Parcul National Rodna este o arie protejata de interes national ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc national) situata in nordul Romaniei, pe teritoriile judetelor Bistrita-Nasaud si Maramures, in zona centrala a Muntilor Rodnei
Parcul National Muntii Rodnei este desemnat international ca Rezervatie a biosferei de catre Comitetul UNESCO, in cadrul programului "Omul si Biosfera
Importanta acestui parc se datoreaza atat geologiei si geomorfologiei muntilor, cat si prezentei a numeroase specii de fauna si flora, endemite si relicte glaciare. A fost organizat in anul 1990 atunci cand Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului a emis Ordinul nr. 7 privind constituirea unui numar de 13 parcuri nationale printre care si Parcul National Rodna. Acest ordin a provocat o oarecare confuzie deoarece se refera doar la suprafetele de fond forestier din parcurile nationale, nu si la suprafetele ce contin goluri alpine
Suprafata actuala este cea stabilita in anul 2002 de catre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului. Din suprafata totala de 46.399 ha a PNMR, 3,300 ha au fost declarate Rezervatie a Biosferei in anul 1979
Parcul national se suprapune atat sitului de importanta comunitara cat si ariei de protectie speciala avifaunistica - Muntii Rodnei.
In Parcul National Muntii Rodnei se afla mai multe arii naturale de un deosebit interes stiintific, geologic, peisagistic, floristic, faunistic si speologic, dintre care: Pietrosu Mare (rezervatie naturala inclusa in programul mondial al UNESCO - „Omul si biosfera"Piatra Rea, Poiana cu narcise de pe Masivul Saca, Pestera din Valea Cobaselului, Ineu - Lala, Pestera Izvorul Tausoarelor, Izvorul Batrana, Izvoarele Mihaiesei, Pestera si izbucul Izvorul Albastru al Izei.
Aria naturala dispune de mai multe tipuri de habitate (Tufarisuri alpine si boreale, Tufarisuri cu specii sub-arctice de Salix, Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium, Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios, Fanete montane, Pajisti calcifile alpine si subalpine, Pajisti montane de Nardus bogate in specii pe substraturi silicioase, Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Paduri de Larix decidua si/sau Pinus cembra din regiunea montana, Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea), Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin, Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), Mlastini turboase de tranzitie si turbarii oscilante (nefixate de substrat), Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in cel alpin (Androsacetalia alpinae si Galeopsietalia ladani), Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in cel alpin (Thlaspietea rotundifolii), Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane, Vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul raurilor montane, Turbarii active, Formatiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae, Pesteri in care accesul publicului este interzis, Mlastini alcaline, Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase, Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor montane si Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase) ce adapostesc o gama diversa de flora si fauna specifica lantului carpatic al Orientalilor