Din aceeasi categorie
|
Un secol de istorie 1.626 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Strania istorie a comunismului romanesc 1.392 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
50 de ani de istorie romaneasca in ...patru minute 1.604 vizite - 0 comentarii adaugat de porta |
||||||||||||||||||
|
100 de Ani de istorie (1911 - 2011) in 10 Minute 1.704 vizite - 0 comentarii adaugat de victoria |
||||||||||||||||||
|
Bucurestiul de odinioara 1.709 vizite - 0 comentarii adaugat de Iulia Andrei |
||||||||||||||||||
|
600 de ani de istorie la Iasi 1.489 vizite - 0 comentarii adaugat de odette |
||||||||||||||||||
|
Lectia de istorie 3 - 655 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Top 10 Jafuri Perfecte petrecute in Istorie 2.827 vizite - 0 comentarii adaugat de pache |
||||||||||||||||||
|
Recurs la istorie: Marile invazii barbare 958 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Recurs la istorie: Basarabia, intre Romania si Rusia 1.013 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
O scurta istorie a batistei
| Adaugat de Cozana | 09.02.2018 |  Adauga
la favorite |
996 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteLupta oamenilor cu guturaiul se duce de la inceputul veacurilor. Cu toate acestea, istoria batistei – acest aliat pretios al omului – incepe “putin" mai recent. Dar sa nu anticipam. Articolul “Guturaiul, batista si stranutul de-a lungul secolelor" publicat de revista "Realitatea Ilustrata" in 29 septembrie 1937 ne da cateva informatii interesante pe aceasta tema:
DOUA DEGETE IN LOC DE BATISTA
“In secolul al X-lea Roma fu bantuita de o epidemie de stranutat de pe urma careia murira multi oameni. De-atunci se spune ca dateaza obiceiul de a dori „sanatate" aceluia care stranuta. Gasim insa acest obicei si la cei vechi. La Greci si la Romani, nimeni n'ar fi indraznit sa nu salute pe cel, care a stranutat cu un: „Jupiter sa te aiba in paza".
Despre uzul batistei nu se stia nimic. Doar la Roma, batista servea pentru stersul sudorii de pe fata. Imparatul Nero, inventatorul cravatei, purta batista la gat ca sa se fereasca de raceala. Incolo, romanii aveau grija ca inainte de a veni in societate sa-si spele si sa-si stearga bine fata si nasul. Istoricul Tacit spune ca Nero nu pleca la teatru pana nu-si curata bine gura si nasul, ut nulla oris aut narium excrementa viserentur. (…)Din documentele ramase din antichitate se pare ca cei vechi nu intrebuintau batista. Astfel, intr'o comedie a lui Aristofan, un personagiu spune: „Cand ai sa-ti sufli nasul, o Demos, sa-ti stergi degetele de parul meu". Compatriotii lui Pericles nu se serveau de batista ci intrebuintau doua degete de la mana dreapta. Numai nobilii se stergeau cu mantia lor. La Roma, pe vremea lui Cicero, era o rusine sa scuipi sau sa-ti sufli nasul in public. Romanii purtau un fel de „stergar" pe care-l intrebuintau dupa ce-si suflau nasul cu degetele. Pe vremea decaderii imperiului roman era in uz batista pentru sters fata care se chema facialiu. Sub imparatul Aurelian lengeria pentru sters sudoarea de pe fata se chema orarium. Acest orarium apare, mai tarziu, in odajdiile preotesti si poarta numele de sudarium. Acest sudarium este infasurat in jurul mainii sau in jurul mijlocului, ca o esarfa.
In secolul al XV-lea oamenii isi suflau nasul cu degetele si sculptorii au reprodus acest gest. Printre cavalerii „bocitori" de pe mormantul lui Filip Indraznetul din Dijon, unul isi sufla nasul in mantie, iar celalalt se serveste de degetele sale. In secolul al XVI-lea, poporul isi sterge nasul cu degetele, iar burghezia se folosea de maneca."
APARITIA BATISTELOR
“O legenda spune ca batista de buzunar a aparut pentru prima data in anul 1540 la Venetia si purta numele de pazzoletto. De aici a trecut in Franta si a ajuns la curtea lui Henric al II-lea. Era inca un obiect de lux. In inventarul garderobei Mariei de Medici figura „o batista cu fir de Genova". Batistele dantelate apar sub regina Elisabeta a Angliei. Femeile daruiau amantilor lor batiste mici brodate, cu nasturei de aur. Barbatii le purtau la palarie in semn de dragoste fidela pentru amantele lor.
