Din aceeasi categorie
|
O zi din viata unui dictator: Iosif Stalin 370 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Verdictul Istoriei - Stalin (UK 2013) Documentar 60 min 789 vizite - 0 comentarii adaugat de TUDOR |
||||||||||||||||||
|
Bodyguard-ul lui Stalin (Nikolai Vlasik) isi aminteste. 974 vizite - 0 comentarii adaugat de corina |
||||||||||||||||||
|
Stalin a murit otravit ? 1.329 vizite - 0 comentarii adaugat de escortgu |
||||||||||||||||||
|
Wolf Messing - Intrare nestingherita la Stalin 1.406 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Romania in al II-lea Razboi mondial / Episod 2 1.721 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Dwight Eisenhower, comandantul suprem 603 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Budozerul sovietic - Al doilea razboi mondial 1.372 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Rudolph Hess - Procesul de la Nuremberg 1.572 vizite - 0 comentarii adaugat de camel |
||||||||||||||||||
|
Personaje ale nazismului - Rudolf Hess / Sutit RO 1.459 vizite - 0 comentarii adaugat de camel |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
Celalalt razboi al lui Stalin: subtitrat romana
| Adaugat de Cozana | 22.03.2017 |  Adauga
la favorite |
1.405 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoritePentru poporul sovietic Stalin era salvatorul care-i scosese din ghearele nazistilor si acre-i tineau pe americani la distanta.
Stalin, ca sef al Politburo al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, si-a consolidat puterea aproape absoluta in deceniul al patrulea prin intermediul Marii Epurari indreptate impotriva (suspectilor) oponentilor politici si ideologici, culminand cu exterminarea majoritatii membrilor Comitetului Central bolsevic si a mai mult de jumatate dintre delegatii foarte docili de la cel de-al XVII-lea Congres al Partidului din ianuarie 1934.
Masurile luate variau de la intemnitarea in lagarele de munca ale Gulagului, la executii care urmau proceselor-spectacol sau proceselor rapide ale troicii NKVD-ului. Se argumenteaza ca unele dintre motivatii ar fi fost nevoia ca partidul sa fie unificat in fata anticipatului conflict cu Germania Nazista. Altii cred ca toate acestea au fost motivate de dorinta lui Stalin de a-si consolida propria putere.
S-au desfasurat mai multe procese cunoscute sub numele de Procesele de la Moscova, dar procedurile au fost multiplicate de-a lungul si de-a latul tarii. Au fost patru procese cheie in aceasta perioada: Procesul celor saisprezece (august 1936); Procesul celor saptesprezece (ianuarie 1937); Procesul generalilor Armatei Rosii (incluzandu-l pe maresalul Tuhacevski - iunie 1937); si, in final, Procesul celor douazeci si unu (incluzandu-l pe Buharin) - in martie 1938.
Asasinarea lui Trotki, august 1940, in Mexic, unde el traia in exil din 1936, a eliminat ultimul oponent al lui Stalin dintre fostii conducatori ai partidului. Numai trei membri dintre " vechii bolsevici " (Politburo-ul din vremea lui Lenin), au ramas: Stalin, "Starostele intregii Uniuni" (bcecoo3hbn ctapocta) Mihail Kalinin, si Presedintele Sovnarkom-ului, Viaceslav Molotov. Represiunea la care au fost supusi asa de multi fosti revolutionari si membri de partid de rang inalt l-au facut pe Lev Trotki sa afirme ca "un rau de sange" separa regimul lui Stalin de cel al lui Lenin.
Aproximativ un milion de oameni au fost ucisi in perioadele 1935-1938, 1942 si 1945-1950 si milioane de oameni au fost incarcerati in Gulag = lagarele de munca. In Georgia, aproximativ 80.000 de oameni au fost impuscati pe timpul anilor 1921, 1923-1924, 1935-1938, 1942 si 1945-1950 si mai mult de 100.000 de oameni au fost transportati in Gulag.
Pe 5 martie 1940, Stalin si alti lideri sovietici au semnat un ordin pentru executarea a 25.700 de intelectuali, inclusiv 14.700 ofiteri prizonieri de razboi polonezi. Aceasta a devenit cunoscut ca Masacrul de la Katyn. Au mai fost si alte masacre josnice ale prizonierilor de razboi, totalizand aproximativ 30.000 – 40.000 de oameni.
