Boris Vian (n. 10 martie 1920, Ville-d'Avray β d. 23 iunie 1959, Paris) a fost un scriitor francez, poet, dramaturg, romancier, traducator, inginer, inventator, trompetist si comentator muzical.
A publicat, de asemenea si sub pseudonimul Vernon Sullivan sau Bison Ravi, Baron Visi sau Brisavion (anagramele numeLa 5 ani, Boris stie sa scrie si sa citeasca, la 8 ani i-a citit deja pe Corneille, Racine si Moliere.
La varsta de 12 ani a contactat o febra reumatica urmata de tifos, boli care-i vor marca sanatatea pentru intreaga viata.
La varsta de 17 ani a invatat sa cante la trompeta. A studiat la Liceul Versailles si si-a luat diploma in inginerie civila in 1942.
A debutat in 1943 cu "Verocquin et le Plancton". In timpul razboiului a scris cronici muzicale in ziarul "Le jazz hot" si a compus el insusi cantece. Intre acestea, cel mai bine vandut a fost "Le Deserteur" (1955), un cantec despre razboiul din Algeria, pe care autoritatile franceze l-au interzis.
De asemenea, a scris scenarii si a fost actor de film. A tradus in franceza scriitori americani: Raymond Chandler, William Tenn, Henry Kuttner, Ray Bradbury. Desi nu a fost luat in serios ca scriitor in timpul vietii, s-a remarcat in cercurile existentialiste si postsuprarealiste.
In 1952 a fost ales membru in Colegiul de Patafizica ( stiinta solutiilor imaginare -unde il are alaturi, intre altii, pe Eugen Ionescu), initiat de Alfred Jarry.
Literatura pe care o scrie nu-l prea ajuta sa-si castige painea de zi cu zi si e silit sa practice alte meserii.
In 1956, "rezultat al unui surmenaj neintrerupt, grefat pe o inima destul de anemica", dupa cum marturiseste chiar Vian, face un edem pulmonar. Boala de inima i se agraveaza, pieptul ii vibreaza vizibil.
Pe 23 iunie 1959, cel ce spusese odata "voi muri inainte de 40 de ani", se duce sa asiste la avanpremiera unui film facut dupa "Voi scuipa pe mormintele voastre", cartea sa "scandaloasa". E impotriva acestei ecranizari si ar vrea ca numele sa nu-i apara pe generic.
Dimineata a uitat sa-si ia medicamentele. La zece minute dupa inceperea filmului, inima inceteaza sa-i bata
lui sau).
La 5 ani, Boris stie sa scrie si sa citeasca, la 8 ani i-a citit deja pe Corneille, Racine si Moliere. La varsta de 12 ani a contactat o febra reumatica urmata de tifos, boli care-i vor marca sanatatea pentru intreaga viata. La varsta de 17 ani a invatat sa cante la trompeta. A studiat la Liceul Versailles si si-a luat diploma in inginerie civila in 1942.
A debutat in 1943 cu "Verocquin et le Plancton". In timpul razboiului a scris cronici muzicale in ziarul "Le jazz hot" si a compus el insusi cantece. Intre acestea, cel mai bine vandut a fost "Le Deserteur" (1955), un cantec despre razboiul din Algeria, pe care autoritatile franceze l-au interzis. De asemenea, a scris scenarii si a fost actor de film. A tradus in franceza scriitori americani: Raymond Chandler, William Tenn, Henry Kuttner, Ray Bradbury. Desi nu a fost luat in serios ca scriitor in timpul vietii, s-a remarcat in cercurile existentialiste si postsuprarealiste. In 1952 a fost ales membru in Colegiul de Patafizica ( stiinta solutiilor imaginare -unde il are alaturi, intre altii, pe Eugen Ionescu), initiat de Alfred Jarry. Literatura pe care o scrie nu-l prea ajuta sa-si castige painea de zi cu zi si e silit sa practice alte meserii. In 1956, "rezultat al unui surmenaj neintrerupt, grefat pe o inima destul de anemica", dupa cum marturiseste chiar Vian, face un edem pulmonar. Boala de inima i se agraveaza, pieptul ii vibreaza vizibil. Pe 23 iunie 1959, cel ce spusese odata "voi muri inainte de 40 de ani", se duce sa asiste la avanpremiera unui film facut dupa "Voi scuipa pe mormintele voastre", cartea sa "scandaloasa". E impotriva acestei ecranizari si ar vrea ca numele sa nu-i apara pe generic. Dimineata a uitat sa-si ia medicamentele. La zece minute dupa inceperea filmului, inima inceteaza sa-i bata