Castelul Corvinilor din Hunedoara are o istorie de peste sase secole, iar in prezent este unul dintre cele mai vizitate monumente din Romania. Turistii din toate colturile lumii i-au trecut pragul si au ramas impresionati de frumusetea si de legendele care circula pe seama lui, insa multe dintre secretele fortaretei au ramas necunoscute publicului larg.
O multime de povesti fascinante si adevaruri despre Castelul Corvinilor raman necunoscute turistilor. Iata zece lucruri mai putin stiute despre monumentul din Hunedoara, care a ajuns cunoscut in intreaga lume, datorita arhitecturii sale impresionante si a legendelor care circula pe seama lui.
1. Ioan de Hunedoara si Matia Corvin au copilarit in castel Cel mai importante personaje din istoria Castelului Corvinilor sunt voievodul Ioan de Hunedoara (n. 1407 - d. 1456) si fiul sau Matia Corvin (n. 1443 – d. 1490), rege al Ungariei. Atat Ioan de Hunedoara, cat si Matia au copilarit in cetatea ce urma sa fie transformata dupa 1440 intr-un castel impunator. „Ioan de Hunedoara s-a nascut probabil la curtea regala si a copilarit la Hunedoara, in castelul pe care parintele sau Voicu l-a primit ca danie dupa nasterea lui. Pe mosia Hunedoarei si-a petrecut deci copilaria marele erou.
„Primele date despre aceasta familie le gasim intr-uun document din 1409, prin care regele Sigismund doneaza cetatea Hunedoarei lui Voicu, fiul lui Serb, fratilor sai si fiului sau Ioan. Intaia informatie indirecta despre cetatea din Hunedoara, care intra in anul 1409 in proprietatea Huniazilor, dateaza din 1364, cand este amintit intr-un document un castelan al castrului Hunedoara", relata istoricul Virgil Vatasianu, intr-un articol denumit Castelul Corvinilor din Hunedoara, publicat in revista culturala „Boabe de grau".
2. Cum arata castelul in vremea lui Ioan de Hunedoara Arhitectul Stefan Moller a condus lucrarile de restaurare a monumentului in perioada 1907 – 1918. A cercetatat in amanunt castelul si a stabilt ca in secolul XIII – XIV, cu multi ani inainte ca Ioan de Hunedoara sa decida transformarea castrului din Hunedoara intr-un castel, acesta era compus doar dintr-un zid de piatra in forma eliptica si un turn donjon, folosit ca locuinta a castelanului.
Restul terenului inconjurat de zidul de 1,40 metri forma o curte mare, unde in vreme de bejenie se adunau locuitorii Hunedoarei cu mici cu mare si toata averea miscatoare, pentru a gasi adapost impotriva dusmanilor. Accesul la aceasta cetate se facea prin doua porti mici, una situata spre rasarit, alta spre sud-vest. Cu ajutorul unor mesteri din Italia, a continuat extinderea castelului, intr-un stil renascentist. Sunt pictate mai multe incaperi si este renovata Aripa Matia, iar blazoanele Corvinilor sunt asezate la loc de cinste. Multe dintre decoratiuni nu s-au mai pastrat pana in prezent, dar o fresca misterioasa poate fi vazuta astazi pe arcada de la etajul Aripii Matia a castelului. Istoricii au incercat sa explice insemnatatea ei. „In jurul deschiderii logiei erau zugravite grupuri de figuri dintre care se mai pastreaza trei: primul grup reprezenta o femeie cu marul regatului in mana, iar in fata o figura barbateasca, tinand un obiect rotund, nedefinit. Grupul al doilea era format dintr-un barbat care oferea femeii un inel cu sigil, asemanator inelului cu blazonul Huniazilor, in timp ce femeia facea un gest de refuz. Al treilea grup infatisa o femeie, infatisata de aceasta data cu capul imbrobodit, semn ca era mama, reprezentata de altfel si cu pantecul proeminent, si tinand in mana un cerc cu doua verighete, iar in fata ei barbatul, facand de data asta un gest de refuz. Pe un stalp alaturat se mai vede un copil, cu marul regatului in mana, iar o filactera se desfasura deasupra capului, purtand o inscriptie stearsa, pe care Stefan Moller credea ca ar putea sa citeasca numele Iohannes", explica Virgil Vatasianu. Imaginile au fost interpretate de istoric ca reprezentarea legendei originii lui Ioan de Hunedoara, conform careia el ar fi fost fiul din flori al regelui Sigismund al Ungariei.
