu o mare impresie de galanterie, atrage atentia ca a pierdut in fata une tinere numita Pia, care este de profesie instructor de sport si cu care se antreneaza frecvent dimineata devreme. Langa terenurile de tenis, pe Laul Stalin, are o barca motorizata si adesea porneste pe lac dupa tenis. In aceste calatorii isi arata muschii si chiar isi da jos camasa pentru a-si expune abdomenul plat si paros. Nimic nu il multumeste mai mult decat chicotelile Piei, Marieie si a celorlalte fete. Pia are cosite pe care Groza le trage strigand „ting-a-ling". Casa lui se afla la un sfert de ora de mers cu masina de Lacul Stalin. „Traiesc bine. Intotdeauna am trait bine. Mi-am croit calea cu abiltatile mele si am castigat o multime de bani ca avocat. De ce nu? Nu a fost si Stafford Cripps unul dintre cei mai bine platiti oameni din Anglia Socialsta. Eu, de exemplu, am aceasta poarta de bronz facuta imediat dupa Primul Razboi Mondial, astfel ca, vezi si tu, nu sunt un nou imbogatit. A costat o multime de bani si atunci", spune Petru Groza. Poarta de bronz a casei demnitarului comunist a fost deschisa de un paznic in uniforma, iar oaspetii sai au fost invitati in locuinta luxoasa. Groza da impresia ca poate spune si gandi ce-i place fara a se teme ca va fi raportat. El poate, aparent sa primeasca oaspeti fara a-i fi puse intrebari, incheie autorul biografiei. In acelasi document de arhiva, cariera omului politic era descrisa astfel: „Petru Groza, presedinte al Marii Adunari Nationale, fost vicepresedinte al Consiliulu de Ministri in cabinetele Stanescu (II) si Radescu (1944 - 1945) si fost prim ministru (1945 - 1952) este un fost avocat si latifundiar de 69 de ani, din Deva, Transilvania (nascut in Bacia, Hunedoara). Nu este, formal, comunst, dar conduce partidul afiliat acestora, Frontul Plugarilor. Este fiu al unui preot ortodox, a studiat in Budapesta, Berlin si Leipzig si a devenit un om foarte bogat. A intrat in politica in 1919, a fost inchis de caeva ori in legatura cu actiunile de stanga ale miscarii taranesti, dar a fost ales deputat intre 1922 si 1927, minstru pentru Transilvania in cabinetul Averescu din 1920, ministru interimar la Comuncatii in 1921, ministru al Lucrarilor publice in anii 1926 – 1927 si apoi ministru al Transporturilor. Este un avocat al prieteniei romano-maghiare. In aparenta este un alergator dupa premii, dar este instabil mental, foarte atras de viata buna si de femei (a fost casatorit de doua ori), este sportiv pasionat si atins de Sindromul Munchausen. Desi este extrem de ambitios, a fost bucuros sa isi mentina pozitia de marioneta in guvernul 1948 – 1952. Comunistii l-au folosit pentru a-si camufla scopurile, datorita caracterului sau de nabab marxist. Desi a jucat rolul unui om constient de sine, Groza a fost intotdeauna o papusa a comunistilor din Romania si a parut ca sovieticii au fost determinati pentru o lunga perioada de timp sa il foloseasca drept paravan in penetrarea comunista a tarii. In timpul celui mai recent Festival al Tineretului, ei l-au folosit inca pentru a impresiona vizitatori necomunisti ai tarii (n.r. in 1953, Romania a organizat Festivalul Mondial al Tineretului, iar delegatiilor si presei occidentale le-a fost permis prezenta, dupa cinci ani in tara). Urmatorul Congres al Partidului Muncitoresc Roman programat in 1954 va arata ce soarta va avea Groza, dar intre timp poate fi admis acestei unelte viclene si lipsite de scrupule a comunistilor ca, dupa criza Pauker, nimeni nu se astepta sa ramana la putere atat de mult timp incat sa-i supravietuiasca lui Stalin".

- Controversatul Petru Groza (I)

Semnaleaza o problema