Din aceeasi categorie
|
15 Biserici si Manastiri In care Il vei Intalni pe Dumne 128 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Manastirea Hurezi 923 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Manastirea Vovidenia 479 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Manastirea Xuan Kong, China 1.032 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Colibita, Bistrita-Nasaud 1.256 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Manastirea Ialomitei 45 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Manastirea Melk 701 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Manastirea Afteia jud Alba 466 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Manastirea Probota 1.212 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Manastirea Dragomirna jud Suceava 484 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Turism
Manastirea Bistrita
| Adaugat de Cozana | 11.05.2020 |  Adauga
la favorite |
299 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteManastirea Bistrita are o foarte mare valoare istorica si arheologica. Este zidita in stil bizantin, bogat ornata, avand usa de la intrare pastrata din momentul construirii fiind lucrata cu multa arta. Se remarca icoana Sfintei Ana, mama Maicii Domnului. Dupa traditie, aceasta icoana a fost data ca „dar de patron" Doamnei Ana, sotia lui Alexandru cel Bun, de catre imparateasa Irena (Ana), sotia imparatului bizantin Manuil al II-lea Paleologul (1391-1425) si de Patriarhul Matei, ai Constantinopolului, in 1401. Ulterior, familia voievodala daruieste icoana Sfintei Ana Manastirii Bistrita.
In biserica manastirii sunt inmormantati: Alexandru cel Bun, sotia lui Ana, Alexandru - fiul lui Stefan cel Mare, Chiajna - sotia lui Stefan Lacusta, Anastasie - Mitropolitul Sucevei.
Manastirea Bistrita este locul in care a fost creat unul dintre cele mai vechi monumente ale culturii medievale romanesti: Pomelnicul de la Bistrita. Acest pomelnic ofera cele mai interesante date despre inceputul istoriei voievodale si bisericesti din Moldova.
Manastirile reprezinta cea mai importanta categorie a monumentelor ce au supravietuit intemperiilor vremurilor, multe dintre ele fiind oglinzi ale epocilor trecute. In jurul manastirilor s-a dezvoltat atat viata religioasa a comunitatii cat si cultura natiunii. Ele, manastirile, mai pot ilustra si o dimensiune militara, multe dintre ele fiind adevarate cetati si jucand un rol activ in sistemul defensiv al tarii, avand in vedere restrictiile impuse de dominatia otomana mai ales dupa mijlocul secolului al XVI-lea.
Manastirile si schiturile construite de voievozi si boieri, inzestrate cu un bogat patrimoniu si importante privilegii, sunt depozitare ale unui bogat tezaur de cultura si civilizatie romaneasca. Mesajul istoric transpare din picturile murale, din pomelnicele stravechi pastrate, obiecte de cult, carti tiparite, monumente funerare si inscriptii in piatra, conservate, dar si in glorificarea voievozilor care le-au cladit, o parte a acestor monumente reprezentand un gest de multumire adus lui Dumnezeu pentru ajutorul in lupte.
Unul din principalele monumente istorice, vatra de credinta si de cultura romaneasca, ostrov al evlaviei strabune, cu o existenta de mai bine de sase sute de ani, adapostind oseminte domnesti si fapte de neuitat din istoria si viata spirituala a neamului nostru este si Manastirea Bistrita din Judetul Neamt. Ctitorie a patru voievozi musatini, Alexandru cel Bun (1400-1432), Stefan cel Mare (1457-1504), Petru Rares (1527-1538, 1541-1546) si Alexandru Lapusneanu (1552-1561), Manastirea Bistrita este locul in care a fost creat cel mai vechi monument al culturii noastre medievale, si anume, Pomelnicul de la Bistrita. Acest pomelnic ofera cele mai interesante date despre inceputul istoriei voievodale si bisericesti din Moldova. Pomelnicul de la Bistrita arata ca, pentru romani, cultura nu poate fi despartita de cult si, de fapt, cultul este radacina cea mai adanca a culturii noastre. In jurul Bisericii s-a plamadit si s-a binecuvantat, s-a consolidat si s-a transfigurat cultura noastra si istoria. De aceea, Manastirea Bistrita este taina si simbol pentru istoria neamului nostru. Este taina si simbol al statorniciei noastre in credinta, a imbinarii dintre cult si cultura, a legaturii dintre istorie si vesnicie.
