Din aceeasi categorie
|
Romania si dictaturile ei - Nicolae Ceausescu 806 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
De unde a primit Romania numele sau? 1.533 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Romania - Leaganul civilizatiei / Dublat RO / Part.1/2 1.657 vizite - 0 comentarii adaugat de alin |
||||||||||||||||||
|
Romania - Leaganul civilizatiei / Dublat RO / Part.2/2 1.534 vizite - 0 comentarii adaugat de alin |
||||||||||||||||||
|
Victoria Woodhull prima femeie care..... 976 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Nadia Comaneci - Gimnasta de nota 10 726 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Maria Magdalena-Personalitati care au marcat istoria 1.798 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Romania in al II-lea Razboi mondial / Episod 3 2.024 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Prima gradina botanica din Romania 854 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Unirile romanilor, ep3 - Unirea Dobrogei cu Romania 812 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
Sarmiza Bilcescu, prima femeie avocat din Romania
| Adaugat de Cozana | 18.10.2016 |  Adauga
la favorite |
805 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteNascuta intr-o familie buna, scolita la Paris, in vremuri incare profesorii evitau sa primeasca la cursuri femei pentru anu crea „dezordine“, Sarmiza Bilcescu a pus Romania peharta „inovatiilor“. In 1890, o domnisoara pe nume Sarmiza Bilcescu facea o cerereneobisnuita catre Baroul Ilfov, cel care, la vremea respectiva,includea si Bucurestiul. In cerere, Bilcescu, in varsta de doar 23 deani, solicita sa $e inscrisa ca avocat. Ineditul situatiei provenea de lafaptul ca, pana la acel moment, nu exista in nicio tara din Europavreo femeie avocat.Fara femei!... Stiinta se face intre barbati! Paul Sonday, profesor la Sorbona, la aparitia Sarmizei Bilcescu in am$teatrul universitatiiConsiliul avocatilor, condus de Take Ionescu, fusese pus in fata uneisituatii cu totul speciale. Pentru a primi o femeie, Consiliul trebuia,pe langa distrugerea unei cutume sociale dominante in epoca, sa
reformuleze un intreg edi$ciu legislativ care nu acorda nicio sansaunei viitoare femei avocat. In motivarea deciziei de la momentulrespectiv, avocatii bucuresteni inlaturau vechile legi, considerandu-le „cazute in desuetudine“, restrangandu-se la interpretarea legilorburgheze, introduse dupa 1866. Cum niciun text de lege nuconditiona apartenenta la sexul masculin, avocatii concluzionau, la$nalul dezbaterilor: „Nu este cu putinta de a impiedica petitionarade a inscrisa ca avocat“.Sarmiza Bilcescu devenea astfel prima femeia avocat din Europa.Desi nu a profesat niciodata, preferand sa devina membrafondatoare a Societatii Domnisoarelor, una din primele asociatiifeministe din Romania, Bilcescu devenea, prin povestea de viata sirealizarile personale, un model pentru femeile de pretutindeni si unexemplu despre cum legi si cutume vechi de secole pot $transformate. „Sora“de la Paris„Primirea din partea profesorilor a fost glaciala, iar primirea din partea studentilor a fost facuta cu foarte mult respect", isi amintea Sarmiza Bilcescu despre momentul primirii de la Paris.Sarmiza Bilcescu s-a nascut la Bucuresti, pe 27 aprilie 1867, infamilia lui Dumitru Bilcescu (din Bilcesti-Muscel), fost sef alControlului Finantelor in vremea domnitorului Barbu Stirbey. Bilcescueste admisa la Facultatea de Drept din Paris in anul 1884, $ind primafemeie inscrisa in aceasta unitate de invatamant. Primirea avea sa$e una catastrofala.In cuvintele lui Edmond Louis Armand Colmet De Santerre, profesorde drept civil, „am ezitat sa-i acordam domnisoarei Bilcescuprimirea pe care, poate, ar meritat-o, pentru a putea pastraordinea in amteatre“. Ba chiar, la cateva luni de la admitere,Bilcescu se plangea ca portarului universitatii i se interzisese, decatre conducere, sa o primeasca in cladire. Jignita, romanca trimite oplangere catre profesori, invocand faptul ca un astfel decomportament intra in contradictie cu motto-ul inscris pe usa de laintrarea in universitate: „Liberte, egalite, fraternite“.Lucrurile aveau sa se schimbe dupa primul an de studii. La discusulde $nal, acelasi Colmet De Santerre o mentiona pe Bilcescu,caracterizand-o ca $ind „neobosita, demna de toata lauda si cu uncomportament ireprosabil“. In acelasi discurs, profesorul multumea
