Din aceeasi categorie
|
Girl with a Pearl Earring (Fata cu cercel de perla) 597 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Fata cu un cercel de perla, de Johannes Vermee 1.247 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Fata cu turban (Vermeer) 278 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Johannes Ockeghem 1.226 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Johannes Vermeer-Pictor olandez 2.937 vizite - 0 comentarii adaugat de alexandra |
||||||||||||||||||
|
Fata cu cercel de perla - Jan Vermeer van Delft 174 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Van Meegeren 974 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Zygmunt Waliszewski 1.514 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Bela Bartok 643 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Biserica Sfantul Mihail din Cluj 1.483 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Arta
Johannes Vermeer
| Adaugat de Cozana | 26.09.2018 |  Adauga
la favorite |
1.205 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteJohannes Vermeer, cunoscut mai ales ca Jan Vermeer van Delft (botezat 31 octombrie, 1632, Delft, Tarile de Jos, d. 15 decembrie 1675, Delft, Tarile de Jos) a fost un pictor olandez, unul din cei mai cunoscuti reprezentanti ai stilului baroc. In timp, reputatia lui Vermeer a crescut tot mai mult, astazi el fiind considerat unul dintre cei mai mari pictori olandezi ai varstei de aur[1], fiind cunoscut mai cu seama ca un maestru al folosirii luminii in lucrarile sale. Intrega sa opera, considerata autentica, cuprinde 37 de tablouri. Cele mai multe reprezinta scene de fiecare zi sau alegorii.
Se cunosc putine amanunte din viata sa sau despre infatisarea sa, Vermeer nu a pictat nici un autoportret. Fara a se sti exact data nasterii, este fapt documentat ca a fost botezat pe 31 octombrie 1632 in Nieuwe Kerk ("Biserica Noua") din Delft. Dupa ce frecventeaza cursurile academiei conduse de pictorul catolic Rietwijk si atelierul lui Leonaert Bramer, Vermeer este primit pe 29 decembrie 1653 in breasla pictorilor Sint-Lukasgilde. O influenta asupra stilului lui Vermeer a exercitat-o cu siguranta si Pieter de Hoch, el insusi autor al unor fine tablouri cu scene din viata zilnica.
Vermeer se intoarce la Delft si in primavara anului 1659 se casatoreste cu Catharina Bolnes, o tanara provenind dintr-o familie catolica, dupa ce pictorul - care era protestant - trece la catolicism. In repetate randuri, in anii 1662, 1663, 1669 si 1670 va fi staroste al breslei pictorilor din Delft. Va fi o prezenta obisnuita in cercurile sculptorilor, negustorilor, pictorilor de faianta, editorilor-tipografi si tesatorilor.
Vermeer picta putin - in medie doua tablouri pe an - rezulta insa ca era bine platit, pentru a putea face fata necesitatilor familiei sale, care in 1675 (anul mortii pictorului) numara 11 copii. Tine mult la independenta sa, fapt care-i confera o deplina libertate artistica, dar - cu timpul - si inevitabile greutati materiale. Cei mai cunoscuti clienti ai lui erau brutarul Hendrick van Buyten si tipograful Jacob Dissius, acesta din urma fiind in posesia a 19 tablouri. Vermeer lucra si ca expert in verificarea autenticitatii unor tablouri, devenind consilierul colectionarilor de arta.
In ultimii ani ai vietii, situatia lui financiara se inrautatese, fiind obligat sa faca multe imprumuturi si sa vanda din tablourile sale cu un pret sub valoarea lor reala. O lovitura crunta pentru artist este razboiul, invazia armatelor regelui Frantei, Ludovic al XIV-lea, atragand dupa sine declinul economiei olandeze.
In anul 1675, Vermeer se imbolnaveste brusc si moare in decurs de cateva zile. Pe 15 decembrie 1675 este inmormantat in cripta familiei din Oude Kerk ("Biserica Veche") din Delft.
Primele sale tablouri — in comparatie cu operele de mai tarziu — au un format mai mare si reprezinta scene religioase sau istorice. Vermeer picteaza si doua tablouri cu vederi din orasul sau natal: Vedere din Delft (1660) si Straduta (1657-1658).
O alta categorie o reprezinta tablourile pe teme asa zise moralizatoare: Proxeneta (1656) si Fata dormind (1657), probabil dupa consumul unei cantitati exagerate de vin.
Cele mai multe tablouri cu fete tinere sau femei mature au un caracter narativ, in relatie cu instrumente muzicale sau obiecte casnice. Unele dintre ele au caracterul unui portret, cum ar fi Femeie citind o scrisoare la fereastra (1657) sau Fata cu un cercel de perla (1665), unul din cele mai cunoscute si mai populare tablouri ale lui Vermeer. Forta de expresie a acestei picturi, armonia culorilor, lumina magica corelata cu o anumita subtilitate caracteristica sculpturilor, chipul radiant al modelului cu privire intrebatoare dovedesc maiestria absoluta a pictorului.
Pe langa tablourile sale realiste, Vermeer picteaza si doua tablouri alegorice, in care personifica teme abstracte prin simboluri: Alegoria credintei (1671) si Alegoria picturii (sau In atelier, 1673). In „Alegoria picturii" este reprezentat un atelier, pe masa se afla o carte — simbol al intelepciunii — si o masca — ca simbol al sculpturii. Personajul principal este un pictor in timpul lucrului, vazut din spate, pastrandu-si astfel anonimitatea. Ca model serveste o femeie tanara, intr-o rochie alba, cu o coroana de frunze pe cap, reprezentand probabil muza Clio, protectoarea istoriei.
