Razboiul Rece (1947-1991) a fost o perioada de tensiuni si confruntari politice si ideologice, o stare de tensiune intretinuta care a aparut dupa sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial si a durat pana la revolutiile din 1989. In Razboiul Rece s-au confruntat doua grupuri de state care aveau ideologii si sisteme politice foarte diferite. Intr-un grup se aflau URSS si aliatii ei, grup caruia i se spunea uzual „Blocul rasaritean" (sau oriental). Celalalt grup cuprindea SUA si aliatii sai, fiind numit, uzual, „Blocul apusean" (sau occidental). La nivel politico-militar, in Europa, cele doua blocuri erau reprezentate de catre doua aliante internationale. Blocul apusean era reprezentat de catre Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO, North Atlantic Treaty Organization), iar cel rasaritean de catre Pactul de la Varsovia.
Dupa sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial in Europa, Germania a fost divizata in patru zone de ocupatie. Vechea capitala a Germaniei, Berlinul, ca sediu al Comisiei Aliate de Control, a fost impartita in patru zone de ocupatie corespunzatoare. Zidul Berlinului, un simbol al Razboiului Rece, a fost construit, constituind, timp de aproape 28 de ani, o bariera de separare intre Republica Federala Germana si Republica Democrata Germana.
Razboiul Rece a fost, insa, un conflict la scara mondiala, SUA si URSS mai avand si multe alte state aliate in afara Europei, ce nu faceau parte din cele doua aliante militare oficiale. La nivel economic, Razboiul Rece a fost o confruntare intre capitalism si comunism. Pe plan ideologico-politic, a fost o confruntare intre democratiile liberale occidentale si regimurile comuniste totalitare. Ambele tabere se autodefineau in termeni pozitivi: statele blocului occidental isi spuneau „lumea libera" sau „societatea deschisa", iar statele blocului oriental isi spuneau „lumea anti-imperialista" sau „democratiile populare".
Infruntarea dintre cele doua blocuri a fost numita „Razboi Rece", deoarece nu s-a ajuns la confruntari militare directe intre cele doua superputeri, care ar fi constituit un „Razboi Cald", cu toate ca perioada a generat o cursa a inarmarii. Din punctul de vedere al studiilor strategice, exista opinia ca nu s-a ajuns si nu se putea ajunge la un „Razboi Cald", la o confruntare militara conventionala, datorita faptului ca ambele superputeri, SUA si URSS, s-au dotat cu arme nucleare, ceea ce a creat o situatie militara strategica de „deterrence", adica de descurajare si blocare reciproca. In cazul unui razboi real, s-ar fi ajuns la o distrugere reciproca totala si, totodata, la o catastrofa mondiala.
Un rol important l-au jucat serviciile secrete, confruntandu-se, in primul rand, cele americane (CIA, NSA) cu KGB-ul sovietic. Au fost implicate, insa, si serviciile secrete vest-europene (britanice, vest-germane, franceze, italiene, etc.) si est-europene (Securitatea, STASI, etc.). Denumirea de „Razboi Rece" mai provine si din faptul ca a fost purtat intre fostii aliati din razboiul impotriva regimului totalitar nazist.
Din punct de vedere al mijloacelor utilizate, Razboiul Rece a fost un conflict in care s-au utilizat presiunea diplomatica, militara, economica, ajutorul pe scara larga pentru statele-client, manevrele diplomatice, spionajul, curse ale inarmarilor conventionale si nucleare, coalitii militare, rivalitate la evenimentele sportive, competitie tehnologica, campanii masive de propaganda, asasinatul, operatiunile militare de intensitate mica si iminenta unui razboi pe scara mare.
