Din aceeasi categorie
|
Mont d'Or-Franta 763 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Villefranche-de-Conflent, Muntii Pirinei, -Franta 964 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Muntii Rwenzori 1.185 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Muntii Giurgeului 685 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Muntii Fagaras 491 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Muntii Simieni-Etiopa 1.740 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Muntii Saian 1.419 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
10 locuri de top de vizitat in Franta 512 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Muntii Tannu-Ola 751 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Muntii Gilaului 261 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Turism
Muntii Vosgi-Franta
| Adaugat de Cozana | 22.11.2018 |  Adauga
la favorite |
1.062 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteMuntii Vosgi (in franceza Vosges, in germana Vogesen), situati in estul Frantei, se intind de-a lungul marginii vestice a Campiei Rinului Superior: de la Poarta Burgundiei (o depresiune din apropiere de Belfort) la sud, pana la Padurea Palatina la nord. Au primit numele de la Vosegus, zeul celtic al muntilor, padurilor si vanatoarei.
Regiunea Muntilor Vosgi a avut parte de multi stapani de-a lungul istoriei sale : dinastia suaba, Hohenstaufenii, Habsburgii, francezii si germanii. Alsacia, impreuna cu Muntii Vosgi, au fost timp aproximativ un mileniu una din cele mai bogate regiuni de pe continentul european. Cand, in anul 1079, familia Hohenstaufen a preluat titlul de duci de Suabia, Muntii Vosgi si Alsacia au devenit cuibul acestei dinastii. Imparatul Frederic al II-lea numea acest tinut „cel mai drag dintre toate pamanturile mele mostenite".
In a doua jumatate a secolului al XIII-lea, stapanirea dinastiei Hohenstaufen a luat sfarsit, iar regiunea s-a dezintegrat in numeroase ducate, comitate si orase libere, apartinand teritoriului german.
In anul 1525, in Muntii Vosgi a izbucnit un razboi taranesc care a condus la dezorganizarea tinutului, cuprins deja de febra Reformei. Revolta a fost inabusita in sange de catre ducele Antoine de Lorena.
In urma Razboiului de Treizeci de Ani, Alsacia, Lorena si Muntii Vosgi au intrat sub stapanirea Frantei. In secolele al XIX-lea si al XX-lea, regiunea a fost motiv de disputa intre Germania si Franta. Intre anii 1871 si 1918, Alsacia si Lorena au constituit provincia vestica a celei dintai.
Geologie si geografie
Muntii Vosgi, un lant cu lungimea de aproape 125 km si cu latimea de pana la 70 km, sunt considerati rudele apropiate ale Masivului german Padurea Neagra, situat pe malul drept al Rinului. Cele doua lanturi muntoase se deosebesc insa din punct de vedere geologic. Gresia multicolora, tipica pentru Muntii Padurea Neagra, poate fi intalnita doar in regiunile mai putin inalte din Vosgii Josi. Vosgii Inalti, unde se afla cele mai inalte si mai cunoscute piscuri, si anume Grand Ballon (1.423 m), Ballon d'Alsace si Hohneck, sunt alcatuite din granit. Datorita varfurilor lor rotunjite, sunt supranumiti „muntii balon", iar multe creste sunt botezate „baloane".
Versantii estici ai Vosgilor pierd brusc din altitudine in directia Campiei Rinului Superior. Raurile care izvorasc din zona, precum Thur sau Bruche, se varsa in Rin, situat in apropiere. Raurile care au izvoarele pe versantii vestici, mai putin abrupti, precum Mosela, Meurthe si Sarre, isi indreapta apele catre nord-vest, spre Lorena.
Regiunea Muntilor Vosgi a avut parte de multi stapani de-a lungul istoriei sale : dinastia suaba, Hohenstaufenii, Habsburgii, francezii si germanii. Alsacia, impreuna cu Muntii Vosgi, au fost timp aproximativ un mileniu una din cele mai bogate regiuni de pe continentul european. Cand, in anul 1079, familia Hohenstaufen a preluat titlul de duci de Suabia, Muntii Vosgi si Alsacia au devenit cuibul acestei dinastii. Imparatul Frederic al II-lea numea acest tinut „cel mai drag dintre toate pamanturile mele mostenite".
In a doua jumatate a secolului al XIII-lea, stapanirea dinastiei Hohenstaufen a luat sfarsit, iar regiunea s-a dezintegrat in numeroase ducate, comitate si orase libere, apartinand teritoriului german.
In anul 1525, in Muntii Vosgi a izbucnit un razboi taranesc care a condus la dezorganizarea tinutului, cuprins deja de febra Reformei. Revolta a fost inabusita in sange de catre ducele Antoine de Lorena.
In urma Razboiului de Treizeci de Ani, Alsacia, Lorena si Muntii Vosgi au intrat sub stapanirea Frantei. In secolele al XIX-lea si al XX-lea, regiunea a fost motiv de disputa intre Germania si Franta. Intre anii 1871 si 1918, Alsacia si Lorena au constituit provincia vestica a celei dintai.
Geologie si geografie
Muntii Vosgi, un lant cu lungimea de aproape 125 km si cu latimea de pana la 70 km, sunt considerati rudele apropiate ale Masivului german Padurea Neagra, situat pe malul drept al Rinului. Cele doua lanturi muntoase se deosebesc insa din punct de vedere geologic. Gresia multicolora, tipica pentru Muntii Padurea Neagra, poate fi intalnita doar in regiunile mai putin inalte din Vosgii Josi. Vosgii Inalti, unde se afla cele mai inalte si mai cunoscute piscuri, si anume Grand Ballon (1.423 m), Ballon d'Alsace si Hohneck, sunt alcatuite din granit. Datorita varfurilor lor rotunjite, sunt supranumiti „muntii balon", iar multe creste sunt botezate „baloane".
Versantii estici ai Vosgilor pierd brusc din altitudine in directia Campiei Rinului Superior. Raurile care izvorasc din zona, precum Thur sau Bruche, se varsa in Rin, situat in apropiere. Raurile care au izvoarele pe versantii vestici, mai putin abrupti, precum Mosela, Meurthe si Sarre, isi indreapta apele catre nord-vest, spre Lorena.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.