Moartea va atinge cu aripile ei pe cel care il va tulbura pe faraon. Aceasta inscriptie a fost descoperita in mormantul lui Tutankamon si a capatat un mesaj straniu pentru cei care au profanat mormantul.
La 18 februarie 1823, s-a facut inaugurarea oficiala a sapaturilor. Dupa cateva zile lordul Carnavon a murit, intepat de un tantar si spunand, s-a terminat, am auzit chemarea si ma pregatesc. In acel moment lumina s-a stins in camera, in tot hotelul si chiar in tot orasul.
Moartea sa s-a datorat unei muscaturi, produse de un tantar, identica cu cea de pe corpul mumificat al lui Tutankamon, pe obraz.
Asa s-a nascut legenda mormantului lui Tutankamon. In urmatorii sase ani, alte 12 persoane din echipa de arheologi au murit.
Liata cu morti nu se opreste aici. Secretarul expeditiei a fost gasit mort in patul sau. Radiologistul expeditiei, cel care folosise raze X pentru examinarea lui Tutankamon, a murit la scurt timp dupa ce s-a intors in Anglia. Arheologul Marce a avut aceeasi soarta, a intrat in comasi a murit.
In 1930 mai traiau doar doi dintre membrii echipei de arheologi. Blestemul faraonului a avut efect si la jumatate de secol dupa ce a facut prima victima. In 1970, singurul supravietuitor al expeditiei, Adamson, a dat un interviu si a spus ca nu crede in blestemul lui Tutankamon. Dupa cea a parasit studioul unde daduse interviul, s-a urcat intr-un taxi, a avut loc un accident si a murit.
Era a treia oara cand afirma acest lucru. Prima data cand a facut aceasta afirmatie, la 48 de ore, a murit sotia sa. A doua oara, fiul sau a avut un accident si si-a rupt coloana vertebrala. In 1972, s-a stabilit mutarea tezaurului lui Tutankamon la Londra pentru o expozitie. Cei care s-au ocupat de aceasta mutare au murit subit.
Blestemul lui Tutankamon mai face inca victime. Jurnalista britanica Lesley Ann Jones a mostenit de la fostii sai socri doua lazi cu relicve furate din mormantul lui Tutankamon. Imediat dupa primirea mostenirii, constand in fragmente textile, seminte si resturi de mancare, provenind din mormantul faraonului, aceasta a divortat, a facut cancer de piele si era sa fie omorata de un hot.
Astazi ipoteza doctorului Dean pare sa fie unanim acceptata. El sustine ca o ciuperca este cauza acestor decesuri. Sporii patrund in plamani si ataca tesutul pulmonar, toxinele sunt transportate cu ajutorul sangelui in creier unde actioneaza asupra sistemului nervos central, producand halucinatii.
Cum explicam insa mortile rudelor celor care au facut parte din echipa de arheologi, care nu au intrat in contact cu aceasta ciuperca? O alta teza referitor la blestemul faraonilor este aceea legata de radiatiile unor surse atomice, folosite de vechii egipteni, pentru a proteja mormintele sacre. Profesorul Luiz Alvarez, care a obtinut premiul Nobel in 1968, a avut ideea unei radiografii cosmice a piramidei lui Kefren, langa Giseh.
Alvarez a pornit de la urmatorul rationament instaland diferite surse radioactive in locuri situate sub piramida, incat toata constructia sa fie acoperita cu emisie, intensitatea radiatiilor va fi mai ridicata acolo unde sunt spatii goale, adica unde vor traversa incaperi sapate in interiorul piramidei. Primele rezultate au dat nastere unor mari surprize pentru cercetatori. In momentul conectarii toate aparatele parca innebunisera.
In urma masuratorilor, mumiile erau mai vechi cu 500 de ani decat sarcofagele in care erau introduse, iar vasele de grau erau mai recente decat graul. Care putea fi concluzia? Sau aparatele de masurat nu erau bune sau egiptenii au introdus produse radioactive in morminte, aceste surse deregland inregistrarile. Daca admitem a doua teorie, ea pare mult mai plauzibila decat cea conform careia egiptenii ar fi apelat la inscriptii magice pentru a-si proteja faraonii. In acest caz, elucidarea problemei ar putea explica misterul blestemului faraonilor.