Din aceeasi categorie
|
Marea Unire 1 decembrie 1918 - Imagini autentice 1.519 vizite - 0 comentarii adaugat de Iulia Andrei |
||||||||||||||||||
|
Ziua nationala a Romaniei 1.204 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Recurs la istorie: Din culisele asasinarii lui I.G. Duca 1.168 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
24 ianuarie 1859: Mica Unire 1.318 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Povestea Arcului de Triumf din Bucuresti 1.187 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Unirile romanilor, ep 4 Unirea Basarabiei cu Romania 787 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Episcopul Marii Uniri - Iuliu Hossu 1.135 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Alexandru Vaida Voevod si Unirea din 1918 1.044 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Unirile romanilor - epi 5, Unirea Bucovinei cu Romania 785 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Razboiul fulger - Blitzkrieg - Al Doilea Razboi Mondial 1.486 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
1 Decembrie 1918 –Cum s-a facut Marea Unire
| Adaugat de Cozana | 26.11.2018 |  Adauga
la favorite |
993 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favorite4/17 ianuarie 1918 — Apare, la Paris, primul numar din publicatia saptamanala “La Roumanie" care avea drept scop sprijinirea, in emigratie, in plan publicistic si diplomatic a revendicarilor romanesti.
23 ianuarie/5 februarie 1918 — Ultimatum adresat Romaniei de Puterile Centrale, prin care era somata, ca, in termen de patru zile, sa-si faca cunoscute intentiile in vederea incheierii pacii.
24 ianuarie/6 februarie 1918 — Chisinau. Sfatul Tarii, intrunit in sedinta solemna, voteaza, in unanimitate, independenta Republicii Democratice Moldovenesti. Consiliul Director se dizolva, puterea executiva fiind incredintata unui Consiliu de Ministri, sub presedintia lui Daniel Ciugureanu. “(…) Ne proclamam, in unire cu vointa poporului, Republica Democratica Moldoveneasca sloboda, de sine statatoare si neatarnata, avand ea singura dreptul de a-si hotari soarta in viitor" — se spune in proclamatia Sfatului Tarii.
26 ianuarie/8 februarie 1918 — Guvernul I.I.C. Bratianu — Take Ionescu demisioneaza, deoarece considera inacceptabila incheierea unei paci separate. Aliatii sfatuiesc Romania sa taraganeze tratativele.
28 ianuarie/10 februarie 1918 —Romania accepta inceperea tratativelor de pace cu Puterile Centrale.
29 ianuarie/11 februarie 1918 —Se formeaza un nou guvern, in frunte cu generalul Alexandru Averescu, avand ca principal obiectiv tergiversarea, pe cat posibil, a incheierii pacii cu Puterile Centrale si crearea unor premise favorabile obtinerii unei paci onorabile.
11/24 februarie 1918 —Plenipotentiarii Puterilor Centrale impun primului ministru, generalul Alexandru Averescu, trei conditii principale ale incheierii pacii: cedarea intregului teritoriu al Dobrogei, pana la Dunare, importante rectificari de frontiera in zona Portilor de Fier, in Valea Jiului si intre Vatra Dornei si Campulung Moldovenesc, precum si grele concesiuni economice.
18 februarie/3 martie 1918 —Inaugurarea, la Chisinau, a Universitatii Populare Moldovenesti, sub presedintia lui Pan Halippa, care s-a ocupat de organizarea de conferinte, de intalniri cu oameni de cultura, de tinerea de prelegeri, consacrate in special studierii istoriei romanilor din Basarabia.
20 februarie/5 martie 1918 —Se semneaza, la Buftea, Tratatul preliminar de pace intre Romania si Puterile Centrale, pe baza caruia incep la Bucuresti, la 9/22 martie, tratativele in vederea incheierii pacii, pe urmatoarele baze: cedarea Dobrogei pana la Dunare, Puterile Centrale urmand sa amenajeze un drum comercial intre Romania si Constanta; rectificari de frontiera in favoarea Austro-Ungariei; impunerea unor grele conditii economice etc.
27 februarie/12 martie 1918 —Plecarea misiunii franceze din Romania.
