Din aceeasi categorie
|
Mormantul lui Isus 500 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Rusia - Istoria unui Imperiu 678 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Deportatii: Un tren in necunoscut ( 373 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria complicata a aurului | Puterea Aurului 256 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Partea II – Cerul coborat pe Pamant 967 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria OZN-rilor 589 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
20 cele mai misterioase descoperiri subterane din lume 202 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Bizantul, imperiul pierdut-Cerul coborat pe pamant 693 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria Orientului Mijlociu -p.2-5 1.728 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria Orientului Mijlociu-p.1-5 1.622 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Istoria cozonacului
| Adaugat de Cozana | 10.12.2018 |  Adauga
la favorite |
311 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteCozonacul este o prajitura traditionala romaneasca, dar in egala masura si un desert bulgaresc (kozunak), sau un produs de patiserie italiana, numit „panettone".
Indiferent pe ce meridian al lumii este bagat la cuptor, aroma cozonacului se simte mai ales de Paste si de Craciun. In ceea ce priveste cozonacul romanesc, caracteristica este imensa varietate de retete. Fiecare regiune istorica are o reteta, dupa cum si fiecare familie are una, transmisa din generatie in generatie. Din punct de vedere al formei, cozonacii pot fi drepti sau rotunzi, simpli sau impletiti. Din punct de vedere al umpluturii, deosebim cozonaci simpli sau umpluti cu nuca, mac, fructe uscate, sau amestecuri. De Paste, traditional este cozonacul umplut cu branza (asa-numita pasca). In Moldova sunt specifici cozonacii rotunzi si inalti (numiti babe), neumpluti, a caror compozitie contine pana la 20 de oua, unt, coji rase de lamaie sau/si portocale si stafide. In Ardeal se pregatesc mai ales cozonacii cu mac si o varianta cu influente germane, cu zahar ars, mult unt si nuca tocata mare.
Cozonacul este, de fapt, o super-paine, in care se adauga, pe langa mirodenii si lapte, oua, nuca, stafide si alte umpluturi. Si cum nici painea, nici cozonacul nu se pot face fara drojdie, inainte de aparitia cozonacului omul a trebuit sa descopere drojdia si aluatul dospit. Preparate din faina de cereale amestecate cu apa si apoi coapte au fost realizate inca din epoca neolitica, dar de aici si pana la complexitatea cozonacului de azi se afla mai mult de 10.000 de ani de istorie… culinara. Secretul sta in drojdia de bere, fara de care nu se poate vorbi despre aluat dospit. Drojdia este unul dintre cele mai vechi microorganisme pe care omul le-a folosit in alimentatie. Arheologii au descoperit printre ruinele din Egipt, cuptoare pentru copt, precum si desene facute acum cel putin 4.000 de ani, care dovedesc ca egiptenii stiau sa faca paine dospita si bere.
Este foarte posibil ca primul cozonac sa fi fost facut in Egiptul antic. Probabil ca era indulcit cu miere si umplut cu seminte. Grecii au preluat de la egipteni si interesul pentru bucatatarie, si drojdia de bere, si aluaturile dospite. Cu certi-tudine grecii mancau cozonac. Il faceau cu miere, stafide si nuca. Cozonacul grecesc se numeste plakous. Drojdia si implicit painea dospita si cozonacul au fost „furate" de la greci de catre romani, care au adaugat in cozonac fructe uscate. La inceput au fost doar doua varietati numite libumsi placenta, de la cea din urma venind termenul pasca din prezent. Libum era un cozonac mic, folosit ca ofranda adusa zeilor. Mai tarziu au aparut variante consumate si de oameni, nu doar de… zei. Placenta, mult mai elaborat, este un cozonac cu branza, cu stafide si alune, care era servit impreuna cu un vin dulce. Desi au luat drojdia de-a gata de la greci si de la egipteni, romanii au fost cei care au descoperit toate posibilitatile pe care le ofera drojdia adaugata aluaturilor, devenind astfel adevaratii maestri patiseri. In Evul Mediu brutarii europeni faceau foarte des cozonaci cu fructe uscate, pentru ca tineau mai mult timp.
