Din aceeasi categorie
|
Cavalerul de Eon - Spion al regelui Ludovic al XV lea 779 vizite - 0 comentarii adaugat de marco |
||||||||||||||||||
|
Istoria agentului britanic Zigzag - Eddie Chapman 4/4 1.397 vizite - 0 comentarii adaugat de anda |
||||||||||||||||||
|
Istoria agentului britanic Zigzag - Eddie Chapman 3/4 1.168 vizite - 0 comentarii adaugat de anda |
||||||||||||||||||
|
Enigma lui Shakespeare si teoria conspiratiei 746 vizite - 0 comentarii adaugat de dobre |
||||||||||||||||||
|
2.Despre boala si moartea lui Mihai Eminescu 1.666 vizite - 0 comentarii adaugat de dali |
||||||||||||||||||
|
3.Despre boala si moartea lui Mihai Eminescu 1.998 vizite - 0 comentarii adaugat de dali |
||||||||||||||||||
|
Moartea Iugoslaviei - Documentar BBC / Partea 5/6 2.849 vizite - 0 comentarii adaugat de balas |
||||||||||||||||||
|
Alexandr Sergeyevich Nikolsky - tortionar al Securitatii 1.515 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
In cautarea lui Shakespeare / Datoria poetilor / Part 3 950 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Papa Ioan Paul al II-lea / Anul 2005 - Papa a murit 1.405 vizite - 0 comentarii adaugat de Alexandra |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
Moartea scriitorului-spion - Christopher Marlowe 1593
| Adaugat de Cozana | 18.07.2018 |  Adauga
la favorite |
337 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteO cearta iscata de nota de plata dupa o zi de petrecere la un han englezesc s-a sfarsit cu moartea lui Christopher Marlowe, dramaturgul cel mai promitator al Angliei sfarsitului de secol al XVI-lea. Povestea adevarata, precum ne arata documentele descoperite dupa mai mult de trei secole, se pare ca este mult mai interesanta si complicata.
In timp ce la Londra ciuma face ravagii, pe 30 mai 1539, patru barbati se intalnesc intr-o dimineata de miercuri pentru a manca, bea si sporovai la un han din Deptford, la aproximativ cinci kilometri sud-est de oras.
Grupul era format din Ingram Frizer, un escroc aflat in permanente litigii din cauza inselatoriilor sale, Nicholas Skeres, complicele frecvent al lui Frizer, Robert Poley, un agent secret guvernamental, cu caracter indoielnic si dezagreabil, si Christopher Marlowe, care, la numai 29 de ani, era considerat unul dintre cei mai mari dramaturgi ai Angliei.
Mai tarziu, dupa cina, intre Frizer si Marlowe izbucneste o cearta in legatura cu nota de plata ridicata, se pare, dupa o astfel de zi de chef prelungit. Amandoi martorii, Skeres si Poley, au fost de acord ca Christopher Marlowe fusese cel care incepuse conflictul, insfacand pumnalul lui Frizer si napustindu-se asupra lui fara motiv.
AcasaMistere Neelucidate
Betia de la han si sfarsitul macabru al scriitorului-spion Christopher Marlowe Mistere neelucidate Niciun comentariu
O cearta iscata de nota de plata dupa o zi de petrecere la un han englezesc s-a sfarsit cu moartea lui Christopher Marlowe, dramaturgul cel mai promitator al Angliei sfarsitului de secol al XVI-lea. Povestea adevarata, precum ne arata documentele descoperite dupa mai mult de trei secole, se pare ca este mult mai interesanta si complicata.
In timp ce la Londra ciuma face ravagii, pe 30 mai 1539, patru barbati se intalnesc intr-o dimineata de miercuri pentru a manca, bea si sporovai la un han din Deptford, la aproximativ cinci kilometri sud-est de oras.
Grupul era format din Ingram Frizer, un escroc aflat in permanente litigii din cauza inselatoriilor sale, Nicholas Skeres, complicele frecvent al lui Frizer, Robert Poley, un agent secret guvernamental, cu caracter indoielnic si dezagreabil, si Christopher Marlowe, care, la numai 29 de ani, era considerat unul dintre cei mai mari dramaturgi ai Angliei.
Scriitorul Christopher Marlowe
Christopher Marlowe
Mai tarziu, dupa cina, intre Frizer si Marlowe izbucneste o cearta in legatura cu nota de plata ridicata, se pare, dupa o astfel de zi de chef prelungit. Amandoi martorii, Skeres si Poley, au fost de acord ca Christopher Marlowe fusese cel care incepuse conflictul, insfacand pumnalul lui Frizer si napustindu-se asupra lui fara motiv.
