Biserica Kretzulescu

Adauga la playlist

Adaugat de Cozana

13.09.2016

Adauga la favorite

2.197 vizualizari

Nota film: 0 / 5 (0 voturi )

Trebuie sa fii autentificat
pentru a salva filmele favorite

Biserica ctitorita de boierul Kretzulescu si aflata in Piata Revolutiei a fost martora istoriei Capitalei noastre timp de aproape trei secole. Si-a facut aparitia in arhitectura munteana in perioada tarzie a epocii brancovenesti si in zorii celei fanariote. Poarta amprenta stilului initiat de Sfantul Brancoveanu, semanand cu bisericile ridicate de domnitor. A stat darza in fata tuturor, chiar si impotriva puterii comuniste, care ii dorea disparitia. Salvata de revolutionarii adunati in piata din spatele ei in 1989, i-a sustinut pe cei care strigau impotriva dictatorului comunist, cu pretul catorva gloante, care insa nu i-au stirbit frumusetea.
Biserica a fost ridicata de Iordache Kretzulescu si sotia sa, Safta, fiica lui Brancoveanu, pentru nevoile familiei, fiind asezata in mijlocul caselor detinute de familia boierului. Era la iesirea din oras pe atunci, iar prin fata ei trecea Podul Mogosoaiei, astazi Calea Victoriei, drum care facea legatura intre Curtea Domneasca si palatul domnesc de la Mogosoaia. Construita intre 1720-1722, pe locul unei biserici mai vechi din lemn, a fost consacrata Adormirii Maicii Domnului si Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, ca semn de multumire adusa lui Dumnezeu de boier ca l-a scapat de moarte. Cu doi ani inainte de inceperea lucrarilor, revenise atat el, cat si familia, din exilul de la Istanbul. Acolo a fost martor la moartea martirica a domnitorului Constantin Brancoveanu si a fiilor sai, ucisi de sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului, la 15 august 1714. Datorita functiei de prim-ministru ocupata in timpul lui Brancoveanu, cand a revenit in tara, Nicolae Mavrocordat, domnul de atunci, il va numi in guvernul sau mai intii mare logofat (ministru de Externe), apoi mare vornic (prim-ministru). Profitand probabil de pe urma acestor privilegii, Biserica Kretzulescu a ajuns una dintre cele mai frumoase piese de arhitectura bisericeasca din epoca Renasterii culturale romanesti si, bineinteles, o veritabila constructie in stil brancovenesc.
Gheorghe Tattarescu repicteaza biserica in ulei
Descendentii ctitorilor au pus administrarea bunurilor bisericii, incepand din secolul al XIX-lea, pe seama unui consiliu de administratie, cu numele de „Eforia Bisericii Kretzulescu“. Ultimul dintre descendenti a fost Nicolae Kretzulescu, doctor in fizica la Paris si unul dintre primii romani care au incercat promovarea studiului fizicii atomice la Bucuresti, mort in exil, la Paris, in 1985. Din anul 1961 Eforia Bisericii Kretzulescu se autodesfiinteaza, devenind parohie.
Biserica, in prima jumatate a secolului al XIX-lea, arata ca o manastire datorita cladirilor din jur in care functiona Hanul Kretzulescu. Intre 1859-1860, familia Kretzulescu a hotarat restaurarea bisericii de catre arhitectul austriac Lipizer. Acesta a adus modificari radicale bisericii, de la inchiderea pridvorului si desfiintarea turlei de pe pronaos pana la tencuirea exteriorul bisericii si vopsirea lui in alb. Peste vechea fresca, marele pictor Gheorghe Tattarescu a pictat in ulei interiorul, dar si noua catapeteasma. Din acea pictura se pastreaza actualmente tablourile ctitorilor de pe peretele de apus al bisericii, icoanele de pe catapeteasma si o parte din icoanele praznicelor de peste an.
A revenit la forma prima, care se pastreaza si astazi, intre anii 1933 si 1936, prin intermediul Comisiei Monumentelor Istorice care a incredintat arhitectului Stefan Bals lucrarile de restaurare. Peretii exteriori nu au mai fost tencuiti, considerandu-se ca biserica va fi mai frumoasa in caramida aparenta. Pentru a se sublinia fresca in stil bizantin, a fost indepartata pictura in ulei a lui Tattarescu. Prin osteneala pictorului Petre Teodorescu s-a reusit sa se picteze numai turla Pantocratorului de deasupra naosului, catre sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Caramizile sparte de gloantele Revolutiei din ’89 au fost inlocuite