Istoricii sunt, in general, de acord ca foametea, mortalitatea din lagarele de munca si din inchisori, ca si terorismul de stat (deportarile si epurarile politice) au facut milioane de victime de care Stalin si tovarasii sai sunt responsabili direct sau indirect. Cate milioane de victime au murit pe vremea lui Stalin este o chestiune indelung disputata. Desi nu s-a recunoscut o cifra oficiala de catre guvernele sovietic sau rus, cele mai multe estimari sunt intre 8 si 20 de milioane de victime. Comparatii ale rezultatelor recensamintelor din perioada 1926-1937 sugereaza decesul a 5 – 10 milioane de oameni in plus fata de ce ar fi fost normal in acea perioada, cei mai multi morti de foame in perioada 1931-1934. Recensamantul din 1926 arata ca populatia Uniunii Sovietice era de 147 milioane, iar in 1937 recensamantul da un total de 162-163 milioane.
Aceste cifre sunt cu 14 milioane mai putin decat valoarea estimata a populatiei si nu au fost dezvaluite, totul fiind considerat "sabotaj" iar cei care s-au ocupat de organizarea recensamantului au fost aspru pedepsiti. Un alt recensamant s-a facut in 1939, totusi cifra de 170 milioane este atribuita direct deciziei lui Stalin (vezi si Populatia Uniunii Sovietice). Trebuie notat faptul ca cifra de 14 milioane nu trebuie sa insemne, in mod automat, 14 milioane de morti suplimentari, atata vreme cat 3 milioane s-ar putea sa fie nasteri care nu au avut loc ca urmare a reducerii fertilitatii sau a controlului nasterilor. 50 de milioane reprezinta cifra cea mai mare care a fost estimata pentru perioada 1920 – 1953, dar, probabil, ea este exagerata.
Dupa cum afirma Hrusciov in autobiografia sa, Stalin participa deseori la petreceri nocturne alaturi de aghiotantii sai, dupa care el dormea toata ziua, asteptand ca ei sa ramana treji si sa conduca tara. La 1 martie 1953, dupa un dineu intins pe durata intregii nopti, alaturi de ministrul de interne Lavrenti Beria si viitorii premieri Gheorghi Malenkov, Nicolai Bulganin si Nikita Hrusciov, Stalin a cedat, suferind un atac cerebral care i-a paralizat partea dreapta a corpului. El a murit patru zile mai tarziu, la 5 martie 1953, la varsta de 73 de ani. In mod oficial, hemoragia cerebrala a fost declarata drept cauza a mortii. Trupul sau a fost mumificat si pastrat in Mausoleul lui Lenin pana la 3 octombrie 1961, cand a inceput destalinizarea in Uniunea Sovietica. Trupul lui Stalin a fost ingropat, dupa aceea, langa zidul Kremlinului.
S-a sugerat ca Stalin ar fi fost asasinat. Fostul exilat comunist Avtorhanov a adus in discutie aceasta ipoteza in 1975. Viaceslav Molotov, in memoriile sale politice publicate in 1993, afirma ca Beria s-a laudat in fata sa ca l-ar fi otravit pe Stalin. In 2003, un grup de cercetatori rusi si americani au enuntat ipoteza ca Stalin ar fi ingerat o puternica otrava folosita impotriva sobolanilor, care provoaca fluidizarea sangelui si hemoragii si atacuri cerebrale. Cum acest tip de otrava este insipida, varianta aceasta este plauzibila. Cum a murit Stalin, se va putea afla cu certitudine doar daca se va face autopsia cadavrului care este imbalsamat.
Stalin, ca sef al Politburo al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, si-a consolidat puterea aproape absoluta in deceniul al patrulea prin intermediul Marii Epurari indreptate impotriva (suspectilor) oponentilor politici si ideologici, culminand cu exterminarea majoritatii membrilor Comitetului Central bolsevic si a mai mult de jumatate dintre delegatii foarte docili de la cel de-al XVII-lea Congres al Partidului din ianuarie 1934.
Masurile luate variau de la intemnitarea in lagarele de munca ale Gulagului, la executii care urmau proceselor-spectacol sau proceselor rapide ale troicii NKVD-ului. Se argumenteaza ca unele dintre motivatii ar fi fost nevoia ca partidul sa fie unificat in fata anticipatului conflict cu Germania Nazista. Altii cred ca toate acestea au fost motivate de dorinta lui Stalin de a-si consolida propria putere.
S-au desfasurat mai multe procese cunoscute sub numele de Procesele de la Moscova, dar procedurile au fost multiplicate de-a lungul si de-a latul tarii. Au fost patru procese cheie in aceasta perioada: Procesul celor saisprezece (august 1936); Procesul celor saptesprezece (ianuarie 1937); Procesul generalilor Armatei Rosii (incluzandu-l pe maresalul Tuhacevski - iunie 1937); si, in final, Procesul celor douazeci si unu (incluzandu-l pe Buharin) - in martie 1938.