3/ 16 martie 1918 —Balti. Adunarea generala a zemstvei din districtul Balti adopta, in unanimitate, o motiune in care se spune “Proclamam astazi in mod solemn (…) in fata lui Dumnezeu si a intregii lumi, ca cerem unirea Basarabiei cu Regatul Romaniei sub al carei regim constitutional si sub ocrotire legilor ei (…) vedem siguranta existentei noastre nationale si a propasirii economice".
5/18 martie 1918 —Demisia guvernului condus de generalul Alexandru Averescu. Regele Ferdinand il insarcineaza pe Alexandru Marghiloman cu formarea unui nou guvern, cu speranta ca seful conservatorilor, gratie increderii ce inspira Puterilor Centrale, va putea incheia o pace in conditii mai usoare.
9/22 martie 1918 —Incep tratativele de pace de la Cotroceni intre Romania si Puterile Centrale.
27 martie/9 aprilie 1918 —La Chisinau, Sfatul Tarii intrunit in sedinta solemna voteaza unirea Basarabiei cu Tara — Mama, Romania (86 voturi pentru, 3 impotriva, 36 abtineri si 13 absenti). Dupa anuntarea rezultatului votului de catre Ion Inculet, presedintele Sfatului Tarii, primul — ministru Alexandru Marghiloman, aflat la Chisinau, impreuna cu alti reprezentanti ai guvernului roman, este invitat la tribuna de la care declara: In numele poporului roman si al Regelui Ferdinand I, iau act de unirea Basarabiei cu Romania de aici inainte si in veci! Traiasca Romania Mare!
9/22 aprilie 1918 —Decret regal de ratificare a Hotararii de unire a Basarabiei cu Romania, semnat de Ferdinand I, regele Romaniei, si contrasemnat de Alexandru Marghiloman, presedintele Consiliului de Ministri.
17/30 aprilie 1918 —Infiintarea, la Paris, a “Comitetului national al romanilor din Transilvania si Bucovina", sub presedintia lui Traian Vuia, iar mai apoi a dr. Ion Cantacuzino; a militat pentru dobandirea independentei Transilvaniei si unirea acesteia cu Romania.
24 aprilie/7 mai 1918 —Semnarea Tratatului de pace de la Bucuresti si a anexelor sale dintre Romania, pe de o parte, si Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de alta parte. Romania era nevoita sa cedeze Dobrogea, care urma sa fie anexata de Bulgaria, sa accepte rectificari de frontiera in Carpati, in favoarea Austro-Ungariei (prin care se cedau teritorii insumand 5.600 kmp, cu o populatie de 724.957 locuitori), sa demobilizeze armata, mentinandu-se numai patru divizii cu efective complete si 8 divizii cu efective de pace (20.000 de infanteristi, 3.200 de cavaleristi si 9.000 de artileristi) si sa incheie conventii economice (agricola, a petrolului, a padurilor etc.), prin care, in fapt, se instituia monopolul Germaniei asupra principalelor bogatii ale tarii. Regele Ferdinand I refuza, in ciuda presiunilor Puterilor Centrale, sa sanctioneze Tratatul.
22 iunie/5 iulie 1918 —Se infiinteaza, la Washington, din initiativa lui Vasile Stoica, Liga nationala romana, cu scopul de a face propaganda in jurul problemei romanesti; la 13 septembrie, fuzioneaza cu Comitetul national roman.
6/19 iulie 1918 —Se constituie in Italia, la Cittaducale, “Comitetul de actiune al romanilor din Transilvania, Banat si Bucovina", sub conducerea profesorului Simion Mandrescu, cu scopul de a organiza pe prizonierii romani din armata austro-ungara in legiuni care sa participe la lupta alaturi de armata italiana.
12 /25 august 1918 —Se constituie, la Chisinau, Partidul Taranesc din Basarabia, avand in program: impartirea pamantului la tarani, vot universal, imbunatatirea situatiei muncitorilor. Presedinti: Pantelimon Halippa (1918 — 1921), Ion Inculet (1921 — 1923).