Dupa ce s-a ales cu doua taieturi la cap, Frizer reuseste sa recupereze arma de la Marlowe si isi injunghie adversarul infierbantat deasupra ochiului drept. Tanarul dramaturg se prabuseste fara suflare. Sunt chemate garzile si spre dimineata soseste si procurorul casei regale.
Desi Frizer este arestat pentru omor, ancheta il absolva curand de fapta sa; in mod evident, crima avusese loc in legitima aparare. Pana la sfarsitul lunii iunie, prizonierul este eliberat. Intre timp, Christopher Marlowe este ingropat la 48 de ore dupa moartea sa violenta.
Aceasta versiune oficiala despre sfarsitul subit al unei cariere promitatoare a fost acceptata ca atare vreme de peste trei secole. Apoi, in 1925, raportul despre ancheta procurorului a fost gasit intr-o arhiva, unde zacuse neluat in seama mai bine de 332 de ani. O lectura atenta a documentului ridica mai multe intrebari.
De ce a fost Christopher Marlowe ingropat atat de repede? De ce a durat atat de putin ancheta, iar marturiile celor doi martori au fost acceptate imediat? A fost incaierarea de la han singura explicatie pentru crima comisa? N-a fost, oare, o conspiratie a celor trei sa-l omoare pe Marlowe?
AcasaMistere Neelucidate
Betia de la han si sfarsitul macabru al scriitorului-spion Christopher Marlowe Mistere neelucidate Niciun comentariu
O cearta iscata de nota de plata dupa o zi de petrecere la un han englezesc s-a sfarsit cu moartea lui Christopher Marlowe, dramaturgul cel mai promitator al Angliei sfarsitului de secol al XVI-lea. Povestea adevarata, precum ne arata documentele descoperite dupa mai mult de trei secole, se pare ca este mult mai interesanta si complicata.
In timp ce la Londra ciuma face ravagii, pe 30 mai 1539, patru barbati se intalnesc intr-o dimineata de miercuri pentru a manca, bea si sporovai la un han din Deptford, la aproximativ cinci kilometri sud-est de oras.
Grupul era format din Ingram Frizer, un escroc aflat in permanente litigii din cauza inselatoriilor sale, Nicholas Skeres, complicele frecvent al lui Frizer, Robert Poley, un agent secret guvernamental, cu caracter indoielnic si dezagreabil, si Christopher Marlowe, care, la numai 29 de ani, era considerat unul dintre cei mai mari dramaturgi ai Angliei.
Scriitorul Christopher Marlowe
Christopher Marlowe
Mai tarziu, dupa cina, intre Frizer si Marlowe izbucneste o cearta in legatura cu nota de plata ridicata, se pare, dupa o astfel de zi de chef prelungit. Amandoi martorii, Skeres si Poley, au fost de acord ca Christopher Marlowe fusese cel care incepuse conflictul, insfacand pumnalul lui Frizer si napustindu-se asupra lui fara motiv.
Dupa ce s-a ales cu doua taieturi la cap, Frizer reuseste sa recupereze arma de la Marlowe si isi injunghie adversarul infierbantat deasupra ochiului drept. Tanarul dramaturg se prabuseste fara suflare. Sunt chemate garzile si spre dimineata soseste si procurorul casei regale.
Desi Frizer este arestat pentru omor, ancheta il absolva curand de fapta sa; in mod evident, crima avusese loc in legitima aparare. Pana la sfarsitul lunii iunie, prizonierul este eliberat. Intre timp, Christopher Marlowe este ingropat la 48 de ore dupa moartea sa violenta.
Placa funerara
Placa funerara a lui Marlowe, montata in locul aproximativ al mormantului sau
Aceasta versiune oficiala despre sfarsitul subit al unei cariere promitatoare a fost acceptata ca atare vreme de peste trei secole. Apoi, in 1925, raportul despre ancheta procurorului a fost gasit intr-o arhiva, unde zacuse neluat in seama mai bine de 332 de ani. O lectura atenta a documentului ridica mai multe intrebari.
De ce a fost Christopher Marlowe ingropat atat de repede? De ce a durat atat de putin ancheta, iar marturiile celor doi martori au fost acceptate imediat? A fost incaierarea de la han singura explicatie pentru crima comisa? N-a fost, oare, o conspiratie a celor trei sa-l omoare pe Marlowe?