auditoriului masculin pentru ca o primise pe romanca precum „osora“.Avocata fara activitateIn 1887, Bilcescu primea dreptul de practica. La momentul respectiv,desi 71% dintre studentele din Franta erau straine, Bilcescu deveneaprima femeie din Europa care-si obtinea doctoratul in drept, cu doiani inaintea frantuzoaicei Jeanne Chauvin, cu teza „De la conditionlegale de la mere“ („Despre conditia legala a mamei“).Revine in tara si este primita in Baroul Ilfov. Decizia starneste reactiide entuzism in intreaga Europa, insotite de articole ample in presavremii si scrisori elogioase de la inalti o$ciali. Astfel, decanulFacultatii de Drept din Bruxelles, Louis Frank, trimitea o epistolaConsiliului Avocatilor, precizand ca „Romania are onoarea de a $introdus pentru prima data o mare inovatie in existenta baroului“.La sase ani de la admiterea in Baroul Ilfov, Sarmiza Bilcescu semarita cu Constantin Alimanisteanu. A activat in cercurile feministe,militand pentru cresterea gradului de educatie in randul femeilor.Urmatoarea femeie care a cerut dreptul de a intra intr-un barou dinRomania (intamplator acelasi, din Ilfov) a fost Elena Popovici, in1901. Cererea ei a fost respinsa
reformuleze un intreg edi$ciu legislativ care nu acorda nicio sansaunei viitoare femei avocat. In motivarea deciziei de la momentulrespectiv, avocatii bucuresteni inlaturau vechile legi, considerandu-le „cazute in desuetudine“, restrangandu-se la interpretarea legilorburgheze, introduse dupa 1866. Cum niciun text de lege nuconditiona apartenenta la sexul masculin, avocatii concluzionau, la$nalul dezbaterilor: „Nu este cu putinta de a impiedica petitionarade a inscrisa ca avocat“.Sarmiza Bilcescu devenea astfel prima femeia avocat din Europa.Desi nu a profesat niciodata, preferand sa devina membrafondatoare a Societatii Domnisoarelor, una din primele asociatiifeministe din Romania, Bilcescu devenea, prin povestea de viata sirealizarile personale, un model pentru femeile de pretutindeni si unexemplu despre cum legi si cutume vechi de secole pot $transformate. „Sora“de la Paris„Primirea din partea profesorilor a fost glaciala, iar primirea din partea studentilor a fost facuta cu foarte mult respect", isi amintea Sarmiza Bilcescu despre momentul primirii de la Paris.Sarmiza Bilcescu s-a nascut la Bucuresti, pe 27 aprilie 1867, infamilia lui Dumitru Bilcescu (din Bilcesti-Muscel), fost sef alControlului Finantelor in vremea domnitorului Barbu Stirbey. Bilcescueste admisa la Facultatea de Drept din Paris in anul 1884, $ind primafemeie inscrisa in aceasta unitate de invatamant. Primirea avea sa$e una catastrofala.In cuvintele lui Edmond Louis Armand Colmet De Santerre, profesorde drept civil, „am ezitat sa-i acordam domnisoarei Bilcescuprimirea pe care, poate, ar meritat-o, pentru a putea pastraordinea in amteatre“. Ba chiar, la cateva luni de la admitere,Bilcescu se plangea ca portarului universitatii i se interzisese, decatre conducere, sa o primeasca in cladire. Jignita, romanca trimite oplangere catre profesori, invocand faptul ca un astfel decomportament intra in contradictie cu motto-ul inscris pe usa de laintrarea in universitate: „Liberte, egalite, fraternite“.Lucrurile aveau sa se schimbe dupa primul an de studii. La discusulde $nal, acelasi Colmet De Santerre o mentiona pe Bilcescu,caracterizand-o ca $ind „neobosita, demna de toata lauda si cu uncomportament ireprosabil“. In acelasi discurs, profesorul multumea
auditoriului masculin pentru ca o primise pe romanca precum „osora“.Avocata fara activitateIn 1887, Bilcescu primea dreptul de practica. La momentul respectiv,desi 71% dintre studentele din Franta erau straine, Bilcescu deveneaprima femeie din Europa care-si obtinea doctoratul in drept, cu doiani inaintea frantuzoaicei Jeanne Chauvin, cu teza „De la conditionlegale de la mere“ („Despre conditia legala a mamei“).Revine in tara si este primita in Baroul Ilfov. Decizia starneste reactiide entuzism in intreaga Europa, insotite de articole ample in presavremii si scrisori elogioase de la inalti o$ciali. Astfel, decanulFacultatii de Drept din Bruxelles, Louis Frank, trimitea o epistolaConsiliului Avocatilor, precizand ca „Romania are onoarea de a $introdus pentru prima data o mare inovatie in existenta baroului“.La sase ani de la admiterea in Baroul Ilfov, Sarmiza Bilcescu semarita cu Constantin Alimanisteanu. A activat in cercurile feministe,militand pentru cresterea gradului de educatie in randul femeilor.Urmatoarea femeie care a cerut dreptul de a intra intr-un barou dinRomania (intamplator acelasi, din Ilfov) a fost Elena Popovici, in1901. Cererea ei a fost respinsa
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.