Cum se sufla nasul in timpul lui Ludovic al XIII-lea
In secolul al XVII-lea, batista nu era complet necunoscuta, dar o anecdota ne arata cat de lipsiti de jena erau oamenii anului de gratie 1630. Un mare senior invita la masa floarea galanteriei franceze, printre care pe ilustrul general Turenne si pe marchizul de Ruvigny. In timpul mesei, d’Hauterive, un distins senior, vrand sa-si sufle nasul, apasa cu degetul o nara si continutul celeilalte porni ca o sageata si se lipi de camin, explodand ca un cartus. Ruvigny, auzind detunatura, striga : Nu cumva te-ai ranit?"
Cu toate acestea in secolul al XVII-lea batista devine un accesoriu important in toaleta nobililor. Finetea materialelor din care erau confectionate si eleganta monogramelor cu care erau brodate spuneau multe despre statutul social al celor care le detineau. Utilizarea batistelor de catre oamenii de rand este permisa abia incepand cu secolul al XVIII-lea.
PETRU CEL MARE NU AVEA BATISTA…
“In primii ani ai domniei lui Ludovic XIV-lea erau la moda batista brodata purtata la coifuri si un fular plin de dantele in jurul gatului — jabot, dar rolul batistei inca nu fusese precizat. Fiind un obiect de lux, se intelege ca pana si nobilii se fereau s'o intrebuinteze prea des. Cand Petru cel Mare al Rusiei veni la Paris, toata lumea se uita la el, cum isi sufla nasul cu degetele."
Batista strabunicului...
Se pare de altfel pare ca batistele nu erau folosite in mod curent de rusi nici macar la inceputul secolului trecut: “Inainte de rasboiul mondial, un calator care a vizitat pe la 1905 curtea Tarului Rusiei povesteste ca nici macar generalii nu stiau sa se foloseasca de batista. La un mare restaurant din St. Petersburg un general se aseaza la masa. Cand era la sfarsitul menu-ului generalul incepu sa tuseasca. Lua un colt al fetei de masa si-si sufla nasul cu putere. Faptul acesta nu fu observat de nimeni. Numai doi straini aflati in restaurant fura rau impresionati."
BATISTELE JAPONEZILOR
Am vazut asadar ca istoria acestui delicat “patrat de panza" numit batista se intinde doar pe durata a catorva sute de ani. Astazi servetelele de unica folosinta confectionate din hartie sunt cele care duc mai departe povestea batistei. Se pare ca obiceiul folosirii servetelelor de hartie pentru stersul nasului este „importat" din Japonia: “Japonezii sunt foarte curati. In loc de batista ei intrebuinteaza servete mici de hartie subtire, pe care le tin ascunse intr'o cuta a hainei. Japonezele au in maneca lor larga o punga unde tin tot felul de nimicuri: scrisori, notite scrise pe hartie de orez, amulete si mai ales hartiute patrate, pe cari le arunca pe fereastra, dupa ce-si sterg nasul." Reporterul interbelic nu banuia inca in anul 1937 ca peste doar cateva decenii “micile servete japoneze din hartie subtire" vor inlocui in mod definitiv clasicele batiste din panza...
DOUA DEGETE IN LOC DE BATISTA
“In secolul al X-lea Roma fu bantuita de o epidemie de stranutat de pe urma careia murira multi oameni. De-atunci se spune ca dateaza obiceiul de a dori „sanatate" aceluia care stranuta. Gasim insa acest obicei si la cei vechi. La Greci si la Romani, nimeni n'ar fi indraznit sa nu salute pe cel, care a stranutat cu un: „Jupiter sa te aiba in paza".
Despre uzul batistei nu se stia nimic. Doar la Roma, batista servea pentru stersul sudorii de pe fata. Imparatul Nero, inventatorul cravatei, purta batista la gat ca sa se fereasca de raceala. Incolo, romanii aveau grija ca inainte de a veni in societate sa-si spele si sa-si stearga bine fata si nasul. Istoricul Tacit spune ca Nero nu pleca la teatru pana nu-si curata bine gura si nasul, ut nulla oris aut narium excrementa viserentur. (…)Din documentele ramase din antichitate se pare ca cei vechi nu intrebuintau batista. Astfel, intr'o comedie a lui Aristofan, un personagiu spune: „Cand ai sa-ti sufli nasul, o Demos, sa-ti stergi degetele de parul meu". Compatriotii lui Pericles nu se serveau de batista ci intrebuintau doua degete de la mana dreapta. Numai nobilii se stergeau cu mantia lor. La Roma, pe vremea lui Cicero, era o rusine sa scuipi sau sa-ti sufli nasul in public. Romanii purtau un fel de „stergar" pe care-l intrebuintau dupa ce-si suflau nasul cu degetele. Pe vremea decaderii imperiului roman era in uz batista pentru sters fata care se chema facialiu. Sub imparatul Aurelian lengeria pentru sters sudoarea de pe fata se chema orarium. Acest orarium apare, mai tarziu, in odajdiile preotesti si poarta numele de sudarium. Acest sudarium este infasurat in jurul mainii sau in jurul mijlocului, ca o esarfa.