Ranile lui Frizer erau, se pare, atat de usoare, incat si le-ar fi putut provoca si singur pentru a parea victima unui atac comis la betie. Actionau aceste trei personaje dubioase pe cont propriu sau erau marionetele unui personaj influent? Sa fi existat un plan de lichidare a unui om care stia prea multe?
Aceasta ultima eventualitate trebuie luata serios in considerare, deoarece acum se stie ca novicele dramaturg ducea o viata dubla, ca agent al serviciului secret al reginei.
Tanarul excentric Christopher Marlowe
Christopher Marlowe s-a nascut in februarie 1564, iar la varsta de 20 de ani isi lua deja licenta la colegiul Corpus Christi din Cambridge. Si-a continuat studiile aici, probabil cu telul de a deveni pastor anglican.
Dar autoritatile de la Cambridge au refuzat la inceput sa-l promoveze, privind cu un ochi nefavorabil frecventele sale absente de la universitate. Intr-un final, in 1587, la interventia consiliului privat al Reginei Elisabeta, Cambridge-ul i-a conferit in cele din urma titlul la care aspira.
AcasaMistere Neelucidate
Betia de la han si sfarsitul macabru al scriitorului-spion Christopher Marlowe Mistere neelucidate Niciun comentariu
O cearta iscata de nota de plata dupa o zi de petrecere la un han englezesc s-a sfarsit cu moartea lui Christopher Marlowe, dramaturgul cel mai promitator al Angliei sfarsitului de secol al XVI-lea. Povestea adevarata, precum ne arata documentele descoperite dupa mai mult de trei secole, se pare ca este mult mai interesanta si complicata.
In timp ce la Londra ciuma face ravagii, pe 30 mai 1539, patru barbati se intalnesc intr-o dimineata de miercuri pentru a manca, bea si sporovai la un han din Deptford, la aproximativ cinci kilometri sud-est de oras.
Grupul era format din Ingram Frizer, un escroc aflat in permanente litigii din cauza inselatoriilor sale, Nicholas Skeres, complicele frecvent al lui Frizer, Robert Poley, un agent secret guvernamental, cu caracter indoielnic si dezagreabil, si Christopher Marlowe, care, la numai 29 de ani, era considerat unul dintre cei mai mari dramaturgi ai Angliei.
Scriitorul Christopher Marlowe
Christopher Marlowe
Mai tarziu, dupa cina, intre Frizer si Marlowe izbucneste o cearta in legatura cu nota de plata ridicata, se pare, dupa o astfel de zi de chef prelungit. Amandoi martorii, Skeres si Poley, au fost de acord ca Christopher Marlowe fusese cel care incepuse conflictul, insfacand pumnalul lui Frizer si napustindu-se asupra lui fara motiv.
Dupa ce s-a ales cu doua taieturi la cap, Frizer reuseste sa recupereze arma de la Marlowe si isi injunghie adversarul infierbantat deasupra ochiului drept. Tanarul dramaturg se prabuseste fara suflare. Sunt chemate garzile si spre dimineata soseste si procurorul casei regale.
Desi Frizer este arestat pentru omor, ancheta il absolva curand de fapta sa; in mod evident, crima avusese loc in legitima aparare. Pana la sfarsitul lunii iunie, prizonierul este eliberat. Intre timp, Christopher Marlowe este ingropat la 48 de ore dupa moartea sa violenta.
Placa funerara
Placa funerara a lui Marlowe, montata in locul aproximativ al mormantului sau
Aceasta versiune oficiala despre sfarsitul subit al unei cariere promitatoare a fost acceptata ca atare vreme de peste trei secole. Apoi, in 1925, raportul despre ancheta procurorului a fost gasit intr-o arhiva, unde zacuse neluat in seama mai bine de 332 de ani. O lectura atenta a documentului ridica mai multe intrebari.
De ce a fost Christopher Marlowe ingropat atat de repede? De ce a durat atat de putin ancheta, iar marturiile celor doi martori au fost acceptate imediat? A fost incaierarea de la han singura explicatie pentru crima comisa? N-a fost, oare, o conspiratie a celor trei sa-l omoare pe Marlowe?
Ranile lui Frizer erau, se pare, atat de usoare, incat si le-ar fi putut provoca si singur pentru a parea victima unui atac comis la betie. Actionau aceste trei personaje dubioase pe cont propriu sau erau marionetele unui personaj influent? Sa fi existat un plan de lichidare a unui om care stia prea multe?
Aceasta ultima eventualitate trebuie luata serios in considerare, deoarece acum se stie ca novicele dramaturg ducea o viata dubla, ca agent al serviciului secret al reginei.