24 august/6 septembrie 1918 —Se creeaza, la Paris, Consiliul National Roman Provizoriu, care, in 20 septembrie / 3 octombrie, a proclamat formarea Consiliului National al Unitatii Romane, organ reprezentativ, avand in conducere pe Take Ionescu, Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu si Ioan Th. Florescu (vicepresedinti). Consiliul este recunoscut la 29 septembrie/12 octombrie de guvernul francez, la 23 octombrie/5 noiembrie de guvernul S.U.A., la 29 octombrie/11 noiembrie de guvernul englez, iar la 9/22 noiembrie de cel italian drept exponent al intereselor poporului roman.
2/15 septembrie 1918 —Congresul de la New York al romanilor, cehilor, slovacilor, polonilor, sarbilor, croatilor si rutenilor voteaza o motiune prin care se cere dezmembrarea Austro-Ungariei si eliberarea tuturor popoarelor asuprite.
29 septembrie/12 octombrie 1918 —Comitetul Executiv al Partidului National Roman din Transilvania, intrunit la Oradea, adopta in unanimitate o declaratie, redactata de Vasile Goldis, privind hotararea natiunii romane din Transilvania de a se aseza “printre natiunile libere", in temeiul dreptului ca fiecare natiune sa dispuna liber de soarta sa. Se revendica recunoasterea conducerii P.N.R. ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei. Se constituie un “Comitet de actiune", cu sediul la Arad, avandu-l in frunte pe Vasile Goldis.
5/18 octombrie 1918 —Declaratia de independenta a Transilvaniei, adoptata in sedinta de la Oradea, este citita in Parlamentul de la Budapesta de dr. Alexandru Vaida — Voevod.
11/24 octombrie 1918 —Cernauti. Apare primul numar al gazetei “Glasul Bucovinei", editata de un grup de romani bucovineni in frunte cu profesorul universitar Sextil Puscariu.
14/27 octombrie 1918 —Deputatii romani bucovineni din Parlamentul vienez, fostii deputati din Dieta Bucovinei, primarii romani din localitatile Tarii de Sus a Moldovei, impreuna cu alti reprezentanti ai provinciei istorice s-au intrunit in Sala Mare a Palatului National din Cernauti si au hotarat constituirea Adunarii Constituante. Adunarea alege un Consiliu National condus de Iancu Flondor, Dionisie Bejan, Doru Popovici si Sextil Puscariu — vicepresedinti, Vasile Bodnarescu, Radu Sbierea si Laurent Tomoioaga — secretari.
17/30 octombrie 1918 —Constituirea, la Budapesta, a Consiliului National Roman Central (din 21 octombrie, cu sediul la Arad), ca organ de conducere al romanilor format din sase reprezentanti ai P.N.R si sase social-democrati.
18/31 octombrie 1918 —Proclamarea Catre Natiunea Romana, in care se aduce la cunostinta opiniei publice constituirea Consiliului National Roman Central ca unicul for de conducere al romanilor transilvaneni, precum si principiile sale de actiune.
25 octombrie/7 noiembrie 1918 —Consiliul National Roman Central hotaraste infiintarea de garzi nationale si de garzi civile satesti pe intreg teritoriul locuit de romani in Transilvania si Ungaria, pentru “pastrarea linistii si averii fiecaruia".
31 octombrie/13 noiembrie 1918 —Consiliul National din Basarabia adopta o “lege fundamentala asupra puterilor Tarii Bucovinei", prin care isi asuma intreaga putere de stat.
5/18 noiembrie 1918 —Manifest catre popoarele lumii, prin care Consiliul National Roman Central afirma in fata opiniei publice mondiale dorinta romanilor transilvaneni de a se uni cu Romania.
7/20 noiembrie 1918 —Manifest al Marelui Sfat National din Transilvania privind convocarea la 18 noiembrie/1 decembrie a Marii Adunari Nationale la Alba Iulia.
9/22 noiembrie 1918 —Consiliul National Roman Central din Transilvania cere, ultimativ, guvernului maghiar sa-i recunoasca puterea deplina asupra teritoriului Transilvaniei.
15/28 noiembrie 1918 —Congresul Bucovinei hotaraste in unanimitate “Unirea neconditionata si pentru vecie a Bucovinei, in vechiile ei hotare pana la Ceremus, Colacin si Nistru, cu Regatul Romaniei".