In Marea Britanie, prima reteta de cozonac apare intr-o carte de bucate in 1718, cu recomandarea de a fi copt in forme lungi si inguste, recomandare care a ramas valabila si in zilele noastre. Francezii, cei care in secolul al XIX- lea au adaugat al treilea fel la masa, „desertul", sunt cei care au pus in valoare cozonacul, mai mult decat altii.
Indiferent pe ce meridian al lumii este bagat la cuptor, aroma cozonacului se simte mai ales de Paste si de Craciun. In ceea ce priveste cozonacul romanesc, caracteristica este imensa varietate de retete. Fiecare regiune istorica are o reteta, dupa cum si fiecare familie are una, transmisa din generatie in generatie. Din punct de vedere al formei, cozonacii pot fi drepti sau rotunzi, simpli sau impletiti. Din punct de vedere al umpluturii, deosebim cozonaci simpli sau umpluti cu nuca, mac, fructe uscate, sau amestecuri. De Paste, traditional este cozonacul umplut cu branza (asa-numita pasca). In Moldova sunt specifici cozonacii rotunzi si inalti (numiti babe), neumpluti, a caror compozitie contine pana la 20 de oua, unt, coji rase de lamaie sau/si portocale si stafide. In Ardeal se pregatesc mai ales cozonacii cu mac si o varianta cu influente germane, cu zahar ars, mult unt si nuca tocata mare.
Cozonacul este, de fapt, o super-paine, in care se adauga, pe langa mirodenii si lapte, oua, nuca, stafide si alte umpluturi. Si cum nici painea, nici cozonacul nu se pot face fara drojdie, inainte de aparitia cozonacului omul a trebuit sa descopere drojdia si aluatul dospit. Preparate din faina de cereale amestecate cu apa si apoi coapte au fost realizate inca din epoca neolitica, dar de aici si pana la complexitatea cozonacului de azi se afla mai mult de 10.000 de ani de istorie… culinara. Secretul sta in drojdia de bere, fara de care nu se poate vorbi despre aluat dospit. Drojdia este unul dintre cele mai vechi microorganisme pe care omul le-a folosit in alimentatie. Arheologii au descoperit printre ruinele din Egipt, cuptoare pentru copt, precum si desene facute acum cel putin 4.000 de ani, care dovedesc ca egiptenii stiau sa faca paine dospita si bere.
Este foarte posibil ca primul cozonac sa fi fost facut in Egiptul antic. Probabil ca era indulcit cu miere si umplut cu seminte. Grecii au preluat de la egipteni si interesul pentru bucatatarie, si drojdia de bere, si aluaturile dospite. Cu certi-tudine grecii mancau cozonac. Il faceau cu miere, stafide si nuca. Cozonacul grecesc se numeste plakous. Drojdia si implicit painea dospita si cozonacul au fost „furate" de la greci de catre romani, care au adaugat in cozonac fructe uscate. La inceput au fost doar doua varietati numite libumsi placenta, de la cea din urma venind termenul pasca din prezent. Libum era un cozonac mic, folosit ca ofranda adusa zeilor. Mai tarziu au aparut variante consumate si de oameni, nu doar de… zei. Placenta, mult mai elaborat, este un cozonac cu branza, cu stafide si alune, care era servit impreuna cu un vin dulce. Desi au luat drojdia de-a gata de la greci si de la egipteni, romanii au fost cei care au descoperit toate posibilitatile pe care le ofera drojdia adaugata aluaturilor, devenind astfel adevaratii maestri patiseri. In Evul Mediu brutarii europeni faceau foarte des cozonaci cu fructe uscate, pentru ca tineau mai mult timp.
In Marea Britanie, prima reteta de cozonac apare intr-o carte de bucate in 1718, cu recomandarea de a fi copt in forme lungi si inguste, recomandare care a ramas valabila si in zilele noastre. Francezii, cei care in secolul al XIX- lea au adaugat al treilea fel la masa, „desertul", sunt cei care au pus in valoare cozonacul, mai mult decat altii.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.