39. Tableta de limba romana - Cratima (2)
Trebuie sa fii autentificat pentru a salva filmele favorite
CRATIMA LEAGA:
– cuvinte pronuntate fara pauza;
– unele interjectii identice, repetate accidental;
– anumite prefixe pe baza derivatului;
– prefixele ne- si re- si prepozitia de de baza derivatelor, respectiv a compuselor de la cuvinte care incep cu vocala i-, atunci cand se produce caderea acesteia;
– componentele compuselor cu un grad mediu de sudura, ale unor locutiuni si ale structurilor cu anumite substantive + adjectiv posesiv;
– articolul hotarat enclitic sau destinatia de undele cuvinte greu flexionabile;
– formatul final al numeralelor ordinare si fractionare de numeral cardinal corespunzator scris cu cifre;
– componente ale unor abrevieri.
CRATIMA DESPARTE
– silabele unui cuvant pronuntat sacadat;
– segmenetle unui cuvant in cazul despartirii acestuia la capat de rand.
Cratima nu este precedata sau urmata de blanc.
Utilizarea cratimei se poate detalia dupa cum urmeaza. Astfel cratima:
Reda pronuntarea „legata" (insotita , uneori, si de anumite modificari fonetice) a unor cuvinte care pot avea sau nu si existenta independenta.
Reda rostirea in tempo rapid a derivatelor cu prefizele ne- si re- de la teme care incep cu im-, in- si, neliterar, a compuselor cu prepozitila de de la acelasi tip de teme (ne-mpacat, ne-ncetat, a re-mparti, a re-ncalzii fata de rostirea cu tempo lent neimpacatm neincetat, a reinparti, a reincalzi)
Marcheaza limitele dintre silabele unor cuvinte rostite, cu valoare stilistica (Ne-mer-ni-cu-le!)
Serveste la atasarea unor sufixe si prefixe (ex-ministru, poe-esc)
Uneste cuvintele compuse sau elemente ale acestora: mai-mult-ca-perfect
Uneste componentele unor locutiuni: calea-valea
Uneste componentele unor substantive denumind un grad de rudenie sau relatii sociale insotite de un adjectiv posesiv (cu sau fara apocopa):mama-ta / ma-ta, sora-ta / sor-ta, stapana-sa, taica-su / ta-su.
Leaga articolul hotarat enclitic sau desinenta de cuvinte greu flexionabile, in cazul:
a) numelor literelor si sunetelor:x-ul, x-uri;
b) substantivelor provenite din numerale cardinale notate cu cifre: 10-le, 11-le;
c) imprumuturilor si numelor de locuri a caror finala prezinta deosebiri intre scriere si pronuntare: acquis-ul, Bruxelles-ul; IMPORTANT: Se recomanda atasarea fara cratima a articolului sau a desinentei la imprumuturile – chiar neadaptate sub alte aspecte – terminate in litere din alfabetul limbii romane pronuntate ca in limba romana: boardul, boardurile, clickul, clickurile, trendul, trendurile
Cratima leaga formatii de cuvinte -lea, -a, la numeralele ordinale si -ime la numeralele fractionare de numeralele cardinale corespunzatoare scrise cu cifre (cifre romane sau arabe): al XI-lea, a 11-a, 14-imi;
Cratima mai marheaza omiterea unei secvente din interiorul cuvantului in abrevierile discontinui: ad-tie, d-ta, P-ta, pentru administratie, dumneata, Piata;
Se pastreaza in abrevierile compuse scrise cu cratima: lt.-maj., N-V, S-E pentru locotenent-major, nord-vest, sud-est;
Cratima mai poate lega unele interjectii identice, repetate accidental: bla-bla-bla, cioc-cioc-cioc, hai hai, ham-ham;
De asemenea mai poate lega cuvinte care se repeta identic: doar-doar, foarte-foarte, mai-mai, prea-prea sau cu unele modificari incet-incetisor, singur-singurel;
Cratima din limba romana
In limba romana, ca semn de punctuatie, cratima (liniuta de unire sau de despartire) se foloseste:
a) In repetitii, cand cuvantul repetat (substantiv, adjectiv, adverb, interjectie) formeaza o unitate:
b) In interiorul unor expresii formate din doua substantive, un substantiv si un adverb, din doua adverbe sau in doua interjectii, de exemplu: calea[–]valea, caine[–]caineste, ici[–]colo, nitam[–]nisam, talmes[–]balmes, taras[–]grapis, trosc[–]pleosc Ietc.