1 decembrie 1918– Are loc, in sala Casinei din Alba Iulia, Adunarea Nationala, cu participarea a 1.228 de delegati (deputati) alesi. Gheorghe Pop de Basesti, presedintele Partidului National Roman, declara Adunarea Nationala de la Alba Iulia “constituita si deschisa". Vasile Goldis rosteste cuvantarea solemna, incheiata cu un proiect de rezolutie, care incepe cu cuvintele: “Adunarea Nationala a tuturor romanilor din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca, adunati prin reprezentantii lor indreptatiti la Alba Iulia in ziua de 1 decembrie 1918, decreteaza unirea acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite de dansii cu Romania". Proiectul de rezolutie este adoptat cu ovatii prelungite. Pentru carmuirea Transilvaniei, Adunarea Nationala procedeaza la alegerea unei adunari legislative numita Marele Sfat National, compus din 250 de membrii; acesta, la randu-i, va numi un guvern provizoriu — Consiliul Dirigent. Dupa adoptarea actului istoric al Unirii, cei peste 100.000 de participanti la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, adunati pe Campul lui Horea, aproba cu aclamatii entuziaste hotararea de unire neconditionata si pentru totdeauna a Transilvaniei cu Romania. Unirea Transilvaniei cu Romania incheie procesul de faurire a statului national unitar roman, proces inceput in 1859, prin unirea Moldovei cu Tara Romaneasca, continuat prin unirea Dobrogei in 1878, a Basarabiei in martie 1918 si a Bucovinei in noiembrie 1918.Suprafata Romaniei Mari: 295.049 km patrati, cu o populatie de 16.500.000 de locuitori.
2 decembrie 1918 —Intrunirea Marelui Sfat National in sala Tribunalului din Alba Iulia care hotaraste constituirea unui Consiliu Dirigent format din 15 membrii si avand presedinte pe Iuliu Maniu pentru administrarea Transilvaniei. Marele Sfat National si Consiliul Dirigent isi stabilesc sediul la Sibiu.
11/24 decembrie 1918 —Regele Ferdinand emite Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu vechea Romanie.
18/31 decembrie 1918 —Decret-lege privind unirea Bucovinei cu Romania.
26 decembrie 1918/8 ianuarie 1919 — Are loc la Medias, Adunarea nationala a sasilor, care se declara de acord cu actul politic infaptuit la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 la Alba Iulia.
28 decembrie 1918/10 ianuarie 1919 — O delegatie saseasca transmite Consiliului Dirigent din Sibiu adeziunea sasilor la actul unirii Transilvaniei cu Romania.
29 decembrie 1918/11 ianuarie 1919 — Decret-lege prin care se stabileste ca locuitorii Romaniei, majori, fara deosebire de religie, se vor bucura de toate drepturile cetatenesti si vor putea sa le exercite daca vor face dovada ca sunt nascuti in tara si sunt sau n-au fost supusi unui stat strain.
28 iunie 1919 — Se semneaza, la Versailles, Tratatul de Pace dintre Puterile Aliate si Germania. Privitor la Romania, Tratatul prevedea incetarea tuturor drepturilor, titlurilor, privilegiilor de orice natura asupra cablului Constanta — Istanbul, ce intra in posesia Romaniei. Germania era obligata sa renunte la Tratatul de la Bucuresti din 24 aprilie / 7 mai 1918. In problema Dunarii, Tratatul prevedea mentinerea Comisiei Europene a Dunarii si infiintarea pentru traseul Braila — Delta Dunarii pana la Marea Neagra a unei Comisii Internationale a Dunarii. Tratatul a fost ratificat de Romania la 14 septembrie 1920.
10 septembrie 1919 — Se semneaza, la Saint — Germain — en — Laye, Tratatul de pace intre Puterile Aliate si Austria, prin care Austria capata configuratia teritoriala de azi. Se recunostea pe plan international unirea Bucovinei cu Romania si a crearii statelor cehoslovac si iugoslav.
10 decembrie 1919 — Romania semneaza Tratatele de pace cu Austria si Bulgaria, precum si Tratatul minoritatilor, care pentru Romania prevede obligatia de a acorda “tuturor locuitorilor, fara deosebire de nastere, de nationalitate, de limba, de rasa sau de religie deplina si intreaga ocrotire a vietii si libertatii lor".