4. Cele trei incendii care au cuprins castelul Potrivit istoricilor, de-alungul existentei lui, Castelul Corvinilor a fost cuprins de trei incendii mari. Cel mai mistuitor a avut loc in 13 aprilie 1854, la ora 23, fiind cauzat cel mai probabil de un traznet. Incendiul a distrus acoperisul din sindrila al castelului si restul structurii din lemn, tocuri de usa, geamuri, grinzile de sustinere ale plafoanelor din lemn si ale scarilor de lemn care predominasera pana atunci in castel. „Incaperile castelului sunt in mare parte distruse, fie de incendiul care l-a mistuit in urma cu cativa ani, fie din cauza neglijarii lor care i-a urmat acestuia. Sala mare si camerele alaturate, coridoarele frumoase sunt sortite prabusirii si se afla intr-o stare periculoasa", scria la zece ani de la incendiu, publicistul englez David Ansted, in cartea „A short trip in Hungary and Transylvania in spring of 1864". De acest incendiu a scapat numai usa inchisorii, veche de cinci secole, fiind considerata singura usa originala din lemn a castelului.
„Castelul a mai fost amenintat de doua ori sa cada prada flacarilor, o data in 1534, cand Emeric Czibak il asediaza, si a doua oara in 1601, cand soldatii lui Mihai Viteazul incendiaza oraselul Hunedoara. Cu toate acestea, castelul nu pastreaza urme perceptibile ale vreunei devastari", scria Virigil Vatasianu.
5. Refugiatii rascoalei lui Horea, Closca si Crisan In toamna anului 1784, Castelul Corvinilor a devenit loc de refugiu pentru familiile nobililor din Tara Hategului si de pe vaile Streiului si Muresului, puse in pericol de rasculatii condusi de Horea, Closca si Crisan. Potrivit unor documente istorice, mii de oameni s-au baricadat in castel, de teama rasculatilor. Potrivit unei marturii care a apartinut nobilului care a administrat castelul in 1784, 3.000 de oameni au venit sa se adaposteasca. „Spaima si zapaceala nobililor refugiati si a familiilor lor nu suntem in stare a o descrie. Mai mult de 3.000 de oameni de amandoua sexele se afla in castel si avutul lor adus aici spre situare depaseste desigur ca valoare 100.000 de florini. Tot avutul si mijloacele noastre de hrana au fost puse la dispozitia refugiatilor nenorociti si stramtorati", a marturisit Iosif Leithner, intr-o scrisoare prezentata in volumul Rascoala lui Horea, de David Prodan, publicat in 1979, de Editura Stiintifica si Enciclopedica Bucuresti.
6. A fost Vlad Tepes tinut prizonier in castel? Exista o legenda potrivit careia Vlad Tepes ar fi fost tinut in temnitele Castelului Corvinilor timp de sapte ani. Legenda s-a perpetuat de-alungul timpului, devenind chiar si subiect de reportaje si documentare pentru jurnalistii straini. „Am descoperit ca Dracula cel adevarat, chiar nefiind vampir, a trait si a pacatuit in aceste locuri, asa cum se crede. Aici, in Hunedoara, castelul din secolul al cinsprezecelea se ridica din prapastie si strapunge cerul gri al iernii. Este asa cum a scris Stoker: un loc al umbrelor, unde vantul sufla rece printre meterezele, si printre ale carui ferestre inalte si innegrite nu trec razele soarelui", scria celebra ziarista Alice Mosby, in reportajul „Transilvania - unde a trait adevaratul Dracula?" publicat in 1969 in mai multe ziare americane. Nimic din legenda captivitatii lui Dracula nu este adevarat, sustin istoricii. Intr-adevar, domnul Tarii Romanesti a fost arestat la ordinele regelui Ungariei, Matia Corvin, iar din toamna anului 1462, Tepes va fi tinut in captivitate langa Buda, timp de 12 ani. Potrivit cronicarilor vremii, o scrisoare „de tradare" falsa, catre sultan, pe care boierii i-au atribuit-o lui Vlad Tepes, ar fi stat la baza arestarii domnitorului.
