Adjaria (georgiana აჭარა), oficial Republica Autonoma Adjaria (აჭარის ავტონომიური რესპუბლიკა), este a doua republica autonoma in cadrul Georgiei, si a fost proclamata dupa tratatul de la Kars (1921) intre Turcia kemalista si Rusia sovietica, pe teritoriul vilaietului otoman Batum (actualul Batumi).
Adjaria e cunscuta si ca Ajara, Adjara, Ajaria, Adzharia, Aciaria si Ajaristan. In cadrul Uniunii Sovietice, ea era denumita Republica Autonoma Socialista Sovietica Adjara (RASS Adjara)
Tensiunile geopolitice s-au ivit aici dupa venirea lui Aslan Abasidze, urmasul unei familii cunoscute in acest tinut, derivate de pasalele Batumului Abasidze (din 1463), la conducerea republicii. Bunicul lui, scriitorul Mehmed Abasidze, a fost presedintele Medjlisiului (parlamentului) Adjaristanului (Adjariei) (1918-1921). Insa noul lider avea relatii speciale cu Moscova si nu cu Ankara, controland veniturile din portul Batumi si din vama Sarpi de la granita cu Turcia. A. Abasidze era prieten din copilarie cu primul presedintele al Georgiei, Zviad Gamsahurdia, iar venirea lui in iulie 1991 la putere nu a fost greu de realizat. In octombrie 1991, vama Sarpi de la granita cu Turcia a fost luata sub jurisdictia republicii autonome, si de atunci inainte doar 30% din veniturile obtinute erau transferate la bugetul central. In martie 1992, cand a cazut guvernul din Tbilisi, A. Abasidze l-a parasit pe Z. Gamsahurdia, trecand de partea rebelilor, si a recunoscut Sfatul Militar si guvernul provizoriu, iar prin prezenta tancurilor rusesti nu a lasat nici fortele pro-prezidentiale si nici pe rebelii care le urmareau sa traverseze frontiera Adjariei. Abasidze, terminand cu gruparile paramilitare autonomiste si de mafioti, mai ales dupa razboiul civic din Georgia, a devenit un suveran semi-independent (1992). El a fost autorul stemei si steagului republicii autonome. Dupa alegerea lui Eduard Sevardnadze in postul cel mai inalt din tara el a devenit vice-presedintele parlamentului georgian. De atunci A. Abasidze era considerat un rival foarte important la postul presedintelui. Miscarea «Agordzineba» («Renasterea»), a carui lider era Abasidze, a inceput sa joace un rol important in politica tarii. Razboiul rece intre Abasidze si Sevardnadze a durat ani de zile si prin sprijinul rusilor Adjaria practic nu se supunea guvernului central din Tbilisi. In 1996, liderul adjar a castigat o victorie zdrobitoare la alegerile din autonomie. In 1998, relatiile dintre Batumi si Tbilisi s-au agravat dramatic, el l-a acuzat pe premierul georgian Zurab Jvania de complot impotriva lui si, mai tarziu, intr-un mod ciudat, presedintele Georgiei, E. Sevardnadze, a scapat viu, ca prin minune, de un alt complot.