Jan Vermeer a fost la timpul sau un precursor al principiilor compozitiilor configurative. Structura geometrica a tablourilor joaca un rol important. Folosirea efectelor de lumina dau impresia unor scene in aer liber, nefolosind niciodata tonuri inchise in redarea umbrelor. Mult timp ignorat, Vermeer se bucura astazi de mare popularitate, expozitia retrospectiva din Haga (1995-1996) avand 460.000 de vizitatori in 14 saptamani.
Se cunosc putine amanunte din viata sa sau despre infatisarea sa, Vermeer nu a pictat nici un autoportret. Fara a se sti exact data nasterii, este fapt documentat ca a fost botezat pe 31 octombrie 1632 in Nieuwe Kerk ("Biserica Noua") din Delft. Dupa ce frecventeaza cursurile academiei conduse de pictorul catolic Rietwijk si atelierul lui Leonaert Bramer, Vermeer este primit pe 29 decembrie 1653 in breasla pictorilor Sint-Lukasgilde. O influenta asupra stilului lui Vermeer a exercitat-o cu siguranta si Pieter de Hoch, el insusi autor al unor fine tablouri cu scene din viata zilnica.
Vermeer se intoarce la Delft si in primavara anului 1659 se casatoreste cu Catharina Bolnes, o tanara provenind dintr-o familie catolica, dupa ce pictorul - care era protestant - trece la catolicism. In repetate randuri, in anii 1662, 1663, 1669 si 1670 va fi staroste al breslei pictorilor din Delft. Va fi o prezenta obisnuita in cercurile sculptorilor, negustorilor, pictorilor de faianta, editorilor-tipografi si tesatorilor.
Vermeer picta putin - in medie doua tablouri pe an - rezulta insa ca era bine platit, pentru a putea face fata necesitatilor familiei sale, care in 1675 (anul mortii pictorului) numara 11 copii. Tine mult la independenta sa, fapt care-i confera o deplina libertate artistica, dar - cu timpul - si inevitabile greutati materiale. Cei mai cunoscuti clienti ai lui erau brutarul Hendrick van Buyten si tipograful Jacob Dissius, acesta din urma fiind in posesia a 19 tablouri. Vermeer lucra si ca expert in verificarea autenticitatii unor tablouri, devenind consilierul colectionarilor de arta.
In ultimii ani ai vietii, situatia lui financiara se inrautatese, fiind obligat sa faca multe imprumuturi si sa vanda din tablourile sale cu un pret sub valoarea lor reala. O lovitura crunta pentru artist este razboiul, invazia armatelor regelui Frantei, Ludovic al XIV-lea, atragand dupa sine declinul economiei olandeze.
In anul 1675, Vermeer se imbolnaveste brusc si moare in decurs de cateva zile. Pe 15 decembrie 1675 este inmormantat in cripta familiei din Oude Kerk ("Biserica Veche") din Delft.
Primele sale tablouri — in comparatie cu operele de mai tarziu — au un format mai mare si reprezinta scene religioase sau istorice. Vermeer picteaza si doua tablouri cu vederi din orasul sau natal: Vedere din Delft (1660) si Straduta (1657-1658).
O alta categorie o reprezinta tablourile pe teme asa zise moralizatoare: Proxeneta (1656) si Fata dormind (1657), probabil dupa consumul unei cantitati exagerate de vin.
Cele mai multe tablouri cu fete tinere sau femei mature au un caracter narativ, in relatie cu instrumente muzicale sau obiecte casnice. Unele dintre ele au caracterul unui portret, cum ar fi Femeie citind o scrisoare la fereastra (1657) sau Fata cu un cercel de perla (1665), unul din cele mai cunoscute si mai populare tablouri ale lui Vermeer. Forta de expresie a acestei picturi, armonia culorilor, lumina magica corelata cu o anumita subtilitate caracteristica sculpturilor, chipul radiant al modelului cu privire intrebatoare dovedesc maiestria absoluta a pictorului.
Pe langa tablourile sale realiste, Vermeer picteaza si doua tablouri alegorice, in care personifica teme abstracte prin simboluri: Alegoria credintei (1671) si Alegoria picturii (sau In atelier, 1673). In „Alegoria picturii" este reprezentat un atelier, pe masa se afla o carte — simbol al intelepciunii — si o masca — ca simbol al sculpturii. Personajul principal este un pictor in timpul lucrului, vazut din spate, pastrandu-si astfel anonimitatea. Ca model serveste o femeie tanara, intr-o rochie alba, cu o coroana de frunze pe cap, reprezentand probabil muza Clio, protectoarea istoriei.
Jan Vermeer a fost la timpul sau un precursor al principiilor compozitiilor configurative. Structura geometrica a tablourilor joaca un rol important. Folosirea efectelor de lumina dau impresia unor scene in aer liber, nefolosind niciodata tonuri inchise in redarea umbrelor. Mult timp ignorat, Vermeer se bucura astazi de mare popularitate, expozitia retrospectiva din Haga (1995-1996) avand 460.000 de vizitatori in 14 saptamani.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.