7. Cat de bantuit este castelul din Hunedoara Potrivit istoricului hunedorean Ioan Bodochi, asocierea castelului din Hunedoara cu un loc bantuit provine atat din credintele populare ale romanilor, despre spiritele nemuritoare, cat si datorita legendelor castelului din Hunedoara, un loc cu un trecut tumultos. O poveste infioratoare ramasa in istoria castelului este cea a pedepsirii Anei, sotia nobilului Ioan Torok, cel care a stapanit la sfarsitul secolului al saisprezecelea Castelul Corvinilor. „Femeia a fost acuzata ca si-a inselat sotul si a fost executata. Potrivit legendei, moartea ei a avut loc in curtea Castelului. I-a fost batut un piron in cap", a relatat Ioan Bodochi. Istoricul sustine ca la popularitatea castelului a contribuit si povestea contelui vampir Dracula, scrisa de Bram Stoker la sfarsitul secolului XIX. Povestile despre castelul din Hunedoara, care ar fi fost salasul unor spirite malefice, au inceput sa ia amploare din urma cu mai putin de un deceniu, vreme in care monumental a primit vizita mai multor „vanatori de fantome", care i-au popularizat legendele infioratoare. 8. A fost castelul loc de tortura? Doua incaperi intunecoase aflate la intrarea in castelul din Hunedoara au o istorie aparte. Vechi din secolul XV, ele au avut pana in 1785, dupa incetarea rascoalei lui Horea, Closca si Crisan, rolul de camere de tortura pentru prizonieri. „Din informatiile provenite de la istoricii acelor vremuri, cel putin bastionul a fost folosit ca loc de tortura. Exista un calau la castel, care se ocupa doar de executia capitala, dar avea si atributii de a tortura prizonierii care ii erau adusi. Se mergea pana la jupuirea oamenilor de vii", relata istoricul Ioan Bodochi. In prezent, fostele incaperi unde erau torturati detinutii sunt folosite ca spatii expozitionale 9. Cimitirul dacilor din gradina castelului Arheologii au descoperit in imediata vecinatate a Castelului Corvinilor, pe Dealul Sanpetru, urme ale unor asezari de peste trei milenii, iar sapaturile efectuate de specialisti in deceniile trecute si la inceputul anilor 2000, in gradina castelului si pe "Dealul cu comori", din partea de NV a municipiului, au dus la descoperirea unui cimitir antic, cu 30 de depuneri in care se aflau ramasitele a peste 50 de defuncti, cei mai multi fiind copii. Zona actualului castel a avut o importanta strategica pentru daci si apoi pentru romani. “Pe Dealul Sanpetru s-a aflat un important centru dacic, in jurul caruia „pivotau" alte comunitati. Data fiind bogatia si necesitatea protejarii bogatelor minereuri de fier este de asteptat si descoperirea unor cetati dacice in zona. Sfarsitul locuirii pe Dealul Sanpetru si incetarea practicarii ritualurilor sacre din Gradina Castelului au avut loc, foarte probabil, cu prilejul razboaielor daco-romane si a instalarii trupelor romane in zona. Constructia romana de pe Dealul Sanpetru si inventarul descoperit in ea sunt dovezi concludente despre instalarea unor trupe romane acolo, acestea sesizand importanta strategica a platoului in depresiunea Hunedoara", se arata in lucrarea Vestigiile dacice de la Hunedoara, editata in 2007 de Biblioteca Brukenthal, in urma cercetarilor efectuate de Valeriu Sirbu, Sabin Adrian Luca, Cristian Roman, Silviu Purece, Dragos Diaconescu si Nicolae Ceriser. 10. Statuia Sfantului Ioan de Nepomuk O statuie impunatoare a sfantului Ioan de Nepomuk strajuieste la intrarea principala in Castelul Corvinilor, in dreapta podului peste Raul Morii (Zlasti). Prin traditie, sfantul este ocrotitor al podurilor, al celor care pastreaza o taina si al corabierilor, iar Hunedoara este unul dintre putinele orase din Romania in care se gasesc infatisari ale acestuia. Statuia prezinta interes in special pentru turistii catolici si reformati, care ii cunosc povestea preotului declarat sfant in 1721. Ioan Nepomuk (n. 1345 - d. 1393, Praga) a fost un preot si martir, nascut sub numele „Johannes Welflin" in Pomuk, localitate din Boemia. Legenda spune ca Ioan Nepomuk a fost schingiut si omorat, la ordinul regelui, fiind aruncat in raul Vltava de pe „Podul Carol" din Praga, deoarece a respectat secretul sacru al spovedaniei si nu a vrut sa-i divulge regelui Wenzel pacatele marturisite lui de sotia regelui. Se spune ca aparitia a cinci stele de-asupra raului i-a dezvaluit reginei locul unde se afla trupul prelatului. Va recomandam si: „Dracula cel adevarat a trait si a pacatuit in aceste locuri". Cum a aparut legenda castelului bantuit din Hunedoara Castelul Corvinilor din Hunedoara starneste fascinatia strainilor din intreaga lume, datorita arhitecturii lui impresionante si a legendelor intunecate despre el. In ultimii ani, a fost vizitat si cercetat de cautatori de fantome