Vanatorii preistorici din Groenlanda au trecut printr-o „Epoca a Meteoritilor", in cadrul careia exploatau metalul din rocile spatiale cazute pe Pamant pentru a-si confectiona arme, potrivit arheologilor. Cercetatorii danezi au gasit dovezi care sugereaza ca eschimosii din Groenlanda isi fabricau unelte dintr-un meteorit pe care l-au descoperit pe gheata cu mai mult de 1.200 de ani in urma.
Aceasta se intampla cu 300 de ani inainte ca primii colonisti din Islanda sa soseasca in Groenlanda, potrivit Daily Mail.
Cum in Groenlanda nu era disponibila nicio sursa naturala de metal, descoperirea indica faptul ca meteoritul a fost cauza care a demarat Epoca de Fier in regiune si le-a permis vanatorilor de aici sa dezvolte tehnologii noi de prelucrare a metalului.
Se crede ca meteoritul s-a prabusit pe banchiza de gheata din Groenlanda in apropierea peninsulei Cape York, in nord-vestul Groenlandei, cu aproximativ 10.000 de ani in urma. Meteoritul s-a spart in cel putin opt bucati mari.
AcasaIstorie Ascunsa
Eschimosii din Groenlanda si armele lor facute din fier din meteorit Istorie ascunsa Niciun comentariu
Vanatorii preistorici din Groenlanda au trecut printr-o „Epoca a Meteoritilor", in cadrul careia exploatau metalul din rocile spatiale cazute pe Pamant pentru a-si confectiona arme, potrivit arheologilor. Cercetatorii danezi au gasit dovezi care sugereaza ca eschimosii din Groenlanda isi fabricau unelte dintr-un meteorit pe care l-au descoperit pe gheata cu mai mult de 1.200 de ani in urma.
Aceasta se intampla cu 300 de ani inainte ca primii colonisti din Islanda sa soseasca in Groenlanda, potrivit Daily Mail.
Eschimosii din Groenlanda
Eschimosii din Groenlanda confectionau sulite, cum este cea din imagine, cu varf facut din fier obtinut dintr-un meteorit
Cum in Groenlanda nu era disponibila nicio sursa naturala de metal, descoperirea indica faptul ca meteoritul a fost cauza care a demarat Epoca de Fier in regiune si le-a permis vanatorilor de aici sa dezvolte tehnologii noi de prelucrare a metalului.
Se crede ca meteoritul s-a prabusit pe banchiza de gheata din Groenlanda in apropierea peninsulei Cape York, in nord-vestul Groenlandei, cu aproximativ 10.000 de ani in urma. Meteoritul s-a spart in cel putin opt bucati mari.
Printre acestea se afla o bucata enorma de fier, cunoscuta ca „Anghihito" sau „Tent", care cantareste in jur de 31 de tone, o bucata de 22 de tone, numita „Barbatul", o bucata de 2.5 tone, numita „Femeia" si o bucata de o jumatate de tona, numita „Cainele".
Toate acestea se afla acum la Muzeul American de Istorie Naturala, dupa ce au fost transportate acolo de exploratorii arctici, in secolul XIX. Totusi, arheologii de la Muzeul National al Danemarcei au gasit acum dovezi ca „paleoeschimosii" care locuiau in zona extrageau fragmente din acesti meteoriti de sute de ani.
Au gasit gramezi de pietre de bazalt, care cantareau pana la 40 de kilograme, care fusesera carate in locurile unde au fost descoperiti meteoritii, unde au fost folosite pentru a desprinde, prin lovire, bucati din rocile spatiale. Apoi, metalul era folosit pentru a confectiona cutite sau lame de harpon.
Martin Appelt, arheolog la Muzeul National din Danemarca, a declarat pentru revista online Polarfronten:
„Cunosteam locurile fiindca avem de-a face cu niste obiecte stiintifice mari, insa povestea meteoritilor ca sursa de fier pentru intreaga zona s-a pierdut in uitare."
Impreuna cu o echipa de arheologi din Danemarca si Groenlanda, Appelt si colegii sai au descoperit gramezi uriase de pietrepe care eschimosii din Groenlanda le-au folosit ca pe niste ciocane.
Mikkel Myrup, arheolog la Muzeul National din Groenlanda, a masurat gramezile folosind o drona si estimeaza ca pot contine pana la 70 de tone de pietre care erau folosite drept ciocane.
Asta indica faptul ca uriase cantitati de fier au fost exploatate din meteoriti de-a lungul anilor
„Au desprins multe bucati din meteorit. Fierarul incepea prin desprinderea unei bucati mici, aplatizand-o prin lovire si realizand o muchie ascutita si apoi intarea materialul, care ii slujea drept cap de sageata sau cutit", spune doctorul Jens Fog Jensen, un alt arheolog de la Muzeul National din Danemarca, implicat in cercetare.
Analiza uneltelor de fier din regiune arata ca fierul provenea din acesti meteoriti, lucru care poate fi determinat datorita semnaturii chimice distincte a meteoritilor, semnatura care include urme de nichel.
AcasaIstorie Ascunsa
Eschimosii din Groenlanda si armele lor facute din fier din meteorit Istorie ascunsa Niciun comentariu
Vanatorii preistorici din Groenlanda au trecut printr-o „Epoca a Meteoritilor", in cadrul careia exploatau metalul din rocile spatiale cazute pe Pamant pentru a-si confectiona arme, potrivit arheologilor. Cercetatorii danezi au gasit dovezi care sugereaza ca eschimosii din Groenlanda isi fabricau unelte dintr-un meteorit pe care l-au descoperit pe gheata cu mai mult de 1.200 de ani in urma.