c) Cratima se foloseste intre doua numerale, pentru a arata ca indicatia numerica e aproximativa:
d) Intre cuvinte care arata limitele unei distante, ale unui interval de timp:
Ganduri [–] ganduri… treceau prin cugetul lui Danila. GALACTION, O. I 167
La inceput nu vacu nimic, apoi incet [–] incet incepu sa vada. GALACTION, O. I 322
He [–] he [–] he [–] he ! ca bune tinerete ai mai avut! SADOVEANU, D. I 203
Nota: In aceasta situatie este posibila si folosirea virgulei:
Incepu a se strange in cete, cete si a se intreba unii pe altii ce sa ceara. NEGRUZZI, I 154
Pe cer nouri: ici [–] colo clipesc stele. SADOVEANU, O. VI 282
Numai cand silea pe Sultanica sa mestece doi [–] trei dumicati, se socotea in rai. DELAVRANCEA, S 50
Nota: In aceasta situatie este posibila folosirea virgulei:
Ce focul, bade, te tine
De nu vii seara la mine
Batar la doua [,] trei zile?
JARNIK-BARSEANU, D 237
Soseaua Bucuresti [–] Ploiesti.
Perioada 1 ianuarie [–] 31 martie.
1 [–] 250 km.
E bine sa se scrie orele 14 [–] 16 sau intre orele 14 si 16. Formula intre orele 14 [–] 16 este gresita.
– cuvinte pronuntate fara pauza;
– unele interjectii identice, repetate accidental;
– anumite prefixe pe baza derivatului;
– prefixele ne- si re- si prepozitia de de baza derivatelor, respectiv a compuselor de la cuvinte care incep cu vocala i-, atunci cand se produce caderea acesteia;
– componentele compuselor cu un grad mediu de sudura, ale unor locutiuni si ale structurilor cu anumite substantive + adjectiv posesiv;
– articolul hotarat enclitic sau destinatia de undele cuvinte greu flexionabile;
– formatul final al numeralelor ordinare si fractionare de numeral cardinal corespunzator scris cu cifre;
– componente ale unor abrevieri.
CRATIMA DESPARTE
– silabele unui cuvant pronuntat sacadat;
– segmenetle unui cuvant in cazul despartirii acestuia la capat de rand.
Cratima nu este precedata sau urmata de blanc.
Utilizarea cratimei se poate detalia dupa cum urmeaza. Astfel cratima:
Reda pronuntarea „legata" (insotita , uneori, si de anumite modificari fonetice) a unor cuvinte care pot avea sau nu si existenta independenta.
Reda rostirea in tempo rapid a derivatelor cu prefizele ne- si re- de la teme care incep cu im-, in- si, neliterar, a compuselor cu prepozitila de de la acelasi tip de teme (ne-mpacat, ne-ncetat, a re-mparti, a re-ncalzii fata de rostirea cu tempo lent neimpacatm neincetat, a reinparti, a reincalzi)
Marcheaza limitele dintre silabele unor cuvinte rostite, cu valoare stilistica (Ne-mer-ni-cu-le!)