Tanarul excentric Christopher Marlowe
Christopher Marlowe s-a nascut in februarie 1564, iar la varsta de 20 de ani isi lua deja licenta la colegiul Corpus Christi din Cambridge. Si-a continuat studiile aici, probabil cu telul de a deveni pastor anglican.
Dar autoritatile de la Cambridge au refuzat la inceput sa-l promoveze, privind cu un ochi nefavorabil frecventele sale absente de la universitate. Intr-un final, in 1587, la interventia consiliului privat al Reginei Elisabeta, Cambridge-ul i-a conferit in cele din urma titlul la care aspira.
Piatra comemorativa Christopher Marlowe
Piatra comemorativa a lui Marlowe de la Colegiul Corpus Christi
La un an dupa parasirea universitatii, a fost jucata prima piesa a lui Christopher Marlowe, drama in doua acte Tamerlan cel Mare. Asa-zisul cleric devenise om al literelor. Intr-o cariera ce nu a durat decat sase ani, a scris sase piese de teatru, un lung poem si a tradus din latina.
Dar si-a castigat deopotriva o reputatie de om impulsiv si incapatanat, inclinat sa rezolve disputele apeland la forta. In 1589 a fost inchis pentru scurt timp in urma unei incaierari de strada in care fusese ucis un om.
Trei ani mai tarziu, a fost citat la tribunal deoarece agresase ofiteri ai legii. In primavara anului 1593, insa, Marlowe a fost acuzat de un delict mult mai grav.
Vinovat de blasfemie?
Pentru a-si apara regatul de invazia spaniola si tronul de rivala sa catolica, Maria, regina Scotiei, Elisabeta s-a bazat pe un serviciu secret elaborat de ingeniosul sau secretar de stat, Sir Francis Walsingham. Acesta folosea o retea de spioni pe care ii infiltrase la Curtile straine cu misiunea de a comunica orice amenintare ce se putea ivi la adresa reginei.
Desi, in vara anului 1588, marea flota a lui Filip al II-lea a fost invinsa de englezi, in primavara lui 1593 o noua amenintare venea dinspre Spania.
Cand, la Londra, au inceput sa apara peste noapte afise instigatoare, consiliul privat a numit o comisie de investigatie careia i-a acordat dreptul de a patrunde in locuintele particulare pentru a depista activitatile subversive. In timpul acestor cercetari, pe 12 mai, comisarii au gasit lucrarile lui Thomas Kyd, un alt tanar dramaturg, cu care Marlowe locuise o vreme.
Documentele confiscate contineau afirmatii ce negau originea divina a lui Iisus Christos, aceasta fiind o blasfemie ce se pedepsea cu moartea. Kyd a negat ca el ar fi fost autorul scrierilor, dar — sub tortura — a marturisit ca acestea ii apartineau lui Marlowe.
„Marturisirea“ lui Kyd a pus serviciul secret intr-o situatie dificila. Timp de ani buni, Christopher Marlowe fusese angajat ca mesager clandestin pe continent. La 18 mai, Marlowe a primit la Scadbury o citatie prin care i se cerea sa se prezinte la Londra. Fara sa i se spuna de ce era acuzat, a fost eliberat pe cautiune, dar i s-a cerut sa ramana la dispozitie pentru explicatii.
Douasprezece zile mai tarziu, zacea mort pe podeaua hanului din Deptfor
Daca Christopher Marlowe era vinovat de blasfemie, de ce a fost eliberat? De ce nu a fost, asemenea lui Kyd, torturat si silit sa-si recunoasca teribila crima? De ce i s-a permis in schimb sa se intalneasca la 30 mai cu aceste trei personaje suspecte?
Se crede ca in serviciul secret al lui Walsingham intrasera agenti dubli — oameni care pretindeau ca o servesc pe regina, dar care de fapt doreau inlocuirea ei cu un monarh catolic. Printre acestia se numara Robert Poley, care fusese inchis in urma complotului Babington, dar eliberat si reprimit in serviciile secrete.
Poate ca Christopher Marlowe stia de continuarea activitatilor secrete ale lui Poley: sub tortura ar fi putut sa cedeze si sa dezvaluie numele acestuia, precum si ale altora neloiali Elisabetei. Pentru siguranta lor, ar fi fost mai bine ca Marlowe sa fie eliminat. Acesta sa fi fost motivul intalnirii de la Deptford?
