Din aceeasi categorie
|
Jean Moscopol - Mai spune-mi inc-o data 1.111 vizite - 0 comentarii adaugat de etna |
||||||||||||||||||
|
Jean Moscopol - Mana birjar 878 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Jean Moscopol - Iarta! / 1938 1.074 vizite - 0 comentarii adaugat de etna |
||||||||||||||||||
|
Melodiile anilor '20-'30-Romania 205 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Jean Moscopol - Da-mi gurita s-o sarut 921 vizite - 0 comentarii adaugat de etna |
||||||||||||||||||
|
Jean Moscopol - Tu nu mai esti a mea / 1937 1.062 vizite - 0 comentarii adaugat de etna |
||||||||||||||||||
|
Jean Moscopol - Cuculeana 1.471 vizite - 0 comentarii adaugat de etna |
||||||||||||||||||
|
Jean Moscopol - Domnisoara 1.328 vizite - 0 comentarii adaugat de gadea |
||||||||||||||||||
|
Jean Moscopol - Minciuna 1.191 vizite - 0 comentarii adaugat de etna |
||||||||||||||||||
|
Jean Moscopol - C-un Buchetel de Trandafiri 1.200 vizite - 0 comentarii adaugat de etna |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Muzica >> Oldies
Jean Moscopol - Ai sa iubesti odata si tu
| Adaugat de etna | 07.09.2011 |  Adauga
la favorite |
851 vizualizari Nota film: 5 / 5 (1 vot ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteJean Moscopol - Ai sa iubesti odata si tu
Jean Moscopol (n. 26 februarie 1903, Braila - d. 1980) a fost un cantaret roman de muzica usoara ce s-a facut cunoscut publicului in perioada interbelica.
Parintii lui erau greci - mama, Constantinidi, era din Constanta, iar tatal, Moscopol, a venit de pe malurile Marii Egee, de la Mesevria, si s-a stabilit la Braila, unde a avut o cofetarie, apoi a fost bijutier, ca si o sora de-a lui. De mic avea usurinta de a invata. Stia sa cante la mai multe instrumente, cunostea bine franceza, italiana, engleza, germana si greaca. Cursurile primar si secundar le-a facut la Braila, iar liceul l-a terminat la Galati.
In anii 1921-22 a fost functionar la Agentia maritima "M. Embiricos et Co", apoi inca doi ani la Agentia "P. Macri et Son" din Braila, iar din 1925 pana in 1929 a lucrat la Banca "Chrissoveloni" din Bucuresti.
In timp ce era student la Aeronautica, cineva l-a sfatuit sa-si valorifice talentul muzical si sa faca niste inregistrari. Din acel moment, muzica a devenit profesia sa. Jean Moscopol nu a fost casatorit niciodata.
In 1929 a debutat la barul "Zissu", de pe Serban Voda. Facea epigrame pe moment celor de la masa, ii dispunea. A publicat si o carte de epigrame: "101 rautati". In perioada aceea a aparut si in filmul "O noapte furtunoasa", el interpretand rolul sansonetistului care canta la gradina de vara "Union". Tot atunci a facut inregistrari pe primele placi de gramofon si a debutat la radio.
In 1930 a luat lectii de muzica, a dat examen si a fost confirmat ca artist profesionist. H. Nicolaide l-a luat la Teatrul de Revista "Alhambra", unde a cantat in operetele: "Alhambritta", "Lasati-ma sa cant" si "Contesa Maritza".
In 1931 a facut un turneu prin tara cu Ion Manolescu, actor la Teatrul National. Din acest an a devenit artistul exclusiv al Casei londoneze de discuri "His Master's Voice". De-a lungul anilor, a inregistrat pe discuri de gramofon peste 300 de cantece, de facturi diverse, romanesti si straine.
In 1932 a plecat la Berlin, unde a imprimat discuri cu orchestre celebre ca Honlgsberg, James Kok, si a luat lectii de canto cu profesorul Korst.
Dupa razboi, conceptiile lui politice fiind in totala contradictie cu regimul care se instala, nu a acceptat sa devina cantaretul noii puteri de la Bucuresti. Isi facuse cunostinte in lumea teatrala si Elvira Popescu, care era la Paris, l-a ajutat sa plece din tara, in 1947, cu acte in regula. A ajuns intai in Grecia, apoi in Germania, de unde a mers in Franta. Dupa scurt timp, a trecut oceanul si s-a stabilit in America, la New York. In America nu a mai avut aceeasi cariera stralucitoare ca in Romania, dar s-a implicat in viata comunitatii romanilor de la biserica "Sf. Dumitru" din New York, al carei sef a devenit. Dupa slujba, organiza intalnirea romanilor din diaspora. Pentru a-si castiga existenta, a avut diferite servicii, ocupatii nesemnificative pentru cariera lui artistica.