29 decembrie 1919 — Parlamentul Romaniei voteaza legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crisanei, Maramuresului, Banatului, Bucovinei si Basarabiei cu Romania.
4 iunie 1920 — Se incheie, la Trianon, Tratatul de pace intre Puterile Aliate si Asociate si Ungaria. Recunoasterea pe plan international a Unirii Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Romania, a Slovaciei si Ucrainei Subcarpatice cu Cehoslovacia, a Croatiei, Sloveniei si partii de vest a Banatului cu Serbia etc. (intra in vigoare la 25 iulie 1921).
23 ianuarie/5 februarie 1918 — Ultimatum adresat Romaniei de Puterile Centrale, prin care era somata, ca, in termen de patru zile, sa-si faca cunoscute intentiile in vederea incheierii pacii.
24 ianuarie/6 februarie 1918 — Chisinau. Sfatul Tarii, intrunit in sedinta solemna, voteaza, in unanimitate, independenta Republicii Democratice Moldovenesti. Consiliul Director se dizolva, puterea executiva fiind incredintata unui Consiliu de Ministri, sub presedintia lui Daniel Ciugureanu. “(…) Ne proclamam, in unire cu vointa poporului, Republica Democratica Moldoveneasca sloboda, de sine statatoare si neatarnata, avand ea singura dreptul de a-si hotari soarta in viitor" — se spune in proclamatia Sfatului Tarii.
26 ianuarie/8 februarie 1918 — Guvernul I.I.C. Bratianu — Take Ionescu demisioneaza, deoarece considera inacceptabila incheierea unei paci separate. Aliatii sfatuiesc Romania sa taraganeze tratativele.
28 ianuarie/10 februarie 1918 —Romania accepta inceperea tratativelor de pace cu Puterile Centrale.
29 ianuarie/11 februarie 1918 —Se formeaza un nou guvern, in frunte cu generalul Alexandru Averescu, avand ca principal obiectiv tergiversarea, pe cat posibil, a incheierii pacii cu Puterile Centrale si crearea unor premise favorabile obtinerii unei paci onorabile.
11/24 februarie 1918 —Plenipotentiarii Puterilor Centrale impun primului ministru, generalul Alexandru Averescu, trei conditii principale ale incheierii pacii: cedarea intregului teritoriu al Dobrogei, pana la Dunare, importante rectificari de frontiera in zona Portilor de Fier, in Valea Jiului si intre Vatra Dornei si Campulung Moldovenesc, precum si grele concesiuni economice.
18 februarie/3 martie 1918 —Inaugurarea, la Chisinau, a Universitatii Populare Moldovenesti, sub presedintia lui Pan Halippa, care s-a ocupat de organizarea de conferinte, de intalniri cu oameni de cultura, de tinerea de prelegeri, consacrate in special studierii istoriei romanilor din Basarabia.
20 februarie/5 martie 1918 —Se semneaza, la Buftea, Tratatul preliminar de pace intre Romania si Puterile Centrale, pe baza caruia incep la Bucuresti, la 9/22 martie, tratativele in vederea incheierii pacii, pe urmatoarele baze: cedarea Dobrogei pana la Dunare, Puterile Centrale urmand sa amenajeze un drum comercial intre Romania si Constanta; rectificari de frontiera in favoarea Austro-Ungariei; impunerea unor grele conditii economice etc.
27 februarie/12 martie 1918 —Plecarea misiunii franceze din Romania.
3/ 16 martie 1918 —Balti. Adunarea generala a zemstvei din districtul Balti adopta, in unanimitate, o motiune in care se spune “Proclamam astazi in mod solemn (…) in fata lui Dumnezeu si a intregii lumi, ca cerem unirea Basarabiei cu Regatul Romaniei sub al carei regim constitutional si sub ocrotire legilor ei (…) vedem siguranta existentei noastre nationale si a propasirii economice".
5/18 martie 1918 —Demisia guvernului condus de generalul Alexandru Averescu. Regele Ferdinand il insarcineaza pe Alexandru Marghiloman cu formarea unui nou guvern, cu speranta ca seful conservatorilor, gratie increderii ce inspira Puterilor Centrale, va putea incheia o pace in conditii mai usoare.