A fost incaierarea de la han o crima premeditata? Sau oare Marlowe chiar nu a fost victima acelei seri? In 1955 un scriitor pe nume Calvin Floffman a avansat o teorie conform careia conspiratorii, inclusiv Marlowe, ar fi ademenit un marinar oarecare la hanul din Deptford, l-au ucis, iar apoi au inventat povestea mortii lui Christopher Marlowe in timpul incaierarii — dupa care Marlowe si-a luat o noua identitate, sub numele de William Shakespeare, petrecandu-si urmatorul sfert de veac scriind piesele de teatru ce i-au adus nemurirea.
Desi sfarsitul carierei lui Christopher Marlowe coincide cu inceputurile lui Shakespere, oamenii de litere au respins teoria lui Hoffman ca neplauzibila. Nimeni nu va cunoaste vreodata intregul adevar despre disparitia lui Christopher Marlowe.
Printre contemporanii sai au existat unii care i-au privit moartea ca pe o pedeapsa cereasca data unui ateu, blasfemator si „dramaturg scabros“. Posteritatea insa a deplans moartea sa prematura. In noaptea de 30 mai 1593, literatura engleza a pierdut un mare dramaturg, poate unul tot atat de valoros ca Shakespeare.
In timp ce la Londra ciuma face ravagii, pe 30 mai 1539, patru barbati se intalnesc intr-o dimineata de miercuri pentru a manca, bea si sporovai la un han din Deptford, la aproximativ cinci kilometri sud-est de oras.
Grupul era format din Ingram Frizer, un escroc aflat in permanente litigii din cauza inselatoriilor sale, Nicholas Skeres, complicele frecvent al lui Frizer, Robert Poley, un agent secret guvernamental, cu caracter indoielnic si dezagreabil, si Christopher Marlowe, care, la numai 29 de ani, era considerat unul dintre cei mai mari dramaturgi ai Angliei.
Mai tarziu, dupa cina, intre Frizer si Marlowe izbucneste o cearta in legatura cu nota de plata ridicata, se pare, dupa o astfel de zi de chef prelungit. Amandoi martorii, Skeres si Poley, au fost de acord ca Christopher Marlowe fusese cel care incepuse conflictul, insfacand pumnalul lui Frizer si napustindu-se asupra lui fara motiv.
AcasaMistere Neelucidate
Betia de la han si sfarsitul macabru al scriitorului-spion Christopher Marlowe Mistere neelucidate Niciun comentariu
O cearta iscata de nota de plata dupa o zi de petrecere la un han englezesc s-a sfarsit cu moartea lui Christopher Marlowe, dramaturgul cel mai promitator al Angliei sfarsitului de secol al XVI-lea. Povestea adevarata, precum ne arata documentele descoperite dupa mai mult de trei secole, se pare ca este mult mai interesanta si complicata.
In timp ce la Londra ciuma face ravagii, pe 30 mai 1539, patru barbati se intalnesc intr-o dimineata de miercuri pentru a manca, bea si sporovai la un han din Deptford, la aproximativ cinci kilometri sud-est de oras.
Grupul era format din Ingram Frizer, un escroc aflat in permanente litigii din cauza inselatoriilor sale, Nicholas Skeres, complicele frecvent al lui Frizer, Robert Poley, un agent secret guvernamental, cu caracter indoielnic si dezagreabil, si Christopher Marlowe, care, la numai 29 de ani, era considerat unul dintre cei mai mari dramaturgi ai Angliei.
Scriitorul Christopher Marlowe
Christopher Marlowe
Mai tarziu, dupa cina, intre Frizer si Marlowe izbucneste o cearta in legatura cu nota de plata ridicata, se pare, dupa o astfel de zi de chef prelungit. Amandoi martorii, Skeres si Poley, au fost de acord ca Christopher Marlowe fusese cel care incepuse conflictul, insfacand pumnalul lui Frizer si napustindu-se asupra lui fara motiv.
Dupa ce s-a ales cu doua taieturi la cap, Frizer reuseste sa recupereze arma de la Marlowe si isi injunghie adversarul infierbantat deasupra ochiului drept. Tanarul dramaturg se prabuseste fara suflare. Sunt chemate garzile si spre dimineata soseste si procurorul casei regale.
Desi Frizer este arestat pentru omor, ancheta il absolva curand de fapta sa; in mod evident, crima avusese loc in legitima aparare. Pana la sfarsitul lunii iunie, prizonierul este eliberat. Intre timp, Christopher Marlowe este ingropat la 48 de ore dupa moartea sa violenta.
Aceasta versiune oficiala despre sfarsitul subit al unei cariere promitatoare a fost acceptata ca atare vreme de peste trei secole. Apoi, in 1925, raportul despre ancheta procurorului a fost gasit intr-o arhiva, unde zacuse neluat in seama mai bine de 332 de ani. O lectura atenta a documentului ridica mai multe intrebari.
