Celebrul actor roman de teatru si film Marin Moraru s-a nascut pe 31 ianuarie 1937, in Bucuresti intr-o familie modesta, de muncitori, intr-o zi de vineri, cand afara ningea cu fulgi mari.
Nu a cochetat de mic cu recitari, poezii sau cantecele, viitorul "diamant"al teatrului si filmului romanesc slefuindu-se incetul cu incetul. A dat examen la Politehnica, a vrut sa se faca inginer ori aviator, numai ca nepotrivirea "de caracter" s-a simtit foarte repede si a hotarat sa-si incerce sansa de actor. A dat examen, nu a reusit "din prima", asa ca a fost admis doar ca "audient". Asta se intampla prin 1957.
Intra din a doua "incercare si a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica (I.A.T.C.) "I.L.Caragiale" , clasa profesor Dina Cocea, promotia 1961, avand ca examen de diploma rolul Agamita Dandanache din piesa “O scrisoare pierduta" de I.L.Caragiale.
Dupa absolvirea facultatii, a activat ca actor pe scenele de la Teatrul Tineretului (1961-1964), apoi la Teatrul de Comedie (1965-1968), la Teatrul Lucia S. Bulandra (1968-1971) si la Teatrul National "I. L. Caragiale" (1971-1974).
De 45 de ani este casatorit cu aceeasi femeie Lucica Moraru (Redactor muzical la Radio )de care il leaga o profunda dragoste si prietenie, si pentru ca se cununa pe 29 februarie, ii place sa glumeasca:" noi o putem aniversa numai din 4 in 4 ani. Ne-am cununat pe 29 februarie. Asa ca, socotind din 4 in 4 ani, avem doar... 11 ani de cand ne-am luat!". Nu au copii dar iubesc mult animalele si in special pisicile.
Dupa o perioada in care a predat in calitate de conferentiar universitar la I.A.T.C. Bucuresti (1974-1980), s-a reintors in anul 1980 la Teatrul National "I. L. Caragiale", unde este actor si in prezent. Din anul 2002 este Societar de onoare al Teatrului National din Bucuresti.
Azi, in 2009, fostul audient celebreaza 52 de ani de teatru si vorbim despre el ca despre o valoare nationala. Un actor care a uluit lumea teatrului - "specialisti", spectatori si colegi - cu creatiile sale antologice. Spectacole precum "D'ale carnavalului", "Leonce si Lena", "Nepotul lui Rameau", "Capul de ratoi", "Umbra", "Troilus si Cressida", "Ocolul pamantului", "Trei gemeni venetieni", ori, dupa Revolutie, "Tache, Ianke si Cadar", "Egoistul", "Crima pentru pamant" l-au avut si il au in fruntea distributiei...
In film Marin Moraru cunoaste consacrarea deplina pe parcursul anilor 1970 si 1980, cand este distribuit in roluri importante din filme-cult ale vremii, regizate de Manole Marcus (Actorul si salbaticii, Operatiunea „Monstrul"), Dan Pita (Filip cel Bun, Concurs, Faleze de nisip) sau Horea Popescu (Cuibul de viespi) etc.
Actorul care a facut onoare scolii romanesti de teatru si film a primit in data de 2 martie 2009 premiul pentru intreaga cariera la Gala Premiilor Gopo. Aceasta reprezinta recunoasterea legitima pe care lumea filmului de la noi o acorda contributiei importante pe care a avut-o Marin Moraru la istoria ultimelor 4 decenii de cinematografie din Romania.
"Marin Moraru este una dintre acele minuni pe care le-a creat Dumnezeu pentru ca noi, oamenii de rand, sa intelegem mai bine ce vrea sa insemne un om peste care a pogorat Harul Sfant. Poate pentru a nu-l face prea vulnerabil, prea expus curiozitatii semenilor sai, Dumnezeu i-a dat o infatisare de om obisnuit. "Semne particulare n-are". Ci doar privirea care ii vine parca din alt taram. Intr-o clipa, privirea asta poate oglindi tristetea lumii, si-apoi toata voiosia, toata candoarea ei.
Oamenii obisnuiti - colegii de teatru, prietenii de-o viata - i-au zis "Marinus". Nu numai de drag, ci, poate, si din dorinta inconstienta de a "indulci" distantele. Nu este usor sa te afli, zi de zi, in preajma unuia dintre cei mai mari actori pe care i-a avut si ii are pamantul romanesc! Modestia lui neverosimila, zambetul lui blajin - nu numai ca nu inlesnesc dialogul ci, dimpotriva, sporesc sfiala celui care-i sta in fata..."(Silvia Kerim)
Acum a primit provocarea de a juca si in Filme de televiziune: "Inima de tigan"unde, alaturi de prietenul si golegul lui de o viata Gheorghe Dinica realizeaza memorabile creatii actoricesti.
Plin de energie si vitalitate la 72 de ani, modest si boem, a facut din mesreria sa o "profesiune de credinta" si este Cetatean de Onoare al Municipiului Bucuresti.