9/22 martie 1918 —Incep tratativele de pace de la Cotroceni intre Romania si Puterile Centrale.
27 martie/9 aprilie 1918 —La Chisinau, Sfatul Tarii intrunit in sedinta solemna voteaza unirea Basarabiei cu Tara — Mama, Romania (86 voturi pentru, 3 impotriva, 36 abtineri si 13 absenti). Dupa anuntarea rezultatului votului de catre Ion Inculet, presedintele Sfatului Tarii, primul — ministru Alexandru Marghiloman, aflat la Chisinau, impreuna cu alti reprezentanti ai guvernului roman, este invitat la tribuna de la care declara: In numele poporului roman si al Regelui Ferdinand I, iau act de unirea Basarabiei cu Romania de aici inainte si in veci! Traiasca Romania Mare!
9/22 aprilie 1918 —Decret regal de ratificare a Hotararii de unire a Basarabiei cu Romania, semnat de Ferdinand I, regele Romaniei, si contrasemnat de Alexandru Marghiloman, presedintele Consiliului de Ministri.
17/30 aprilie 1918 —Infiintarea, la Paris, a “Comitetului national al romanilor din Transilvania si Bucovina", sub presedintia lui Traian Vuia, iar mai apoi a dr. Ion Cantacuzino; a militat pentru dobandirea independentei Transilvaniei si unirea acesteia cu Romania.
24 aprilie/7 mai 1918 —Semnarea Tratatului de pace de la Bucuresti si a anexelor sale dintre Romania, pe de o parte, si Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de alta parte. Romania era nevoita sa cedeze Dobrogea, care urma sa fie anexata de Bulgaria, sa accepte rectificari de frontiera in Carpati, in favoarea Austro-Ungariei (prin care se cedau teritorii insumand 5.600 kmp, cu o populatie de 724.957 locuitori), sa demobilizeze armata, mentinandu-se numai patru divizii cu efective complete si 8 divizii cu efective de pace (20.000 de infanteristi, 3.200 de cavaleristi si 9.000 de artileristi) si sa incheie conventii economice (agricola, a petrolului, a padurilor etc.), prin care, in fapt, se instituia monopolul Germaniei asupra principalelor bogatii ale tarii. Regele Ferdinand I refuza, in ciuda presiunilor Puterilor Centrale, sa sanctioneze Tratatul.
22 iunie/5 iulie 1918 —Se infiinteaza, la Washington, din initiativa lui Vasile Stoica, Liga nationala romana, cu scopul de a face propaganda in jurul problemei romanesti; la 13 septembrie, fuzioneaza cu Comitetul national roman.
6/19 iulie 1918 —Se constituie in Italia, la Cittaducale, “Comitetul de actiune al romanilor din Transilvania, Banat si Bucovina", sub conducerea profesorului Simion Mandrescu, cu scopul de a organiza pe prizonierii romani din armata austro-ungara in legiuni care sa participe la lupta alaturi de armata italiana.
12 /25 august 1918 —Se constituie, la Chisinau, Partidul Taranesc din Basarabia, avand in program: impartirea pamantului la tarani, vot universal, imbunatatirea situatiei muncitorilor. Presedinti: Pantelimon Halippa (1918 — 1921), Ion Inculet (1921 — 1923).
24 august/6 septembrie 1918 —Se creeaza, la Paris, Consiliul National Roman Provizoriu, care, in 20 septembrie / 3 octombrie, a proclamat formarea Consiliului National al Unitatii Romane, organ reprezentativ, avand in conducere pe Take Ionescu, Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu si Ioan Th. Florescu (vicepresedinti). Consiliul este recunoscut la 29 septembrie/12 octombrie de guvernul francez, la 23 octombrie/5 noiembrie de guvernul S.U.A., la 29 octombrie/11 noiembrie de guvernul englez, iar la 9/22 noiembrie de cel italian drept exponent al intereselor poporului roman.
2/15 septembrie 1918 —Congresul de la New York al romanilor, cehilor, slovacilor, polonilor, sarbilor, croatilor si rutenilor voteaza o motiune prin care se cere dezmembrarea Austro-Ungariei si eliberarea tuturor popoarelor asuprite.