Cu toate ca Manastirea Bistrita este una dintre ctitoriile cele mai de seama ale Moldovei, ctitorie a patru domnitori, ca are o vechime de mai bine de sase secole, ca a avut un insemnat rol duhovnicesc si cultural, este cunoscuta in mod nedrept de putin. Manastirea Bistrita, alaturi de alte manastiri si vechi locasuri de cult, este reprezentativa pentru istoria, arhitectura si arta feudala romaneasca.
Asezarea manastirii
Manastirea Bistrita, vechea ctitorie musatina, este situata in partea de apus a Municipiului Piatra – Neamt, la 8 kilometri distanta, pe valea raului Bistrita, spre orasul Bicaz, in comuna Alexandru cel Bun. Ea strajuieste aici de peste sase veacuri ca o neclintita marturie de credinta, ca un odor de mare pret si turn de veghe al Moldovei, spre lauda lui Dumnezeu, spre mangaierea bunilor crestini si dainuirea neamului romanesc.
In partea de rasarit a manastirii se inalta dealul Cetatuia, imbracat in paduri de stejar si molid, in partea de apus strajuieste „platoul lui Petru Rares"si muntele Simon, la nord opcina Ciprianei, acoperita de poieni, iar spre miazazi se intinde satul Bistrita. In mijloc, intre paduri si sate, se afla strajuind, ca o adevarata cetate, Manastirea Bistrita.
Incinta manastirii are o forma aproape patrata, fiind inconjurata de un zid din piatra, inalt de 4-6 metri, prevazut, pe alocuri, cu metereze si zid de straja. Incinta inchisa de aceste ziduri pastreaza o atmosfera calda, linistita, care te indemna la meditatie, nesimtindu-te claustrat, ci protejat, nu atat de ziduri, cat de sentimentul ca esti aproape de Dumnezeu si de vrednicii stramosi.
Intarea in manastire se face prin bolta unui turn, cu un paraclis la etaj inchinat Sfantului Ierarh Nicolae, care, impreuna cu cladirea din stanga si zidul inconjurator al manastirii au fost zidite de Petru Rares intre 1541-1546. Zidul a servit, in scurgerea vremurilor, nu numai ca inprejmuire, ci si ca zid de aparare, din spatele caruia se va fi auzit zgomot de arme si se vor fi vazut viteji incordand arcurile. A fost refacut in 1776 de egumenul Iacov Arhimandritul. In centrul incintei se inalta, stapanind imprejurimile si raspandind, ca o mireasma, duhul marilor voievoizi si clerici, biserica, adevarata catedrala musatina, zidita de Alexandru cel Bun intre 1400-1402 si refacuta apoi de Alexandru Lapusneanu la anul 1554.
In partea nord-est a bisericii se afla turnul clopotnita zidit de Sfantul Voievod Stefan cel Mare la 1498, cu un paraclis la etaj, inchinat Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava. De clopotnita este lipit un adaos ce completeaza paraclisul lui Stefan cel Mare, zidit de Petru Rares intre anii 1541-1546.
In unghiul de nord-vest al incintei vedem casa domneasca a lui Alexandru cel Bun, restaurata si innoita de Petru Rares, de care se leaga un corp de chilii din secolul XVIII, in care astazi se afla trapeza si bucataria manastirii. In partea de est a incintei se afla un corp de chilii, precum si in partea de nord, in acesta din urma gasindu-se vesmantaria, biblioteca si cancelaria manastirii. La intrare in incinta manastirii, in partea de sud, atrage atentia o monumentala statuie (din marmura, inalta de 3 m) a lui Alexandru cel Bun, ridicata in anul 1982, cu prilejul implinirii a 550 de ani de la moartea marelui ctitor. In afara zidului de incinta, in partea de nord, este actuala staretie, un corp de chilii, arhondaricul si gospodaria manastirii. Inainte de intrare propriu-zisa in incinta manastirii, in partea dreapta, se gasesc cimitirul, biserica cimitirului, un corp de chilii si spatii de cazare pentru pelerini, iar in partea stanga livada manastirii.
