Cum ne simtim un pic slabiti sau ne refacem dupa boala, ne gandim ca o „cura" de vitamine si minerale nu ne-ar strica. Din anii ’90 oamenii au fost bombardati de media cu o multime de informatii care recomanda cu tarie ca pe langa obisnuitele vitamine sa nu se fereasca sa ia si antioxidanti. Companiile farmaceutice sustin chiar ca ele nu au nici un fel de contraindicatii in timpul sarcinii sau a perioadei de alaptare.
Ce fac antioxidantii?
In primul rand, ei se lupta cu „oxidantii", de aici si denumirea de antioxidanti. Radicalii liberi („oxidantii") sunt de fapt niste obuze: daca ele sunt folosite de catre sistemul imun la omorarea microbilor, toata lumea este multumita, insa daca ele raman in tesuturi si omoara din celulele organismului, nu este bine.
Aici intervin „genistii" (antioxidantii in discutie) si neutralizeaza acest arsenal periculos. Sunt situatii (dieta deficitara, fumatul, mediu foarte poluat, expunerea prelungita la ultravioletele solare) cand radicalii liberi sunt produsi intr-un ritm superior puterii de anihilare a antioxidantilor interni. Apare astfel „stresul oxidativ", care, daca se prelungeste, va avea repercusiuni negative asupra sanatatii. Ei bine, in aceste situatii aduc un beneficiu maxim antioxidantii luati din alimentatie sau din pastile.
Ce substante sunt antioxidante?
Exista o serie de antioxidanti proprii organismului: glutation, coenzima Q10, acidul alfa lipoic, precum si multi antioxidanti luati din alimentatie (sau din capsule): „clasicele" de acum vitamina C, vitamina E, seleniul si beta-carotenii, precum si recent descoperitele antocianidine (apartin flavonoizilor extrasi din semintele de struguri, vinul rosu, scoarta de pin), N-acetil cisteina, acidul alfa lipoic, coenzima Q10 (foarte populara in industria cosmetica), extractul de ceai verde, ginkgo biloba si zincul.
S-a mers o vreme pe ideea dozelor mamut de vitamina C, dar studiile au aratat ca un beneficiu mai mare il aduc combinatii de mai multi antioxidanti: chiar daca in capsula ei se regasesc in doze mici, luati impreuna ei isi potenteaza unul altuia efectele (actioneaza sinergic).
Cu ce ma aleg?
Aminteam mai devreme de stresul oxidativ. Daca el se prelungeste mult prea mult, vor aparea o serie de boli cronice degenerative: de la sinuzita, artrita, probleme de vedere, pana la accident vascular cerebral, sau chiar boala Parkinson sau Alzheimer. Astfel vitamina E este renumita pentru efectul ei de incetinire, sau chiar de stopare a depunerii colesterolului „rau" (LDL colesterol) pe vase.
Se previne astfel ateromatoza si complicatiile ei (boli coronariene, accident vascular cerebral, etc.). O dieta echilibrata bogata in fructe si legume variate (minim cinci fructe si legume diferite zilnic) ce contin multi antioxidanti, duce la o scadere a valorilor tensiunii arteriale independent de medicatia antihipertensiva. Dieta bogata in antioxidanti, asociata sau nu cu suplimente medicamentoase de antioxidanti scad riscul aparitiilor mai multor tipuri de cancere: stomac, prostata, colon, san, vezica urinara, esofag si pancreas.
Ce alimente sunt bogate In antioxidanti?
Fruntasele sunt fructele si legumele! Strugurii rosii sunt pe primul loc in ceea ce priveste concentratia de antioxidanti. De aici si valoarea nutritionala a paharului cu vin rosu! Nucile, cerealele, carnea de pasare, pestele contin, de asemenea, antioxidanti.
Vitamina C, sau acidul ascorbic, este o vitamina hidrosolubila intalnita in toate fluidele organismului. Este un antioxidant foarte puternic, din care insa organismul nu-si poate construi depozite. De aceea este foarte important ca alimentatia sa ne furnizeze zilnic macar 60 mg (doza zilnica recomandata). Lucru care nu este greu deloc, devreme ce ea este foarte raspandita: citrice, varza, spanac, broccoli, rosii, mere, kiwi, capsuni, etc.
Vitamina C este una foarte sensibila care se distruge foarte usor prin prelucrarea termica, sau prin depozitare, asa ca orice suc chiar daca este integral din fructe, nu contine conservanti si nu este expirat, el poate sa nu mai aiba nici un pic de vitamina C activa, daca este mai vechi de sase luni. Vitamina E este o alta vedeta. Este o vitamina liposolubila care se gaseste in natura sub opt forme, alfa tocoferolul fiind cea mai activa forma biologica. Surse bogate de vitamina E sunt: uleiurile vegetale (ulei de floarea soarelui, ulei de soia), nucile, migdalele, alunele de padure, vegetalele cu frunze verzi (spanac, broccoli), germenii de grau, cerealele pentru micul dejun fortificate, kiwi, mango. Zilnic un adult are nevoie de 15 mg de vitamina E, echivalent cu 22,5 Unitati internationale (U.I.).
Beta-carotenii sunt precursorul natural al vitaminei A (retinol). Ei protejeaza legumele si fructele rosii, galbene, sau verde inchis de actiunea distructiva a razelor solare. Se pare ca au acelasi rol si in cazul nostru. Surse importante de beta-caroteni sunt: morcovii, broccoli, cartofii dulci, rosiile, pepenii galbeni, piersicile, caisele etc.
A se retine ca vitamina A nu are putere antioxidanta si, spre deosebire de beta-caroteni, excesul de vitamina A poate fi toxica!
Seleniul este abundent in fructele si vegetalele crescute pe terenuri cu sol bogat in seleniu. Altfel, il putem lua din peste, fructe de mare, carne rosie, oua, cereale, pui si usturoi.
Doua cafele pe zi, nu strica! Cafeaua, fie ca este cofeinizata sau nu, aduce o cantitate importanta de agenti antioxidanti.