29 septembrie/12 octombrie 1918 —Comitetul Executiv al Partidului National Roman din Transilvania, intrunit la Oradea, adopta in unanimitate o declaratie, redactata de Vasile Goldis, privind hotararea natiunii romane din Transilvania de a se aseza “printre natiunile libere", in temeiul dreptului ca fiecare natiune sa dispuna liber de soarta sa. Se revendica recunoasterea conducerii P.N.R. ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei. Se constituie un “Comitet de actiune", cu sediul la Arad, avandu-l in frunte pe Vasile Goldis.
5/18 octombrie 1918 —Declaratia de independenta a Transilvaniei, adoptata in sedinta de la Oradea, este citita in Parlamentul de la Budapesta de dr. Alexandru Vaida — Voevod.
11/24 octombrie 1918 —Cernauti. Apare primul numar al gazetei “Glasul Bucovinei", editata de un grup de romani bucovineni in frunte cu profesorul universitar Sextil Puscariu.
14/27 octombrie 1918 —Deputatii romani bucovineni din Parlamentul vienez, fostii deputati din Dieta Bucovinei, primarii romani din localitatile Tarii de Sus a Moldovei, impreuna cu alti reprezentanti ai provinciei istorice s-au intrunit in Sala Mare a Palatului National din Cernauti si au hotarat constituirea Adunarii Constituante. Adunarea alege un Consiliu National condus de Iancu Flondor, Dionisie Bejan, Doru Popovici si Sextil Puscariu — vicepresedinti, Vasile Bodnarescu, Radu Sbierea si Laurent Tomoioaga — secretari.
17/30 octombrie 1918 —Constituirea, la Budapesta, a Consiliului National Roman Central (din 21 octombrie, cu sediul la Arad), ca organ de conducere al romanilor format din sase reprezentanti ai P.N.R si sase social-democrati.
18/31 octombrie 1918 —Proclamarea Catre Natiunea Romana, in care se aduce la cunostinta opiniei publice constituirea Consiliului National Roman Central ca unicul for de conducere al romanilor transilvaneni, precum si principiile sale de actiune.
25 octombrie/7 noiembrie 1918 —Consiliul National Roman Central hotaraste infiintarea de garzi nationale si de garzi civile satesti pe intreg teritoriul locuit de romani in Transilvania si Ungaria, pentru “pastrarea linistii si averii fiecaruia".
31 octombrie/13 noiembrie 1918 —Consiliul National din Basarabia adopta o “lege fundamentala asupra puterilor Tarii Bucovinei", prin care isi asuma intreaga putere de stat.
5/18 noiembrie 1918 —Manifest catre popoarele lumii, prin care Consiliul National Roman Central afirma in fata opiniei publice mondiale dorinta romanilor transilvaneni de a se uni cu Romania.
7/20 noiembrie 1918 —Manifest al Marelui Sfat National din Transilvania privind convocarea la 18 noiembrie/1 decembrie a Marii Adunari Nationale la Alba Iulia.
9/22 noiembrie 1918 —Consiliul National Roman Central din Transilvania cere, ultimativ, guvernului maghiar sa-i recunoasca puterea deplina asupra teritoriului Transilvaniei.
15/28 noiembrie 1918 —Congresul Bucovinei hotaraste in unanimitate “Unirea neconditionata si pentru vecie a Bucovinei, in vechiile ei hotare pana la Ceremus, Colacin si Nistru, cu Regatul Romaniei".