Serveste la atasarea unor sufixe si prefixe (ex-ministru, poe-esc)
Uneste cuvintele compuse sau elemente ale acestora: mai-mult-ca-perfect
Uneste componentele unor locutiuni: calea-valea
Uneste componentele unor substantive denumind un grad de rudenie sau relatii sociale insotite de un adjectiv posesiv (cu sau fara apocopa):mama-ta / ma-ta, sora-ta / sor-ta, stapana-sa, taica-su / ta-su.
Leaga articolul hotarat enclitic sau desinenta de cuvinte greu flexionabile, in cazul:
a) numelor literelor si sunetelor:x-ul, x-uri;
b) substantivelor provenite din numerale cardinale notate cu cifre: 10-le, 11-le;
c) imprumuturilor si numelor de locuri a caror finala prezinta deosebiri intre scriere si pronuntare: acquis-ul, Bruxelles-ul; IMPORTANT: Se recomanda atasarea fara cratima a articolului sau a desinentei la imprumuturile – chiar neadaptate sub alte aspecte – terminate in litere din alfabetul limbii romane pronuntate ca in limba romana: boardul, boardurile, clickul, clickurile, trendul, trendurile
Cratima leaga formatii de cuvinte -lea, -a, la numeralele ordinale si -ime la numeralele fractionare de numeralele cardinale corespunzatoare scrise cu cifre (cifre romane sau arabe): al XI-lea, a 11-a, 14-imi;
Cratima mai marheaza omiterea unei secvente din interiorul cuvantului in abrevierile discontinui: ad-tie, d-ta, P-ta, pentru administratie, dumneata, Piata;
Se pastreaza in abrevierile compuse scrise cu cratima: lt.-maj., N-V, S-E pentru locotenent-major, nord-vest, sud-est;
Cratima mai poate lega unele interjectii identice, repetate accidental: bla-bla-bla, cioc-cioc-cioc, hai hai, ham-ham;
De asemenea mai poate lega cuvinte care se repeta identic: doar-doar, foarte-foarte, mai-mai, prea-prea sau cu unele modificari incet-incetisor, singur-singurel;
Cratima din limba romana
In limba romana, ca semn de punctuatie, cratima (liniuta de unire sau de despartire) se foloseste:
a) In repetitii, cand cuvantul repetat (substantiv, adjectiv, adverb, interjectie) formeaza o unitate:
b) In interiorul unor expresii formate din doua substantive, un substantiv si un adverb, din doua adverbe sau in doua interjectii, de exemplu: calea[–]valea, caine[–]caineste, ici[–]colo, nitam[–]nisam, talmes[–]balmes, taras[–]grapis, trosc[–]pleosc Ietc.
c) Cratima se foloseste intre doua numerale, pentru a arata ca indicatia numerica e aproximativa:
d) Intre cuvinte care arata limitele unei distante, ale unui interval de timp:
Ganduri [–] ganduri… treceau prin cugetul lui Danila. GALACTION, O. I 167
La inceput nu vacu nimic, apoi incet [–] incet incepu sa vada. GALACTION, O. I 322
He [–] he [–] he [–] he ! ca bune tinerete ai mai avut! SADOVEANU, D. I 203
Nota: In aceasta situatie este posibila si folosirea virgulei:
Incepu a se strange in cete, cete si a se intreba unii pe altii ce sa ceara. NEGRUZZI, I 154
Pe cer nouri: ici [–] colo clipesc stele. SADOVEANU, O. VI 282
Numai cand silea pe Sultanica sa mestece doi [–] trei dumicati, se socotea in rai. DELAVRANCEA, S 50
Nota: In aceasta situatie este posibila folosirea virgulei:
Ce focul, bade, te tine
De nu vii seara la mine
Batar la doua [,] trei zile?
JARNIK-BARSEANU, D 237
Soseaua Bucuresti [–] Ploiesti.
Perioada 1 ianuarie [–] 31 martie.
1 [–] 250 km.
E bine sa se scrie orele 14 [–] 16 sau intre orele 14 si 16. Formula intre orele 14 [–] 16 este gresita.