Din aceeasi categorie
|
Vieux Port-Cannes 287 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
ROTTERDAM 910 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Vechiul Port al Marsiliei 818 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Plaja Port de Pollenca 71 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Marele Harbour Valetta -Malta 397 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Porto di Salerno-Italia 347 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Grote din Sint-Laurenskerk-Rotterdam 273 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Livorno -Italia 1.569 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Euromast Tower-Olanda 249 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
01:51
|
Tallinn - Estonia - Burg medieval, port baltic 1.852 vizite - 0 comentarii adaugat de alexandra |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Turism
Rotterdam – marele port al Europei
| Adaugat de Cozana | 11.12.2018 |  Adauga
la favorite |
487 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteIn cel mai mare port al Europei, Rotterdam, prea putine lucruri mai amintesc de satul pescaresc aparut in 1270 langa un baraj de pe raul Rotte. Ultimul razboi mondial a sters din peisajul olandez centrul orasului cu trecut medieval si i-a ambitionat pe localnici sa-l reconstruiasca dupa tipare moderniste. Chiar si portul mare al Rotterdamului s-a reinventat: dintr-un simplu nod comercial si de transport fluvial a ajuns astazi un centru international reprezentativ, adaugand valoare in plan economic, industrial si turistic.
Sursa foto: ptnphoto / Shutterstock.com
Orasul - port
Timp de 40 de ani (pana in 2004), Rotterdam a stat in fruntea listei celor mai aglomerate si mai mari porturi ale lumii (luand in consideratie cantitatea de marfuri tranzitata). A fost insa surclasat de Shanghai, Singapore si Hong Kong, iar acum detine intaietatea doar in Europa, fiind urmat indeaproape de Anvers si Hamburg.
Din Evul Mediu incepand, au fost necesare veacuri intregi pentru ca satul de pescari de langa barajul ridicat pe raul Rotte (“apa murdara") sa se preschimbe intr-un megalopolis. Fiindca in estuarul din nord-vestul Olandei raurile Rin (Niewe Maas), Meuse si Sheldt au format o retea hidrologica de anvergura inainte ca apele lor sa se verse in Marea Nordului, localnicii au conectat o parte din cursuri si le-au folosit din ce in ce mai mult la transportul marfurilor. Abia in secolul XIX orasul si portul vor incepe sa se extinda pe malurile lui Niewe Maas si sa se modernizeze intr-un ritm alert, odata cu amplificarea transportului maritim – portul avea deja asigurata iesirea la Marea Nordului. O dovada simpla a progresului urban a fost construirea celei mai mari cladiri de birouri din Europa, Witte Huis (Casa Alba), cu inaltimea de 45 de metri, mare pentru vremurile acelea.
Dezvoltarea Rotterdamului a fost intrerupta de cel de-al Doilea Razboi Mondial, cand bombardamentele au distrus tot centrul vechi, lasand in picioare doar cladirea Primariei. La doar doua saptamani de la tristul eveniment, olandezii au inceput munca de reconstructie a orasului lor, folosind pentru aceasta un plan arhitectural modern. Treptat, Rotterdamul a capatat infatisarea unui centru business, cu o suita de fatade din sticla si metal stralucind in soare. Modernismul a redefinit orasul, in acord cu exigentele olandeze si cu aspiratiile spre urbanism de inalta clasa.
In 1892, un nou si extins canal a legat raurile Rin si Meuse de mare, permitand lucrari de amploare in portul Rotterdamului si incurajand comertul international in zona estuarului. Cu timpul, lungimea docurilor s-a marit, tot mai multe vase maritime au patruns in oras si o multitudine de posibilitati s-au ivit pentru economia locala. Portul, intins din centrul orasului si pana la mare (portiunea de aici a primit denumirea de Maasvlakte), nu a mai fost un simplu punct de trecere a marfurilor. In cei 40 de kilometri ai sai s-au construit depozite, retele de drumuri, rafinarii, ateliere, fabrici etc., asa incat multe dintre produsele brute sosite pe nave sa ajunga in Europa sau in lume deja prelucrate, transformate, ambalate. Industria a completat latura comerciala a portului si a impulsionat economia locala intr-un oras a carui importanta se cerea recunoscuta la nivel mondial.