In anii '70, cu sprijinul lui Aristide Buhoiu, directorul ziarului "Universul", a inregistrat o serie de cantece. Lansarea lor s-a facut la Bucuresti, in 1993.
Lui ii apartin melodii precum "Vrei sa ne-ntalnim sambata sara?", "Mana, birjar" si "Tot ce-i romanesc nu piere".[1]
Din cauza atitudinii sale vehemente impotriva rusificarii tarii dupa invazia sovietica, regimul comunist a incercat sa-l stearga din constiinta nationala prin marginalizarea lui. Regizorul Stefan Gladin a intampinat mari dificultati in culegera de informatii despre artist pentru un film biografic pentru ca acestea au fost scoase din arhive in anii '50-'60.
Jean Moscopol (n. 26 februarie 1903, Braila - d. 1980) a fost un cantaret roman de muzica usoara ce s-a facut cunoscut publicului in perioada interbelica.
Parintii lui erau greci - mama, Constantinidi, era din Constanta, iar tatal, Moscopol, a venit de pe malurile Marii Egee, de la Mesevria, si s-a stabilit la Braila, unde a avut o cofetarie, apoi a fost bijutier, ca si o sora de-a lui. De mic avea usurinta de a invata. Stia sa cante la mai multe instrumente, cunostea bine franceza, italiana, engleza, germana si greaca. Cursurile primar si secundar le-a facut la Braila, iar liceul l-a terminat la Galati.
In anii 1921-22 a fost functionar la Agentia maritima "M. Embiricos et Co", apoi inca doi ani la Agentia "P. Macri et Son" din Braila, iar din 1925 pana in 1929 a lucrat la Banca "Chrissoveloni" din Bucuresti.
In timp ce era student la Aeronautica, cineva l-a sfatuit sa-si valorifice talentul muzical si sa faca niste inregistrari. Din acel moment, muzica a devenit profesia sa. Jean Moscopol nu a fost casatorit niciodata.
In 1929 a debutat la barul "Zissu", de pe Serban Voda. Facea epigrame pe moment celor de la masa, ii dispunea. A publicat si o carte de epigrame: "101 rautati". In perioada aceea a aparut si in filmul "O noapte furtunoasa", el interpretand rolul sansonetistului care canta la gradina de vara "Union". Tot atunci a facut inregistrari pe primele placi de gramofon si a debutat la radio.
In 1930 a luat lectii de muzica, a dat examen si a fost confirmat ca artist profesionist. H. Nicolaide l-a luat la Teatrul de Revista "Alhambra", unde a cantat in operetele: "Alhambritta", "Lasati-ma sa cant" si "Contesa Maritza".
In 1931 a facut un turneu prin tara cu Ion Manolescu, actor la Teatrul National. Din acest an a devenit artistul exclusiv al Casei londoneze de discuri "His Master's Voice". De-a lungul anilor, a inregistrat pe discuri de gramofon peste 300 de cantece, de facturi diverse, romanesti si straine.
In 1932 a plecat la Berlin, unde a imprimat discuri cu orchestre celebre ca Honlgsberg, James Kok, si a luat lectii de canto cu profesorul Korst.
Dupa razboi, conceptiile lui politice fiind in totala contradictie cu regimul care se instala, nu a acceptat sa devina cantaretul noii puteri de la Bucuresti. Isi facuse cunostinte in lumea teatrala si Elvira Popescu, care era la Paris, l-a ajutat sa plece din tara, in 1947, cu acte in regula. A ajuns intai in Grecia, apoi in Germania, de unde a mers in Franta. Dupa scurt timp, a trecut oceanul si s-a stabilit in America, la New York. In America nu a mai avut aceeasi cariera stralucitoare ca in Romania, dar s-a implicat in viata comunitatii romanilor de la biserica "Sf. Dumitru" din New York, al carei sef a devenit. Dupa slujba, organiza intalnirea romanilor din diaspora. Pentru a-si castiga existenta, a avut diferite servicii, ocupatii nesemnificative pentru cariera lui artistica.
In anii '70, cu sprijinul lui Aristide Buhoiu, directorul ziarului "Universul", a inregistrat o serie de cantece. Lansarea lor s-a facut la Bucuresti, in 1993.
Lui ii apartin melodii precum "Vrei sa ne-ntalnim sambata sara?", "Mana, birjar" si "Tot ce-i romanesc nu piere".[1]
Din cauza atitudinii sale vehemente impotriva rusificarii tarii dupa invazia sovietica, regimul comunist a incercat sa-l stearga din constiinta nationala prin marginalizarea lui. Regizorul Stefan Gladin a intampinat mari dificultati in culegera de informatii despre artist pentru un film biografic pentru ca acestea au fost scoase din arhive in anii '50-'60.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.