De ce a fost Christopher Marlowe ingropat atat de repede? De ce a durat atat de putin ancheta, iar marturiile celor doi martori au fost acceptate imediat? A fost incaierarea de la han singura explicatie pentru crima comisa? N-a fost, oare, o conspiratie a celor trei sa-l omoare pe Marlowe?
AcasaMistere Neelucidate
Betia de la han si sfarsitul macabru al scriitorului-spion Christopher Marlowe Mistere neelucidate Niciun comentariu
O cearta iscata de nota de plata dupa o zi de petrecere la un han englezesc s-a sfarsit cu moartea lui Christopher Marlowe, dramaturgul cel mai promitator al Angliei sfarsitului de secol al XVI-lea. Povestea adevarata, precum ne arata documentele descoperite dupa mai mult de trei secole, se pare ca este mult mai interesanta si complicata.
In timp ce la Londra ciuma face ravagii, pe 30 mai 1539, patru barbati se intalnesc intr-o dimineata de miercuri pentru a manca, bea si sporovai la un han din Deptford, la aproximativ cinci kilometri sud-est de oras.
Grupul era format din Ingram Frizer, un escroc aflat in permanente litigii din cauza inselatoriilor sale, Nicholas Skeres, complicele frecvent al lui Frizer, Robert Poley, un agent secret guvernamental, cu caracter indoielnic si dezagreabil, si Christopher Marlowe, care, la numai 29 de ani, era considerat unul dintre cei mai mari dramaturgi ai Angliei.
Scriitorul Christopher Marlowe
Christopher Marlowe
Mai tarziu, dupa cina, intre Frizer si Marlowe izbucneste o cearta in legatura cu nota de plata ridicata, se pare, dupa o astfel de zi de chef prelungit. Amandoi martorii, Skeres si Poley, au fost de acord ca Christopher Marlowe fusese cel care incepuse conflictul, insfacand pumnalul lui Frizer si napustindu-se asupra lui fara motiv.
Dupa ce s-a ales cu doua taieturi la cap, Frizer reuseste sa recupereze arma de la Marlowe si isi injunghie adversarul infierbantat deasupra ochiului drept. Tanarul dramaturg se prabuseste fara suflare. Sunt chemate garzile si spre dimineata soseste si procurorul casei regale.
Desi Frizer este arestat pentru omor, ancheta il absolva curand de fapta sa; in mod evident, crima avusese loc in legitima aparare. Pana la sfarsitul lunii iunie, prizonierul este eliberat. Intre timp, Christopher Marlowe este ingropat la 48 de ore dupa moartea sa violenta.
Placa funerara
Placa funerara a lui Marlowe, montata in locul aproximativ al mormantului sau
Aceasta versiune oficiala despre sfarsitul subit al unei cariere promitatoare a fost acceptata ca atare vreme de peste trei secole. Apoi, in 1925, raportul despre ancheta procurorului a fost gasit intr-o arhiva, unde zacuse neluat in seama mai bine de 332 de ani. O lectura atenta a documentului ridica mai multe intrebari.
De ce a fost Christopher Marlowe ingropat atat de repede? De ce a durat atat de putin ancheta, iar marturiile celor doi martori au fost acceptate imediat? A fost incaierarea de la han singura explicatie pentru crima comisa? N-a fost, oare, o conspiratie a celor trei sa-l omoare pe Marlowe?
Ranile lui Frizer erau, se pare, atat de usoare, incat si le-ar fi putut provoca si singur pentru a parea victima unui atac comis la betie. Actionau aceste trei personaje dubioase pe cont propriu sau erau marionetele unui personaj influent? Sa fi existat un plan de lichidare a unui om care stia prea multe?
Aceasta ultima eventualitate trebuie luata serios in considerare, deoarece acum se stie ca novicele dramaturg ducea o viata dubla, ca agent al serviciului secret al reginei.
Tanarul excentric Christopher Marlowe
Christopher Marlowe s-a nascut in februarie 1564, iar la varsta de 20 de ani isi lua deja licenta la colegiul Corpus Christi din Cambridge. Si-a continuat studiile aici, probabil cu telul de a deveni pastor anglican.
Dar autoritatile de la Cambridge au refuzat la inceput sa-l promoveze, privind cu un ochi nefavorabil frecventele sale absente de la universitate. Intr-un final, in 1587, la interventia consiliului privat al Reginei Elisabeta, Cambridge-ul i-a conferit in cele din urma titlul la care aspira.