si nu au fost putini cei ce au sustinut ca au simtit prezenta unor spirite, care bantuie ungherele monumentului medieval. VIDEO Secretele horror ale Castelului Corvinilor. Povestile reale din spatele fiecarei camere care baga frica in turisti Castelul Corvinilor, cel mai important monument istoric al Hunedoarei, este „vanat" de turisti din intreaga lume, pasionati de locuri care ascund legende intunecate. Castelul Corvinilor scapa de dezastrul ecologic care l-a inconjurat. Cum se vede viitorul zonei industriale din Hunedoara Imprejurimile Castelului Corvinilor, locuri care in trecut au fost cea mai poluata zona a municipiului, sunt ecologizate printr-un proiect finantat din fonduri de la Uniunea Europeana, menit sa schimbe cu totul infatisarea fostelor terenuri ale combinatului siderurgic din Hunedoara, pe langa care trec turistii care viziteaza monumentul. Ioan de Hunedoara, „atletul lui Hristos". Zece lucruri mai putin stiute despre voievod. „Lumea nu a mai cunoscut vreodata un asemenea om" Ioan de Hunedoara a fost una dintre cele mai importante personalitati din istoria poporului roman. A fost numit „atletul lui Hristos", de Papa Calixt al III-lea, pentru modul in care armatele sale au aparat lumea crestina de invaziile otomanilor, iar adversarul sau cel mai de temut, Mehmed al doilea Cuceritorul, a spus, la moartea voievodului, ca „lumea nu a mai cunoscut, niciodata, un asemenea om". Castelul Corvinilor, monumentul fascinant al Hunedoarei
8. A fost castelul loc de tortura? Doua incaperi intunecoase aflate la intrarea in castelul din Hunedoara au o istorie aparte. Vechi din secolul XV, ele au avut pana in 1785, dupa incetarea rascoalei lui Horea, Closca si Crisan, rolul de camere de tortura pentru prizonieri. „Din informatiile provenite de la istoricii acelor vremuri, cel putin bastionul a fost folosit ca loc de tortura. Exista un calau la castel, care se ocupa doar de executia capitala, dar avea si atributii de a tortura prizonierii care ii erau adusi. Se mergea pana la jupuirea oamenilor de vii", relata istoricul Ioan Bodochi. In prezent, fostele incaperi unde erau torturati detinutii sunt folosite ca spatii expozitionale
9. Cimitirul dacilor din gradina castelului Arheologii au descoperit in imediata vecinatate a Castelului Corvinilor, pe Dealul Sanpetru, urme ale unor asezari de peste trei milenii, iar sapaturile efectuate de specialisti in deceniile trecute si la inceputul anilor 2000, in gradina castelului si pe "Dealul cu comori", din partea de NV a municipiului, au dus la descoperirea unui cimitir antic, cu 30 de depuneri in care se aflau ramasitele a peste 50 de defuncti, cei mai multi fiind copii. Zona actualului castel a avut o importanta strategica pentru daci si apoi pentru romani. “Pe Dealul Sanpetru s-a aflat un important centru dacic, in jurul caruia „pivotau" alte comunitati. Data fiind bogatia si necesitatea protejarii bogatelor minereuri de fier este de asteptat si descoperirea unor cetati dacice in zona. Sfarsitul locuirii pe Dealul Sanpetru si incetarea practicarii ritualurilor sacre din Gradina Castelului au avut loc, foarte probabil, cu prilejul razboaielor daco-romane si a instalarii trupelor romane in zona. Constructia romana de pe Dealul Sanpetru si inventarul descoperit in ea sunt dovezi concludente despre instalarea unor trupe romane acolo, acestea sesizand importanta strategica a platoului in depresiunea Hunedoara", se arata in lucrarea Vestigiile dacice de la Hunedoara, editata in 2007 de Biblioteca Brukenthal, in urma cercetarilor efectuate de Valeriu Sirbu, Sabin Adrian Luca, Cristian Roman, Silviu Purece, Dragos Diaconescu si Nicolae Ceriser.
10. Statuia Sfantului Ioan de Nepomuk O statuie impunatoare a sfantului Ioan de Nepomuk strajuieste la intrarea principala in Castelul Corvinilor, in dreapta podului peste Raul Morii (Zlasti). Prin traditie, sfantul este ocrotitor al podurilor, al celor care pastreaza o taina si al corabierilor, iar Hunedoara este unul dintre putinele orase din Romania in care se gasesc infatisari ale acestuia. Statuia prezinta interes in special pentru turistii catolici si reformati, care ii cunosc povestea preotului declarat sfant in 1721. Ioan Nepomuk (n. 1345 - d. 1393, Praga) a fost un preot si martir, nascut sub numele „Johannes Welflin" in Pomuk, localitate din Boemia. Legenda spune ca Ioan Nepomuk a fost schingiut si omorat, la ordinul regelui, fiind aruncat in raul Vltava de pe „Podul Carol" din Praga, deoarece a respectat secretul sacru al spovedaniei si nu a vrut sa-i divulge regelui Wenzel pacatele marturisite lui de sotia regelui. Se spune ca aparitia a cinci stele de-asupra raului i-a dezvaluit reginei locul unde se afla trupul prelatului.