Un moment in care Razboiul Rece putea sa devina unul "cald" il reprezinta anul 1962, cand sovieticii au plasat in Cuba, devenita comunista sub Fidel Castro, rachete cu raza medie de actiune. Americanii au raspuns prin instalarea unei blocade maritime, ajungand foarte aproape de a declansa o batalie navala cu sovieticii. In cele din urma, insa, prin interventia presedintelui american Kennedy, s-a ajuns la normalizarea relatiilor cu sovieticii. A urmat o perioada de destindere, marcata de intalnirea dintre Kennedy si Nichita Hrusciov, in 1963, cand au stabilit ca, in viitor, pentru comunicari urgente si de importanta majora intre Casa Alba si Kremlin sa foloseasca "telefonul rosu" (care era, de fapt, un telex).
Alte momente tensionate ale Razboiului Rece au fost, cronologic: Blocada Berlinului (1948–1949), Razboiul din Coreea (1950–1953), Criza Berlinului din 1961, Criza Suezului (1962), Razboiul din Vietnam (1959–1975), Razboiul de Iom Kippur (1973), Razboiul Afgano-Sovietic (1979–1989), Doborarea cursei KAL 007 (1983) si Exercitiul militar NATO „Able Archer" (1983).
La mijlocul anilor 1980, noul lider sovietic, Mihail Gorbaciov a introdus reformele de liberalizare numite "perestroika" (reorganizare sau restructurare) si "glasnost" (deschidere sau transparenta) si a retras trupele sovietice din Afghanistan. Presat de cererile de independenta nationala a satelitilor sovietici din estul Europei (Polonia, in special), Gorbaciov a refuzat sa trimita trupele sovietice pentru a reprima revolutiile ce se desfasurau pe cale pasnica (exceptand Revolutia din Romania).
Razboiul Rece s-a atenuat odata cu prabusirea regimurilor comuniste din Europa Centrala si de Est, precum si din Mongolia, Cambodgia si Yemenul de Sud, urmata, doi ani mai tarziu, in decembrie 1991, si de destramarea Uniunii Sovietice. Lumea care a ramas este dominata de o singura superputere, SUA. Aceasta situatie este, de regula, descrisa drept hegemonie globala a SUA intr-o lume unipolara, desi unii autori considera ca lumea actuala este multipolara.
Statele central-europene si est-europene (care, timp de patru decenii, se aflasera sub dominatia sovieticǎ), s-au democratizat si au ales sa se integreze in NATO si Uniunea Europeana. SUA au fost ancorate in Razboiul impotriva terorismului si in rǎzboaiele locale din Orientul Mijlociu (precum sunt cele din Afghanistan siIrak), mal ales, dupa Atentatele din 11 septembrie 2001. China a atins cea mai rapida crestere economica, iar intre anii 2004 si 2010 a depasit toate prognozele, devenind un concurent serios pentru SUA.
De asemenea, criza economica mondiala inceputa in 2008 a afectat, in special, zona occidentala, astfel ca, in timp ce in Statele Unite marile banci aveau probleme sau intrau in faliment, China a beneficiat de pe urma investitiilor strategice si au stimulat-o sa declanseze rǎzboiul economic cu SUA pentru suprematia mondiala.
Dupa douǎ decenii de destindere a relatiilor americano-ruse, urmatǎ, in 2008, de rǎcirea relatiilor diplomatice - consecinta a rǎzboiului din Georgia - si, mai ales, pe fondul crizei din Ucraina, tensiunile, ostilitatile si rivalitǎtile anterioare dintre cele doua puteri s-au, astfel ca, in 2014, a reizbucnit Razboiul Rece intre Statele Unite ale Americii/ statele membre ale Uniunii Europene/ Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord si Federatia Rusa - condusa de Vladimir Putin - si aliatii acesteia. Acest rǎzboi este cunoscut in Mass-Media ca "Razboiul Rece", insa, spre deosebire de Razboiul Rece anterior, de aceasta data, Germania reunificata are un rol geopolitic major in Europa.
Reizbucnirea si amplificarea Razboiul Rece dintre SUA si Rusia, pe fondul cresterii amenintarii terorismului in Orientul Mijlociu devastat de razboaie civile, revolutii in nordul Africii si ascensiunea economicǎ fulminanta a Chinei, genereaza noi si justificate nelinisti privind redimensionarea galopanta a raporturilor de putere in lumea contemporana.