1 decembrie 1918– Are loc, in sala Casinei din Alba Iulia, Adunarea Nationala, cu participarea a 1.228 de delegati (deputati) alesi. Gheorghe Pop de Basesti, presedintele Partidului National Roman, declara Adunarea Nationala de la Alba Iulia “constituita si deschisa". Vasile Goldis rosteste cuvantarea solemna, incheiata cu un proiect de rezolutie, care incepe cu cuvintele: “Adunarea Nationala a tuturor romanilor din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca, adunati prin reprezentantii lor indreptatiti la Alba Iulia in ziua de 1 decembrie 1918, decreteaza unirea acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite de dansii cu Romania". Proiectul de rezolutie este adoptat cu ovatii prelungite. Pentru carmuirea Transilvaniei, Adunarea Nationala procedeaza la alegerea unei adunari legislative numita Marele Sfat National, compus din 250 de membrii; acesta, la randu-i, va numi un guvern provizoriu — Consiliul Dirigent. Dupa adoptarea actului istoric al Unirii, cei peste 100.000 de participanti la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, adunati pe Campul lui Horea, aproba cu aclamatii entuziaste hotararea de unire neconditionata si pentru totdeauna a Transilvaniei cu Romania. Unirea Transilvaniei cu Romania incheie procesul de faurire a statului national unitar roman, proces inceput in 1859, prin unirea Moldovei cu Tara Romaneasca, continuat prin unirea Dobrogei in 1878, a Basarabiei in martie 1918 si a Bucovinei in noiembrie 1918.Suprafata Romaniei Mari: 295.049 km patrati, cu o populatie de 16.500.000 de locuitori.
2 decembrie 1918 —Intrunirea Marelui Sfat National in sala Tribunalului din Alba Iulia care hotaraste constituirea unui Consiliu Dirigent format din 15 membrii si avand presedinte pe Iuliu Maniu pentru administrarea Transilvaniei. Marele Sfat National si Consiliul Dirigent isi stabilesc sediul la Sibiu.
11/24 decembrie 1918 —Regele Ferdinand emite Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu vechea Romanie.
18/31 decembrie 1918 —Decret-lege privind unirea Bucovinei cu Romania.
26 decembrie 1918/8 ianuarie 1919 — Are loc la Medias, Adunarea nationala a sasilor, care se declara de acord cu actul politic infaptuit la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 la Alba Iulia.
28 decembrie 1918/10 ianuarie 1919 — O delegatie saseasca transmite Consiliului Dirigent din Sibiu adeziunea sasilor la actul unirii Transilvaniei cu Romania.
29 decembrie 1918/11 ianuarie 1919 — Decret-lege prin care se stabileste ca locuitorii Romaniei, majori, fara deosebire de religie, se vor bucura de toate drepturile cetatenesti si vor putea sa le exercite daca vor face dovada ca sunt nascuti in tara si sunt sau n-au fost supusi unui stat strain.
28 iunie 1919 — Se semneaza, la Versailles, Tratatul de Pace dintre Puterile Aliate si Germania. Privitor la Romania, Tratatul prevedea incetarea tuturor drepturilor, titlurilor, privilegiilor de orice natura asupra cablului Constanta — Istanbul, ce intra in posesia Romaniei. Germania era obligata sa renunte la Tratatul de la Bucuresti din 24 aprilie / 7 mai 1918. In problema Dunarii, Tratatul prevedea mentinerea Comisiei Europene a Dunarii si infiintarea pentru traseul Braila — Delta Dunarii pana la Marea Neagra a unei Comisii Internationale a Dunarii. Tratatul a fost ratificat de Romania la 14 septembrie 1920.
10 septembrie 1919 — Se semneaza, la Saint — Germain — en — Laye, Tratatul de pace intre Puterile Aliate si Austria, prin care Austria capata configuratia teritoriala de azi. Se recunostea pe plan international unirea Bucovinei cu Romania si a crearii statelor cehoslovac si iugoslav.
10 decembrie 1919 — Romania semneaza Tratatele de pace cu Austria si Bulgaria, precum si Tratatul minoritatilor, care pentru Romania prevede obligatia de a acorda “tuturor locuitorilor, fara deosebire de nastere, de nationalitate, de limba, de rasa sau de religie deplina si intreaga ocrotire a vietii si libertatii lor".
29 decembrie 1919 — Parlamentul Romaniei voteaza legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crisanei, Maramuresului, Banatului, Bucovinei si Basarabiei cu Romania.
4 iunie 1920 — Se incheie, la Trianon, Tratatul de pace intre Puterile Aliate si Asociate si Ungaria. Recunoasterea pe plan international a Unirii Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Romania, a Slovaciei si Ucrainei Subcarpatice cu Cehoslovacia, a Croatiei, Sloveniei si partii de vest a Banatului cu Serbia etc. (intra in vigoare la 25 iulie 1921).
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.