Biserica de lemn a vechii manastiri a Barsanei se afla azi in localitatea Barsana, in judetul Maramures, pe dealul numit Jbar. Aceasta biserica (monument istoric) nu trebuie confundata cu noua biserica de lemn din actualul complex monahal "Manastirea Barsana", aflata la cativa km distanta, pe locul unde s-a aflat aproximativ intre anii 1739-1795 biserica tratata aici. Dateaza din anul 1711. Are hramul „Intrarea Maicii Domnului in Biserica". Biserica se afla pe noua lista a monumentelor istorice sub codul LMI: MM-II-m-A-04517. Biserica a fost inclusa pe lista de patrimoniu cultural mondial UNESCO impreuna cu alte sapte biserici din judetul Maramures in decembrie 1999.
Biserica este situata in Maramuresul istoric, pe valea Izei. Vechea biserica de lemn a fost construita in anul 1711 in locul numit „Parul Calugarului" de preotul nobil Ioan Stefanca, impreuna cu fii sai si alti sateni, pentru a-i multumi lui Dumnezeu pentru protectie in timpul ciumei mari din anul anterior. Biserica a fost mutata pe Valea Izei in jurul anului 1739 pe locul unui cimitir aparut dupa lupta cu tatarii de la 1717. Biserica a fost mutata a doua oara cand a fost adusa in sat in jurul anului 1795 in mijlocul unui cimitir de victime din timpul ciumei mici de la 1742 sau de mai tarziu[1]. Interiorul bisericii a fost repictat in 1806 de catre Hodor Toader, fiind influentat de stilurile baroc si rococo. Picturile au fost executate pe lemn, partial nivelat cu bucati textile, fixate pe pereti si acoperite cu un strat de var preparat, cum era obiceiul vremii. Ulterior, a fost adaugat, pe vest, pridvorul cu doua niveluri si au fost largite ferestrele. In anul 1929 au fost taiate ferestrele care incadreaza usa dintre naos si pronaos. Biserica este construita din barne asamblate in sistem „blockbau" si are plan dreptunghiular, cu pridvor cu doua niveluri pe vest si absida a altarului poligonala, in retragere. La interior este de remarcat bolta de sectiune poligonala, pe console (in comparatie cu boltile semicilindrice intalnite de obicei), iar la exterior sunt pridvoarele cu arcade pe stalpi sculptati si parapete traforate. Acoperisul, cu streasina dubla, are deasupra pronaosului un turn-clopotnita cu camera clopotelor in consola, deschisa, cu arcade pe stalpi si acoperis inalt, piramidal. Pictura murala are un program iconografic dominat, in naos, de scene din Geneza, iar in pronaos de Judecata de Apoi, ca si de discursul moralizator pus in evidenta de paralelismul dintre scenele din Vechiul Testament si Patimile lui Iisus. Zugravul Toader Hodor introduce in pictura murala maramureseana motive decorative de inspiratie baroca si rococo si un mod de reprezentare pictural si dinamic, strain traditiei postbizantine. In cadrul creatiei sale pictura de la Barsana reprezinta cel mai coerent ansamblu decorativ, ce include pictura murala, iconostasul si mobilierul, interiorul bisericii dand impresia unui spatiu plastic inedit prin raport cu traditia postbizantina, dominanta pana spre sfarsitul secolului al XVIII-lea.