AcasaMistere Neelucidate
Betia de la han si sfarsitul macabru al scriitorului-spion Christopher Marlowe Mistere neelucidate Niciun comentariu
O cearta iscata de nota de plata dupa o zi de petrecere la un han englezesc s-a sfarsit cu moartea lui Christopher Marlowe, dramaturgul cel mai promitator al Angliei sfarsitului de secol al XVI-lea. Povestea adevarata, precum ne arata documentele descoperite dupa mai mult de trei secole, se pare ca este mult mai interesanta si complicata.
In timp ce la Londra ciuma face ravagii, pe 30 mai 1539, patru barbati se intalnesc intr-o dimineata de miercuri pentru a manca, bea si sporovai la un han din Deptford, la aproximativ cinci kilometri sud-est de oras.
Grupul era format din Ingram Frizer, un escroc aflat in permanente litigii din cauza inselatoriilor sale, Nicholas Skeres, complicele frecvent al lui Frizer, Robert Poley, un agent secret guvernamental, cu caracter indoielnic si dezagreabil, si Christopher Marlowe, care, la numai 29 de ani, era considerat unul dintre cei mai mari dramaturgi ai Angliei.
Scriitorul Christopher Marlowe
Christopher Marlowe
Mai tarziu, dupa cina, intre Frizer si Marlowe izbucneste o cearta in legatura cu nota de plata ridicata, se pare, dupa o astfel de zi de chef prelungit. Amandoi martorii, Skeres si Poley, au fost de acord ca Christopher Marlowe fusese cel care incepuse conflictul, insfacand pumnalul lui Frizer si napustindu-se asupra lui fara motiv.
Dupa ce s-a ales cu doua taieturi la cap, Frizer reuseste sa recupereze arma de la Marlowe si isi injunghie adversarul infierbantat deasupra ochiului drept. Tanarul dramaturg se prabuseste fara suflare. Sunt chemate garzile si spre dimineata soseste si procurorul casei regale.
Desi Frizer este arestat pentru omor, ancheta il absolva curand de fapta sa; in mod evident, crima avusese loc in legitima aparare. Pana la sfarsitul lunii iunie, prizonierul este eliberat. Intre timp, Christopher Marlowe este ingropat la 48 de ore dupa moartea sa violenta.
Placa funerara
Placa funerara a lui Marlowe, montata in locul aproximativ al mormantului sau
Aceasta versiune oficiala despre sfarsitul subit al unei cariere promitatoare a fost acceptata ca atare vreme de peste trei secole. Apoi, in 1925, raportul despre ancheta procurorului a fost gasit intr-o arhiva, unde zacuse neluat in seama mai bine de 332 de ani. O lectura atenta a documentului ridica mai multe intrebari.
De ce a fost Christopher Marlowe ingropat atat de repede? De ce a durat atat de putin ancheta, iar marturiile celor doi martori au fost acceptate imediat? A fost incaierarea de la han singura explicatie pentru crima comisa? N-a fost, oare, o conspiratie a celor trei sa-l omoare pe Marlowe?
Ranile lui Frizer erau, se pare, atat de usoare, incat si le-ar fi putut provoca si singur pentru a parea victima unui atac comis la betie. Actionau aceste trei personaje dubioase pe cont propriu sau erau marionetele unui personaj influent? Sa fi existat un plan de lichidare a unui om care stia prea multe?
Aceasta ultima eventualitate trebuie luata serios in considerare, deoarece acum se stie ca novicele dramaturg ducea o viata dubla, ca agent al serviciului secret al reginei.
Tanarul excentric Christopher Marlowe
Christopher Marlowe s-a nascut in februarie 1564, iar la varsta de 20 de ani isi lua deja licenta la colegiul Corpus Christi din Cambridge. Si-a continuat studiile aici, probabil cu telul de a deveni pastor anglican.
Dar autoritatile de la Cambridge au refuzat la inceput sa-l promoveze, privind cu un ochi nefavorabil frecventele sale absente de la universitate. Intr-un final, in 1587, la interventia consiliului privat al Reginei Elisabeta, Cambridge-ul i-a conferit in cele din urma titlul la care aspira.
Piatra comemorativa Christopher Marlowe
Piatra comemorativa a lui Marlowe de la Colegiul Corpus Christi
La un an dupa parasirea universitatii, a fost jucata prima piesa a lui Christopher Marlowe, drama in doua acte Tamerlan cel Mare. Asa-zisul cleric devenise om al literelor. Intr-o cariera ce nu a durat decat sase ani, a scris sase piese de teatru, un lung poem si a tradus din latina.