Azi, Rotterdamul urmeaza sa mai largeasca partea din portul sau intersectata cu marea, pentru a face loc unui numar si mai mare de containere si pentru a crea oportunitati de dezvoltare industriei chimice. Desi noul proiect a avut intarzieri in derulare, din pricina unor probleme de mediu, Maasvlakte 2 e foarte aproape de reusita previzionata. Pe de alta parte, autoritatile portuare si municipalitatea incurajeaza activitatile de promovare turistica a portului, mizand pe excelenta lui organizare, designul modern si caracterul spectaculos al evenimentelor ce au loc aici continuu: acostarea marilor cargoboturi si vase de croaziere, descarcarea marfurilor, manipularea containerelor, reparatiile si interventiile tehnice, traficul navelor militare etc.
Sursa foto: ptnphoto / Shutterstock.com
Orasul - port
Timp de 40 de ani (pana in 2004), Rotterdam a stat in fruntea listei celor mai aglomerate si mai mari porturi ale lumii (luand in consideratie cantitatea de marfuri tranzitata). A fost insa surclasat de Shanghai, Singapore si Hong Kong, iar acum detine intaietatea doar in Europa, fiind urmat indeaproape de Anvers si Hamburg.
Din Evul Mediu incepand, au fost necesare veacuri intregi pentru ca satul de pescari de langa barajul ridicat pe raul Rotte (“apa murdara") sa se preschimbe intr-un megalopolis. Fiindca in estuarul din nord-vestul Olandei raurile Rin (Niewe Maas), Meuse si Sheldt au format o retea hidrologica de anvergura inainte ca apele lor sa se verse in Marea Nordului, localnicii au conectat o parte din cursuri si le-au folosit din ce in ce mai mult la transportul marfurilor. Abia in secolul XIX orasul si portul vor incepe sa se extinda pe malurile lui Niewe Maas si sa se modernizeze intr-un ritm alert, odata cu amplificarea transportului maritim – portul avea deja asigurata iesirea la Marea Nordului. O dovada simpla a progresului urban a fost construirea celei mai mari cladiri de birouri din Europa, Witte Huis (Casa Alba), cu inaltimea de 45 de metri, mare pentru vremurile acelea.
Dezvoltarea Rotterdamului a fost intrerupta de cel de-al Doilea Razboi Mondial, cand bombardamentele au distrus tot centrul vechi, lasand in picioare doar cladirea Primariei. La doar doua saptamani de la tristul eveniment, olandezii au inceput munca de reconstructie a orasului lor, folosind pentru aceasta un plan arhitectural modern. Treptat, Rotterdamul a capatat infatisarea unui centru business, cu o suita de fatade din sticla si metal stralucind in soare. Modernismul a redefinit orasul, in acord cu exigentele olandeze si cu aspiratiile spre urbanism de inalta clasa.
In 1892, un nou si extins canal a legat raurile Rin si Meuse de mare, permitand lucrari de amploare in portul Rotterdamului si incurajand comertul international in zona estuarului. Cu timpul, lungimea docurilor s-a marit, tot mai multe vase maritime au patruns in oras si o multitudine de posibilitati s-au ivit pentru economia locala. Portul, intins din centrul orasului si pana la mare (portiunea de aici a primit denumirea de Maasvlakte), nu a mai fost un simplu punct de trecere a marfurilor. In cei 40 de kilometri ai sai s-au construit depozite, retele de drumuri, rafinarii, ateliere, fabrici etc., asa incat multe dintre produsele brute sosite pe nave sa ajunga in Europa sau in lume deja prelucrate, transformate, ambalate. Industria a completat latura comerciala a portului si a impulsionat economia locala intr-un oras a carui importanta se cerea recunoscuta la nivel mondial.
Azi, Rotterdamul urmeaza sa mai largeasca partea din portul sau intersectata cu marea, pentru a face loc unui numar si mai mare de containere si pentru a crea oportunitati de dezvoltare industriei chimice. Desi noul proiect a avut intarzieri in derulare, din pricina unor probleme de mediu, Maasvlakte 2 e foarte aproape de reusita previzionata. Pe de alta parte, autoritatile portuare si municipalitatea incurajeaza activitatile de promovare turistica a portului, mizand pe excelenta lui organizare, designul modern si caracterul spectaculos al evenimentelor ce au loc aici continuu: acostarea marilor cargoboturi si vase de croaziere, descarcarea marfurilor, manipularea containerelor, reparatiile si interventiile tehnice, traficul navelor militare etc.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.