Odata cu trecerea timpului, ctitoriile de la Bistrita ale marilor voievozi si-au pierdut din frumusetea si stralucirea, pe care ctitorii lor le-a dat-o dintru inceput. Prin interventiile ce s-au facut in timpul unelor lucrari de restaurare – ex.: reparatiile de la Casa domneasca din 1792, cand s-au sacrificat mari portiuni de fresca originala si s-au marit ferestrele si usile – aceste monumente au suferit si multe modificari. Insa, intre anii 1967 si 1984, la Bistrita au avut loc vaste lucrari de restaurare generala, in urma carora Manastirea Bistrita si-a recapatat mult din infatisarea pe care a avut-o odinioara.
In biserica manastirii sunt inmormantati: Alexandru cel Bun, sotia lui Ana, Alexandru - fiul lui Stefan cel Mare, Chiajna - sotia lui Stefan Lacusta, Anastasie - Mitropolitul Sucevei.
Manastirea Bistrita este locul in care a fost creat unul dintre cele mai vechi monumente ale culturii medievale romanesti: Pomelnicul de la Bistrita. Acest pomelnic ofera cele mai interesante date despre inceputul istoriei voievodale si bisericesti din Moldova.
Manastirile reprezinta cea mai importanta categorie a monumentelor ce au supravietuit intemperiilor vremurilor, multe dintre ele fiind oglinzi ale epocilor trecute. In jurul manastirilor s-a dezvoltat atat viata religioasa a comunitatii cat si cultura natiunii. Ele, manastirile, mai pot ilustra si o dimensiune militara, multe dintre ele fiind adevarate cetati si jucand un rol activ in sistemul defensiv al tarii, avand in vedere restrictiile impuse de dominatia otomana mai ales dupa mijlocul secolului al XVI-lea.
Manastirile si schiturile construite de voievozi si boieri, inzestrate cu un bogat patrimoniu si importante privilegii, sunt depozitare ale unui bogat tezaur de cultura si civilizatie romaneasca. Mesajul istoric transpare din picturile murale, din pomelnicele stravechi pastrate, obiecte de cult, carti tiparite, monumente funerare si inscriptii in piatra, conservate, dar si in glorificarea voievozilor care le-au cladit, o parte a acestor monumente reprezentand un gest de multumire adus lui Dumnezeu pentru ajutorul in lupte.
Unul din principalele monumente istorice, vatra de credinta si de cultura romaneasca, ostrov al evlaviei strabune, cu o existenta de mai bine de sase sute de ani, adapostind oseminte domnesti si fapte de neuitat din istoria si viata spirituala a neamului nostru este si Manastirea Bistrita din Judetul Neamt. Ctitorie a patru voievozi musatini, Alexandru cel Bun (1400-1432), Stefan cel Mare (1457-1504), Petru Rares (1527-1538, 1541-1546) si Alexandru Lapusneanu (1552-1561), Manastirea Bistrita este locul in care a fost creat cel mai vechi monument al culturii noastre medievale, si anume, Pomelnicul de la Bistrita. Acest pomelnic ofera cele mai interesante date despre inceputul istoriei voievodale si bisericesti din Moldova. Pomelnicul de la Bistrita arata ca, pentru romani, cultura nu poate fi despartita de cult si, de fapt, cultul este radacina cea mai adanca a culturii noastre. In jurul Bisericii s-a plamadit si s-a binecuvantat, s-a consolidat si s-a transfigurat cultura noastra si istoria. De aceea, Manastirea Bistrita este taina si simbol pentru istoria neamului nostru. Este taina si simbol al statorniciei noastre in credinta, a imbinarii dintre cult si cultura, a legaturii dintre istorie si vesnicie.
Cu toate ca Manastirea Bistrita este una dintre ctitoriile cele mai de seama ale Moldovei, ctitorie a patru domnitori, ca are o vechime de mai bine de sase secole, ca a avut un insemnat rol duhovnicesc si cultural, este cunoscuta in mod nedrept de putin. Manastirea Bistrita, alaturi de alte manastiri si vechi locasuri de cult, este reprezentativa pentru istoria, arhitectura si arta feudala romaneasca.
