Un portret intim al vietii de familie Amish Acest film deschide o lume de in care e geu de patruns. Miriam si David sunt Old Ordine Amish si fotografie nu este permisa in conformitate cu normele stricte ale bisericii Amish. Deci, atunci cand sunt de acord cu deschiderea casei lor si viata lor in fata camerelor de luat vederi se lanseze intr-o calatorie care nu este lipsita de riscuri.
Le este interzisa lumina electrica,telefoanele mobile, televiziune si radioul.Moda e neschimbate de 300 de ani
Stilul de viata al populatiei amish este dictat de un regulament numit Ordnung. Regulamentele difera de la comunitate la comunitate. Ceea ce intr-o comunitate poate fi interzis, in alte comunitati poate fi permis. De aceea nu se poate defini un stil de viata general acceptat pentru toate comunitatile amish. Regulamentul bisericesc (Ordnung) priveste pe toti cetatenii comunitatii si acopera toate aspectele vietii de zi cu zi, inclusiv ingradiri si limitari in ceea ce priveste folosinta curentului electric, telefoane, autovehicule, vestimentatie. Majoritatea populatiei amish nu accepta asistenta guvernamentala si nici nu efectueaza stagiul militar. Membrii gruparii care accepta aceste servicii risca sa fie excomunicati.
Electricitatea este vazuta ca o legatura cu exteriorul, cu englezii, plus ca ar duce la disparitia traditiilor si renuntarea la stilul de viata simplu, prin adoptarea electrocasnicelor. In unele comunitati ea este acceptata, insa fara a se lega la retelele nationale de energie electrica. Acele comunitati isi produc singure electricitatea sau folosesc baterii. In general nu se folosesc baterii si retele superioare a 12V, pentru ca sa nu se poata folosi televizoare, uscatoare de par sau masini de spalat.
In regulamentul privitor la vestimentatie, in unele comunitati nu sunt permisi nasturii. Populatia amish e recunoscuta pentru eficienta agriculturii si pentru confectionarea plapumelor. In unele comunitati amish este permisa folosirea semintelor de plante modificate genetic.
In unele comunitati cei neinsurati se barbieresc, in timp ce cei casatoriti isi lasa barba lunga, iar in altele aceasta schimbare se produce la botez. In general, mustatile sunt interzise pentru ca amintesc de obiceiurile militarilor europeni, care i-au supus la persecutie politica si religioasa in secolele XVI si XVII. Populatia amish se boteaza odata ajunsa la varsta maturitatii si este considerata o alegere a fiecarui individ in parte de a se boteza si de a ramane in comunitare, sau de a nu se boteza si de a parasi comunitatea. Marea parte a descendentilor amish aleg sa fie botezati. In unele comunitati li se permite tinerilor sa duca o viata moderna in lumea englezilor pentru un an de zile, acest fapt facandu-i sa-si poata alege in cunostinta de cauza drumul in viata. In unele comunitati se rupe total si irecuperabil contactul cu persoanele care au ales sa paraseasca comunitatea, iar in altele li se permite contactul cu familia. Nu toate comunitatile sunt in comuniune intre ele, comunitatile mai conservatoare le pot considera pe cele mai progresiste ca ne-amish si sa nu permita contactul intre ele, si nici casatoria intre membrii acestora
Comunitatea amish se simte presionata de legile moderne cu privire la exploatarea prin munca a copiilor. In regulamentele lor stravechi bisericesti in educarea copiilor intra si faptul ca acestia trebuie sa munceasca din greu, ceea ce este in opozitie cu legile tarilor in care traiesc. De asemenea membrii comunitatii amish resping idea de a accepta serviciile medicale, atat pentru ei, cat si pentru copii lor, ceea ce duce la punerea in pericol a vietii acestora din urma. Ei platesc impozite si taxe pentru servicii si bunuri pe care refuza sa le primeasca.
Un caz interesant este cel al lui Valentine Byler, membru amish care, conform International Revenue Service, in 1956, avea de plata peste 300 de dolari pentru asigurari sociale. Neavand conturi bancare, inspectorii i-au confiscat caii pe care ii utiliza in lucrari agricole. Cazul a starnit ecouri in mass-media si in cele din urma Senatul american este nevoit sa introduca un amendament in Codul Fiscal prin care grupurile religioase care nu doresc sa beneficieze de serviciile sociale ale statului sa fie exceptate de la plata contributiilor.
Din cauza faptului ca populatia amish provine din putinii membri fondatori din secolul XVII, rata cosanguinitatii este mare, incidenta bolilor genetice ereditare fiind mare. Aceste boli sunt rar raspandite in afara comunitatilor amish sau chiar unice, unele dintre ele destul de severe. Aceste tulburari genetice au dus la o rata a mortalitatii infantile mai insemnata decat a celor din exterior. Ei privesc aceste tulburari ca dorinta dumnezeiasca si refuza orice examinare a parintilor sau a fatului in timpul sarcinii.
Populatia amish traieste in 469 de asezari in Statele Unite ale Americii (281.700 persoane), in Comitatul Holmes, Ohio, Comitatul Lancaster, Pennsylvania si Comitatul LaGrange, Indiana dar si in Ontario, Canada (5.130 persoane). Unii dintre membrii comunitatii Beachy Amish au plecat in America Centrala, in incercarea de a fugi de lumea moderna, si s-au stabilit in orasul San Ignacio, Belize, formand acolo o mica comunitate.
Populatia amish nu are biserici, celebrarea ritualurilor se tine in mod privat in propriile locuinte. Aceasta practica deriva din Noul Testament si din ideologia anabaptista.
Membrii populatiei amish au biblia ca indrumar in viata. Izolarea fata de restul lumii se bazeaza pe ideea ca sunt rasa aleasa, adevarata comunitate crestina, o natie sfanta, poporul lui Dumnezeu (1 Petru 2:9) si nu se conformeaza acestei lumi (Romani 12:2), evitand iubirea acestei lumi si a lucrurilor ce exista in ea (1 Ioan 2:15) si conform ideii ca prietenia cu lumea este dusmanie fata de Dumnezeu (Iacob 4:4).
Pentru a evita contactul cu lumea exterioara, membrii comunitatilor prefera sa lucreze in atelierele proprii, in agricultura. Se ocupa si de fabricarea artizanala a produselor decorative dedicate turistilor.