In secolul al XV-lea oamenii isi suflau nasul cu degetele si sculptorii au reprodus acest gest. Printre cavalerii „bocitori" de pe mormantul lui Filip Indraznetul din Dijon, unul isi sufla nasul in mantie, iar celalalt se serveste de degetele sale. In secolul al XVI-lea, poporul isi sterge nasul cu degetele, iar burghezia se folosea de maneca."
APARITIA BATISTELOR
“O legenda spune ca batista de buzunar a aparut pentru prima data in anul 1540 la Venetia si purta numele de pazzoletto. De aici a trecut in Franta si a ajuns la curtea lui Henric al II-lea. Era inca un obiect de lux. In inventarul garderobei Mariei de Medici figura „o batista cu fir de Genova". Batistele dantelate apar sub regina Elisabeta a Angliei. Femeile daruiau amantilor lor batiste mici brodate, cu nasturei de aur. Barbatii le purtau la palarie in semn de dragoste fidela pentru amantele lor.
Cum se sufla nasul in timpul lui Ludovic al XIII-lea
In secolul al XVII-lea, batista nu era complet necunoscuta, dar o anecdota ne arata cat de lipsiti de jena erau oamenii anului de gratie 1630. Un mare senior invita la masa floarea galanteriei franceze, printre care pe ilustrul general Turenne si pe marchizul de Ruvigny. In timpul mesei, d’Hauterive, un distins senior, vrand sa-si sufle nasul, apasa cu degetul o nara si continutul celeilalte porni ca o sageata si se lipi de camin, explodand ca un cartus. Ruvigny, auzind detunatura, striga : Nu cumva te-ai ranit?"
Cu toate acestea in secolul al XVII-lea batista devine un accesoriu important in toaleta nobililor. Finetea materialelor din care erau confectionate si eleganta monogramelor cu care erau brodate spuneau multe despre statutul social al celor care le detineau. Utilizarea batistelor de catre oamenii de rand este permisa abia incepand cu secolul al XVIII-lea.
PETRU CEL MARE NU AVEA BATISTA…
“In primii ani ai domniei lui Ludovic XIV-lea erau la moda batista brodata purtata la coifuri si un fular plin de dantele in jurul gatului — jabot, dar rolul batistei inca nu fusese precizat. Fiind un obiect de lux, se intelege ca pana si nobilii se fereau s'o intrebuinteze prea des. Cand Petru cel Mare al Rusiei veni la Paris, toata lumea se uita la el, cum isi sufla nasul cu degetele."
Batista strabunicului...
Se pare de altfel pare ca batistele nu erau folosite in mod curent de rusi nici macar la inceputul secolului trecut: “Inainte de rasboiul mondial, un calator care a vizitat pe la 1905 curtea Tarului Rusiei povesteste ca nici macar generalii nu stiau sa se foloseasca de batista. La un mare restaurant din St. Petersburg un general se aseaza la masa. Cand era la sfarsitul menu-ului generalul incepu sa tuseasca. Lua un colt al fetei de masa si-si sufla nasul cu putere. Faptul acesta nu fu observat de nimeni. Numai doi straini aflati in restaurant fura rau impresionati."
BATISTELE JAPONEZILOR
Am vazut asadar ca istoria acestui delicat “patrat de panza" numit batista se intinde doar pe durata a catorva sute de ani. Astazi servetelele de unica folosinta confectionate din hartie sunt cele care duc mai departe povestea batistei. Se pare ca obiceiul folosirii servetelelor de hartie pentru stersul nasului este „importat" din Japonia: “Japonezii sunt foarte curati. In loc de batista ei intrebuinteaza servete mici de hartie subtire, pe care le tin ascunse intr'o cuta a hainei. Japonezele au in maneca lor larga o punga unde tin tot felul de nimicuri: scrisori, notite scrise pe hartie de orez, amulete si mai ales hartiute patrate, pe cari le arunca pe fereastra, dupa ce-si sterg nasul." Reporterul interbelic nu banuia inca in anul 1937 ca peste doar cateva decenii “micile servete japoneze din hartie subtire" vor inlocui in mod definitiv clasicele batiste din panza...
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.