Georgienii fac vin de peste 8000 de ani, ba chiar se presupune ca aici este locul in care a inceput prima productie de vin. De fapt cuvantul „vin" e derivat din georgianul „gvino", iar acesta poate fi un indiciu important despre ce inseamna licoarea din struguri pentru aceste locuri. S-au descoperit vestigii care „vorbesc" despre sucul din struguri care se obtinea in zona in secolul 4 i.Hr., acesta fiind turnat in oale din lut sau intr-un quevri (sau kvevri) – niste vase uriase care se ingroapa in pamant, pentru a fermenta pe parcursul iernii.
Vinul ocupa un loc important in cultura si spiritualitatea georgiana. Locuitorii Georgiei isi produc propriul vin iar ospaturile si mesele organizate cu orice ocazie sunt scaldate in rauri de vin. Iar dincolo de cantitate, exista un adevar de netagaduit: vinurile Georgiei sunt excelente. Cine n-a auzit, de altfel, de soiul saperavi, din care se produc probabil cele mai cunoscute vinuri georgiene?
Vinul georgian, unul dintre cele mai bune din lume
Sunt nu mai putin de 525 soiuri de struguri in Georgia, ceea ce reprezinta circa 25% din totalul numarului de soiuri aflate pe intreaga Terra. Au fost 854 dar rusii au avut grija sa distruga 300, contribuind o data in plus la strangerea „prieteniei" ruso-georgiene, motivand ca ei doresc sa aiba parte de cantitate, si nu de calitate. In 2005, Rusia a pus embargou vinurilor georgiene, lucru ce a reprezentat o lovitura importanta pentru industria viticola locala, a carei piata de desfacere era in buna parte ruseasca. Dar acest lucru a avut si o latura pozitiva: georgienii au inceput sa regandeasca politica vinului. Au inceput sa puna accent pe calitate si in doar 10 ani, vinurile lor au ajuns sa fie recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume.
vinuri georgiene 1
vinuri georgiene 2
vinuri georgiene 4
vinuri georgiene 5
Motivele pentru care vinurile de aici sunt bune tin in principal de conditiile naturale: verile nu sunt excesiv de fierbinti, iernile sunt relativ blande si fara ingheturi permanente. In muntii din jurul viilor sunt o multime de izvoare naturale iar apele transporta mineralele catre vai contribuind la afirmatia potrivit careia vinurile georgiene sunt foarte pure, foarte naturale.
Georgia produce circa 150 de milioane de litri de vin anual, de pe cele 45.000 de hectare de vii. Exista 18 zone viticole distincte iar Ministerul Agriculturii controleaza cu strictete productia, care e limitata la 8 tone / hectar.
vinuri georgiene 6
Chacha - tuica de struguri georgiana
vinuri georgiene 3
Shumi, Babanauri si Khareba
Mai mult de jumatate din productia de vin a Georgiei e originara din partea de est a tarii, mai exact din provincia Kakheti, spre care ne-am indreptat in ultimele doua zile ale periplului georgian. Iar primul reper vizitat a fost podgoria Shumi. Shumi apartine unei companii fondate in anul 2001, aflata in Tsinanadali, cel mai important centru viticol din Kakheti, in vecinatatea domeniului care a apartinut unui mare poet georgian, Aleksandre Chavchavadze, pe care l-am vizitat si despre care vorbim in episodul urmator.
La Shumi am admirat mini-muzeul vinului, parte din el in aer liber, parte in interior si am servit o copioasa masa pregatita de gazde si stropita din belsug cu vinurile produse de companie. Atat vinuri rosii – Saperavi, Mukuzani, Iberiuli etc cat si albe – Tsinanadali sau Alazani.
shumi 1
shumi 3
Podgoria de la Schumi
shumi 7
Kvevri - vasele ingropate in pamant
shumi 8
shumi 4
Un vas vechi de mii de ani
shumi 5
shumi 6
shumi 9
Masa pregatita de gazdele noastre de la Schumi
Un al doilea stop cu esenta bahica a fost intr-un sat cu nume de poveste horror, in care n-am fi crezut ca intalnim altceva decat cocioabe. Trecand pe drumurile inguste si desfundate din Babanauri ne intrebam unde ne duce soferul si daca vrea sa ne arate nearatatul. La un moment dat insa, peisajul s-a deschis complet si am oprit in parcarea unui complex urias, care includea nu doar un hotel si un restaurant ci si o crama super bine pusa la punct, in care proprietarul ne-a vorbit pe larg despre cum se face vinul dupa tehnicile georgiene: prin zdrobirea traditionala a strugurilor de catre fetele tinere, apoi prin pastrarea zemei rezultate dar si a cojii in acele kvevri de care vorbeam mai sus, niste oale uriase care sunt ingropate in pamant. Acolo se produce fermentarea iar dupa o perioada de minim 6 luni, se scoate vinul urmand ca acea coaja a strugurilor sa fie folosita pentru obtinerea unei alte bauturi, chacha – o tuica de struguri care se consuma si ea pe scara larga in Georgia.