Asezarea manastirii
Manastirea Bistrita, vechea ctitorie musatina, este situata in partea de apus a Municipiului Piatra – Neamt, la 8 kilometri distanta, pe valea raului Bistrita, spre orasul Bicaz, in comuna Alexandru cel Bun. Ea strajuieste aici de peste sase veacuri ca o neclintita marturie de credinta, ca un odor de mare pret si turn de veghe al Moldovei, spre lauda lui Dumnezeu, spre mangaierea bunilor crestini si dainuirea neamului romanesc.
In partea de rasarit a manastirii se inalta dealul Cetatuia, imbracat in paduri de stejar si molid, in partea de apus strajuieste „platoul lui Petru Rares"si muntele Simon, la nord opcina Ciprianei, acoperita de poieni, iar spre miazazi se intinde satul Bistrita. In mijloc, intre paduri si sate, se afla strajuind, ca o adevarata cetate, Manastirea Bistrita.
Incinta manastirii are o forma aproape patrata, fiind inconjurata de un zid din piatra, inalt de 4-6 metri, prevazut, pe alocuri, cu metereze si zid de straja. Incinta inchisa de aceste ziduri pastreaza o atmosfera calda, linistita, care te indemna la meditatie, nesimtindu-te claustrat, ci protejat, nu atat de ziduri, cat de sentimentul ca esti aproape de Dumnezeu si de vrednicii stramosi.
Intarea in manastire se face prin bolta unui turn, cu un paraclis la etaj inchinat Sfantului Ierarh Nicolae, care, impreuna cu cladirea din stanga si zidul inconjurator al manastirii au fost zidite de Petru Rares intre 1541-1546. Zidul a servit, in scurgerea vremurilor, nu numai ca inprejmuire, ci si ca zid de aparare, din spatele caruia se va fi auzit zgomot de arme si se vor fi vazut viteji incordand arcurile. A fost refacut in 1776 de egumenul Iacov Arhimandritul. In centrul incintei se inalta, stapanind imprejurimile si raspandind, ca o mireasma, duhul marilor voievoizi si clerici, biserica, adevarata catedrala musatina, zidita de Alexandru cel Bun intre 1400-1402 si refacuta apoi de Alexandru Lapusneanu la anul 1554.
In partea nord-est a bisericii se afla turnul clopotnita zidit de Sfantul Voievod Stefan cel Mare la 1498, cu un paraclis la etaj, inchinat Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava. De clopotnita este lipit un adaos ce completeaza paraclisul lui Stefan cel Mare, zidit de Petru Rares intre anii 1541-1546.
In unghiul de nord-vest al incintei vedem casa domneasca a lui Alexandru cel Bun, restaurata si innoita de Petru Rares, de care se leaga un corp de chilii din secolul XVIII, in care astazi se afla trapeza si bucataria manastirii. In partea de est a incintei se afla un corp de chilii, precum si in partea de nord, in acesta din urma gasindu-se vesmantaria, biblioteca si cancelaria manastirii. La intrare in incinta manastirii, in partea de sud, atrage atentia o monumentala statuie (din marmura, inalta de 3 m) a lui Alexandru cel Bun, ridicata in anul 1982, cu prilejul implinirii a 550 de ani de la moartea marelui ctitor. In afara zidului de incinta, in partea de nord, este actuala staretie, un corp de chilii, arhondaricul si gospodaria manastirii. Inainte de intrare propriu-zisa in incinta manastirii, in partea dreapta, se gasesc cimitirul, biserica cimitirului, un corp de chilii si spatii de cazare pentru pelerini, iar in partea stanga livada manastirii.
Odata cu trecerea timpului, ctitoriile de la Bistrita ale marilor voievozi si-au pierdut din frumusetea si stralucirea, pe care ctitorii lor le-a dat-o dintru inceput. Prin interventiile ce s-au facut in timpul unelor lucrari de restaurare – ex.: reparatiile de la Casa domneasca din 1792, cand s-au sacrificat mari portiuni de fresca originala si s-au marit ferestrele si usile – aceste monumente au suferit si multe modificari. Insa, intre anii 1967 si 1984, la Bistrita au avut loc vaste lucrari de restaurare generala, in urma carora Manastirea Bistrita si-a recapatat mult din infatisarea pe care a avut-o odinioara.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.