Aceasta se intampla cu 300 de ani inainte ca primii colonisti din Islanda sa soseasca in Groenlanda, potrivit Daily Mail.
Eschimosii din Groenlanda
Eschimosii din Groenlanda confectionau sulite, cum este cea din imagine, cu varf facut din fier obtinut dintr-un meteorit
Cum in Groenlanda nu era disponibila nicio sursa naturala de metal, descoperirea indica faptul ca meteoritul a fost cauza care a demarat Epoca de Fier in regiune si le-a permis vanatorilor de aici sa dezvolte tehnologii noi de prelucrare a metalului.
Se crede ca meteoritul s-a prabusit pe banchiza de gheata din Groenlanda in apropierea peninsulei Cape York, in nord-vestul Groenlandei, cu aproximativ 10.000 de ani in urma. Meteoritul s-a spart in cel putin opt bucati mari.
Printre acestea se afla o bucata enorma de fier, cunoscuta ca „Anghihito" sau „Tent", care cantareste in jur de 31 de tone, o bucata de 22 de tone, numita „Barbatul", o bucata de 2.5 tone, numita „Femeia" si o bucata de o jumatate de tona, numita „Cainele".
Toate acestea se afla acum la Muzeul American de Istorie Naturala, dupa ce au fost transportate acolo de exploratorii arctici, in secolul XIX. Totusi, arheologii de la Muzeul National al Danemarcei au gasit acum dovezi ca „paleoeschimosii" care locuiau in zona extrageau fragmente din acesti meteoriti de sute de ani.
Eschimosii din Groenlanda
O bucata din fragmentul din meteoritul de la Cape York, cunoscut ca „Ahnighito" sau „Tent", care cantareste 34 de tone si a fost exploatat pentru fierul pe care il continea
Au gasit gramezi de pietre de bazalt, care cantareau pana la 40 de kilograme, care fusesera carate in locurile unde au fost descoperiti meteoritii, unde au fost folosite pentru a desprinde, prin lovire, bucati din rocile spatiale. Apoi, metalul era folosit pentru a confectiona cutite sau lame de harpon.
Martin Appelt, arheolog la Muzeul National din Danemarca, a declarat pentru revista online Polarfronten:
„Cunosteam locurile fiindca avem de-a face cu niste obiecte stiintifice mari, insa povestea meteoritilor ca sursa de fier pentru intreaga zona s-a pierdut in uitare."
Impreuna cu o echipa de arheologi din Danemarca si Groenlanda, Appelt si colegii sai au descoperit gramezi uriase de pietrepe care eschimosii din Groenlanda le-au folosit ca pe niste ciocane.
Mikkel Myrup, arheolog la Muzeul National din Groenlanda, a masurat gramezile folosind o drona si estimeaza ca pot contine pana la 70 de tone de pietre care erau folosite drept ciocane.
Asta indica faptul ca uriase cantitati de fier au fost exploatate din meteoriti de-a lungul anilor.
O bucata din fragmentul „Agpalilik", cunoscut si ca „Barbatul", aflata in fata Muzeului de Geologie din Copenhaga. Roca spatiala bogata in fier a oferit material pentru confectionarea armelor in Groenlanda
„Au desprins multe bucati din meteorit. Fierarul incepea prin desprinderea unei bucati mici, aplatizand-o prin lovire si realizand o muchie ascutita si apoi intarea materialul, care ii slujea drept cap de sageata sau cutit", spune doctorul Jens Fog Jensen, un alt arheolog de la Muzeul National din Danemarca, implicat in cercetare.
Analiza uneltelor de fier din regiune arata ca fierul provenea din acesti meteoriti, lucru care poate fi determinat datorita semnaturii chimice distincte a meteoritilor, semnatura care include urme de nichel.
Se crede ca eschimosii din Groenlanda cei mai timpurii, cunoscuti si ca „oameni de Dorset", au inceput sa exploateze fierul din meteoriti la mijlocul secolului VIII. Cand Thule, un popor inuit timpuriu, a sosit aici, in secolul XII, a preluat controlul asupra comertului cu bucati de meteorit.
Arme confectionate din meteorit au fost descoperite pana si in Canada. In sudul Groenlandei, care a fost prima zona ocupata de nordici, a fost descoperit un singur fragment din meteorit.
Groenlanda este una dintre cele mai mari intinderi de pamant inghetat din lume. Mare parte din pamant este acoperit de banchize uriase de gheata. Se crede ca primii oameni au ajuns aici in jurul anului 2.500 i.e.n., si insula a fost colonizata in repetate randuri de valuri de emigranti veniti din insulele aflate la nord de Canada.
Prima cultura paleoeschimosa care a sosit pe insula au fost cultura Saqqaq, care se pare ca a locuit intermitent in zona de vest a insulei intre 2.500 si 800 i.e.n. Alte doua culturi unice, cunoscute drept „culturile Independence" au aparut pe insula in aceeasi perioada, pana cand a sosit cultura Dorset, in 700 i.e.n.
Cultura Dorset a durat pana in anul 1.300, chiar daca primii membri ai culturii inuit Thule au inceput sa soseasca in jurul anului 1.100. Se crede ca faptul ca populatia Thule a preluat controlul asupra comertului cu fier din meteoriti este, in parte, motivul pentru care cultura Dorset a disparut.
Nordicii au inceput sa se aseze in zona sudica a Groenlandei in jurul anului 980, dupa care s-au raspandit si au adus cu ei fierul exploatat in alte zone din Europa.