Ce este curgerea timpului? O simtim, ne simtim existand in timp sau odata cu el, dar fiind pusi in situatia de a spune ce este, constatam ca scapa definirii sau ca nu poate fi definit decat cu aproximatie. Putem vorbi de un timp fizic, de altul biologic si de un timp psiho-existential.
De la un timp uniform, static si obiectiv, s-a ajuns, pe de-o parte, la timpul abstract, cantitativ si matematic, iar pe de alta, la o interiorizare a timpului, in urma careia i s-a retras acestuia orice realitate obiectiva. Masura a duratei celor existente, timpul, in conceptia crestina, este o realitate creata de Dumnezeu in acelasi timp cu restul creatiei.
A inceput sa existe odata cu lumea creata, justificadu-si realitatea in eternitatea lui Dumnezeu, de la care incepe. Timpul este inteles drept miscarea de care se folosesc oamenii pentru a ajunge, prin acte de vointa, de la simpla idee la faptul implinit.