Dar si-a castigat deopotriva o reputatie de om impulsiv si incapatanat, inclinat sa rezolve disputele apeland la forta. In 1589 a fost inchis pentru scurt timp in urma unei incaierari de strada in care fusese ucis un om.
Trei ani mai tarziu, a fost citat la tribunal deoarece agresase ofiteri ai legii. In primavara anului 1593, insa, Marlowe a fost acuzat de un delict mult mai grav.
Vinovat de blasfemie?
Pentru a-si apara regatul de invazia spaniola si tronul de rivala sa catolica, Maria, regina Scotiei, Elisabeta s-a bazat pe un serviciu secret elaborat de ingeniosul sau secretar de stat, Sir Francis Walsingham. Acesta folosea o retea de spioni pe care ii infiltrase la Curtile straine cu misiunea de a comunica orice amenintare ce se putea ivi la adresa reginei.
Desi, in vara anului 1588, marea flota a lui Filip al II-lea a fost invinsa de englezi, in primavara lui 1593 o noua amenintare venea dinspre Spania.
Cand, la Londra, au inceput sa apara peste noapte afise instigatoare, consiliul privat a numit o comisie de investigatie careia i-a acordat dreptul de a patrunde in locuintele particulare pentru a depista activitatile subversive. In timpul acestor cercetari, pe 12 mai, comisarii au gasit lucrarile lui Thomas Kyd, un alt tanar dramaturg, cu care Marlowe locuise o vreme.
Documentele confiscate contineau afirmatii ce negau originea divina a lui Iisus Christos, aceasta fiind o blasfemie ce se pedepsea cu moartea. Kyd a negat ca el ar fi fost autorul scrierilor, dar — sub tortura — a marturisit ca acestea ii apartineau lui Marlowe.
„Marturisirea“ lui Kyd a pus serviciul secret intr-o situatie dificila. Timp de ani buni, Christopher Marlowe fusese angajat ca mesager clandestin pe continent. La 18 mai, Marlowe a primit la Scadbury o citatie prin care i se cerea sa se prezinte la Londra. Fara sa i se spuna de ce era acuzat, a fost eliberat pe cautiune, dar i s-a cerut sa ramana la dispozitie pentru explicatii.
Douasprezece zile mai tarziu, zacea mort pe podeaua hanului din Deptfor
Daca Christopher Marlowe era vinovat de blasfemie, de ce a fost eliberat? De ce nu a fost, asemenea lui Kyd, torturat si silit sa-si recunoasca teribila crima? De ce i s-a permis in schimb sa se intalneasca la 30 mai cu aceste trei personaje suspecte?
Se crede ca in serviciul secret al lui Walsingham intrasera agenti dubli — oameni care pretindeau ca o servesc pe regina, dar care de fapt doreau inlocuirea ei cu un monarh catolic. Printre acestia se numara Robert Poley, care fusese inchis in urma complotului Babington, dar eliberat si reprimit in serviciile secrete.
Poate ca Christopher Marlowe stia de continuarea activitatilor secrete ale lui Poley: sub tortura ar fi putut sa cedeze si sa dezvaluie numele acestuia, precum si ale altora neloiali Elisabetei. Pentru siguranta lor, ar fi fost mai bine ca Marlowe sa fie eliminat. Acesta sa fi fost motivul intalnirii de la Deptford?
A fost incaierarea de la han o crima premeditata? Sau oare Marlowe chiar nu a fost victima acelei seri? In 1955 un scriitor pe nume Calvin Floffman a avansat o teorie conform careia conspiratorii, inclusiv Marlowe, ar fi ademenit un marinar oarecare la hanul din Deptford, l-au ucis, iar apoi au inventat povestea mortii lui Christopher Marlowe in timpul incaierarii — dupa care Marlowe si-a luat o noua identitate, sub numele de William Shakespeare, petrecandu-si urmatorul sfert de veac scriind piesele de teatru ce i-au adus nemurirea.
Desi sfarsitul carierei lui Christopher Marlowe coincide cu inceputurile lui Shakespere, oamenii de litere au respins teoria lui Hoffman ca neplauzibila. Nimeni nu va cunoaste vreodata intregul adevar despre disparitia lui Christopher Marlowe.
Printre contemporanii sai au existat unii care i-au privit moartea ca pe o pedeapsa cereasca data unui ateu, blasfemator si „dramaturg scabros“. Posteritatea insa a deplans moartea sa prematura. In noaptea de 30 mai 1593, literatura engleza a pierdut un mare dramaturg, poate unul tot atat de valoros ca Shakespeare.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.