Asasinarea lui Trotki, august 1940, in Mexic, unde el traia in exil din 1936, a eliminat ultimul oponent al lui Stalin dintre fostii conducatori ai partidului. Numai trei membri dintre " vechii bolsevici " (Politburo-ul din vremea lui Lenin), au ramas: Stalin, "Starostele intregii Uniuni" (bcecoo3hbn ctapocta) Mihail Kalinin, si Presedintele Sovnarkom-ului, Viaceslav Molotov. Represiunea la care au fost supusi asa de multi fosti revolutionari si membri de partid de rang inalt l-au facut pe Lev Trotki sa afirme ca "un rau de sange" separa regimul lui Stalin de cel al lui Lenin.
Aproximativ un milion de oameni au fost ucisi in perioadele 1935-1938, 1942 si 1945-1950 si milioane de oameni au fost incarcerati in Gulag = lagarele de munca. In Georgia, aproximativ 80.000 de oameni au fost impuscati pe timpul anilor 1921, 1923-1924, 1935-1938, 1942 si 1945-1950 si mai mult de 100.000 de oameni au fost transportati in Gulag.
Pe 5 martie 1940, Stalin si alti lideri sovietici au semnat un ordin pentru executarea a 25.700 de intelectuali, inclusiv 14.700 ofiteri prizonieri de razboi polonezi. Aceasta a devenit cunoscut ca Masacrul de la Katyn. Au mai fost si alte masacre josnice ale prizonierilor de razboi, totalizand aproximativ 30.000 – 40.000 de oameni.
Istoricii sunt, in general, de acord ca foametea, mortalitatea din lagarele de munca si din inchisori, ca si terorismul de stat (deportarile si epurarile politice) au facut milioane de victime de care Stalin si tovarasii sai sunt responsabili direct sau indirect. Cate milioane de victime au murit pe vremea lui Stalin este o chestiune indelung disputata. Desi nu s-a recunoscut o cifra oficiala de catre guvernele sovietic sau rus, cele mai multe estimari sunt intre 8 si 20 de milioane de victime. Comparatii ale rezultatelor recensamintelor din perioada 1926-1937 sugereaza decesul a 5 – 10 milioane de oameni in plus fata de ce ar fi fost normal in acea perioada, cei mai multi morti de foame in perioada 1931-1934. Recensamantul din 1926 arata ca populatia Uniunii Sovietice era de 147 milioane, iar in 1937 recensamantul da un total de 162-163 milioane.
Aceste cifre sunt cu 14 milioane mai putin decat valoarea estimata a populatiei si nu au fost dezvaluite, totul fiind considerat "sabotaj" iar cei care s-au ocupat de organizarea recensamantului au fost aspru pedepsiti. Un alt recensamant s-a facut in 1939, totusi cifra de 170 milioane este atribuita direct deciziei lui Stalin (vezi si Populatia Uniunii Sovietice). Trebuie notat faptul ca cifra de 14 milioane nu trebuie sa insemne, in mod automat, 14 milioane de morti suplimentari, atata vreme cat 3 milioane s-ar putea sa fie nasteri care nu au avut loc ca urmare a reducerii fertilitatii sau a controlului nasterilor. 50 de milioane reprezinta cifra cea mai mare care a fost estimata pentru perioada 1920 – 1953, dar, probabil, ea este exagerata.
Dupa cum afirma Hrusciov in autobiografia sa, Stalin participa deseori la petreceri nocturne alaturi de aghiotantii sai, dupa care el dormea toata ziua, asteptand ca ei sa ramana treji si sa conduca tara. La 1 martie 1953, dupa un dineu intins pe durata intregii nopti, alaturi de ministrul de interne Lavrenti Beria si viitorii premieri Gheorghi Malenkov, Nicolai Bulganin si Nikita Hrusciov, Stalin a cedat, suferind un atac cerebral care i-a paralizat partea dreapta a corpului. El a murit patru zile mai tarziu, la 5 martie 1953, la varsta de 73 de ani. In mod oficial, hemoragia cerebrala a fost declarata drept cauza a mortii. Trupul sau a fost mumificat si pastrat in Mausoleul lui Lenin pana la 3 octombrie 1961, cand a inceput destalinizarea in Uniunea Sovietica. Trupul lui Stalin a fost ingropat, dupa aceea, langa zidul Kremlinului.
S-a sugerat ca Stalin ar fi fost asasinat. Fostul exilat comunist Avtorhanov a adus in discutie aceasta ipoteza in 1975. Viaceslav Molotov, in memoriile sale politice publicate in 1993, afirma ca Beria s-a laudat in fata sa ca l-ar fi otravit pe Stalin. In 2003, un grup de cercetatori rusi si americani au enuntat ipoteza ca Stalin ar fi ingerat o puternica otrava folosita impotriva sobolanilor, care provoaca fluidizarea sangelui si hemoragii si atacuri cerebrale. Cum acest tip de otrava este insipida, varianta aceasta este plauzibila. Cum a murit Stalin, se va putea afla cu certitudine doar daca se va face autopsia cadavrului care este imbalsamat.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.