In perioada comunista, Ghiorghiu-Dej, dar si cuplul ceausist, au dorit daramarea Bisericii Kretzulescu. A fost salvata datorita arhitectilor, printre care si Henriette Delavrancea. A fost realizata o noua restaurare la exterior si la interior, atat dupa cutremurul din 1977, cat si dupa Revolutia din 1989. Ultima restaurare, inceputa in 1995, se datoreaza parintelui Vasile Raduca. Acesta a dispus, sub indrumarea arhitectului Victor Popa, refacerea acoperisului, dupa ce o crapatura longitudinala din el a fost acoperita cu o masiva calota de fier si beton, zidurile au fost consolidate prin tiranti introdusi in interiorul lor, peretii exteriori au fost reparati, inlocuindu-se caramizile sparte de gloantele din timpul razboiului si Revolutiei din 1989 cu altele noi. Intreaga pictura murala a fost restaurata de o echipa condusa de Romeo Andronic. Acestia au reintegrat unde era cazul sau au facut pictura noua in marile spatii ramase libere, respectand stilul picturii originale. „Mai avem de lucru la restaurarea lacasului. Pridvorul nu este completamente terminat. Am asteptat 3 ani sa ni se dea proiectul pentru coloanele care marcheaza pridvorul. Am primit anul trecut proiectul, am facut o serie de demersuri catre institutiile de stat, n-am primit nici un raspuns favorabil; urmeaza sa continuam demersurile. Vrem sa refacem si curtea bisericii“, ne-a vorbit despre planurile de viitor parintele paroh Vasile Raduca, care este si profesor de Teologie Morala la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti.
Biserica Kretzulescu adaposteste cateva icoane vechi din secolul al XVII-lea, dar si candelabrul din naos comandat in 1837, la Paris, in atelierele Casei Barbedienne.
„Aici ma adun si ma linistesc“
Comunitatea Bisericii Kretzulescu este bine inchegata in jurul preotilor slujitori. Daca in 1986 a fost inchisa de puterea politica, probabil ca se afla prea aproape de ei, din primavara anului 1990 a fost redeschisa, iar primul paroh de dupa caderea comunismului, pr. Vasile Raduca, a fost cel care a atras credinciosi din toate partile Capitalei. „Nu este o parohie mare, ci, din pacate, una imbatranita. Nu cred ca avem 20 de copii sub 15 ani. Enoriasii nu sunt exclusiv din interiorul limitelor parohiei propriu-zise, ci sunt oameni din tot Bucurestiul, dintre care trei sferturi sunt cu studii superioare. Este un mediu foarte exigent; nu ne putem prezenta oricum in fata lor“, ne-a spus parintele paroh, care considera ca intre cei trei slujitori ai bisericii si credinciosi s-au format relatii foarte apropiate, familiare.
Enorias al parohiei, Constantin Neagu, fost economist, acum pensionar, ne spune ca, daca ar fi stat in alta parte, tot aici ar fi venit: „Este o biserica apreciata prin modul in care se desfasoara in primul rand slujba; preotii sunt un exemplu personal pentru noi. Atat eu, cat si sotia gasim aici un loc in care putem sa ne reculegem si sa ne rugam mai mult lui Dumnezeu“.
Linistea si-o gaseste aici si Angela Topala, fosta asistenta medicala, pensionara: „Ma simt enorm de bine in biserica, e ceva dumnezeiesc, preotii fac niste slujbe deosebite. Aici ma adun si ma linistesc“.
Cand a avut necazuri, Natalia Iurcu, pensionara, a venit aici si, „prin rugaciuni, spovedanie si indrumari de la preoti, am reusit sa revin pe linia de plutire. Acum imi este frica sa nu pierd aceasta liniste sufleteasca si trupeasca si continui mai departe cu foarte multa incredere. Preotii, prin predica, reusesc sa ne apropie foarte mult. Am fost asistenta de obstretica-ginecologie, sunt plina de pacate. Constiinta mea nu ma iarta si ma straduiesc din tot sufletul sa fiu mantuita“.
Biserica are grija de tineri in timpul studiilor
Cu bratele deschise a fost primit si Andrei Gheorghe, informatician, care vine destul de des sa cante la strana pentru ca se simte „mai aproape de Dumnezeu, poate si datorita parintelui duhovnic si a credinciosilor din aceasta biserica“.
Biserica Kretzulescu, prin pr. Vasile Raduca, pr. Valentin Badescu si diac. Ion Ciobanu, pastreaza traditia eforiei, avand grija de tineri in timpul studiilor. „Sustinem studenti din Bucuresti, Cluj, Sibiu. Ii alegem in functie de imposibilitatile materiale. Nu sunt neaparat teologi, ci copii din familii mai numeroase“, a spus parintele Raduca. Din banii parohiei au fost sustinute si unele persoane cazuri sociale, parohii sarace, dar si opera misionara si caritabila a Patriarhiei Romane.

Biserica Kretzulescu

Semnaleaza o problema