AnuntulVideo >>
Cultura >>
Arta
Michelangelo Merisi da Caravaggio (n. 29 septembrie 1571 - d. 18 iulie 1610, Porto Ercole), numit dupa orasul sau natal Caravaggio, langa Milano, a fost un pictor italian considerat precursor al stilului baroc, indiscutabil unul dintre cei mai mari novatori din istoria picturii. Caravaggio respinge ierarhia genurilor si canonul frumusetii in pictura, conceput de umanistii care au idealizat corpul omenesc. Pentru sublinierea realismului brutal al tablourilor sale, artistul foloseste un dramatic contrast de clarobscur. Scenele biblice le infatiseaza ca imagini de viata cotidiana. dand astfel tablourilor religioase o dimensiune umana deosebita. Biografii s-au apucat curand dupa moartea artistului, inca din secolul al XVII-lea, sa scrie carti despre viata lui Caravaggio. Realitatea se amesteca in aceste scrieri cu fantezia, dar ele povestesc intotdeauna despre aventuri, scandaluri si despre destinul schimbator al artistului.
Caravaggio, un orasel din Lombardia in apropiere de Bergamo, era asezat in secolul al XVI-lea la hotarul dintre doua state vrajmase: Ducatul Milanez si Republica Venetiana, inevitabil expus trecerii ostilor aflate in lupta. Era regiunea pe care oamenii o numeau "patria fruntariilor, talharilor si asasinilor". Aici s-a nascut, la 29 septembrie 1571, Michelangelo, fiul lui Fermo Merisi si al Luciei Oratoria. La varsta de opt ani si-a pierdut tatal. Ii placea sa deseneze cu carbune si in 1584 intra in atelierul pictorului milanez Simone Peterzano. Se dovedeste a fi un elev talentat si sarguincios, studiaza anatomia si principiile perspectivei, tehnica picturii in ulei si a frescei. Isi incheie ucenicia dupa patru ani si paraseste atelierul maestrului sau, cu dorinta de a cunoaste operele marilor maestri florentini si venetieni. Dupa mai multe peregrinari, in 1592 soseste la Roma. Petrece zilele lucrand intens, iar noptile hoinarind prin cartierele rau famate, ia contact cu oamenii simpli pe care ii reda pe panza. Diminetile se straduieste sa-si vanda picturile in fata bisericilor pentru cativa bani, seara obtine o cina pentru un portret realizat pe loc, sub ochii uimiti ai birtasului.
Soarta artistului se schimba atunci cand Pandolfo Pucci, juristul Curtii Romane, ii ofera protectia, in schimbul pictarii unor tablouri. Pentru Caravaggio "protectie" inseamna exploatare, fuge luand-o cu el pe frumoasa Alexandra, pupila lui Pucci, dar aceasta aventura amoroasa nu va avea viitor. Lucreaza pentru putin timp in atelierul pictorului din Siena, Antiveduto Grammatica, abandoneaza insa munca de atelier pentru a se arunca iar in valtoarea "vietii adevarate".
In 1593, bolnav, incearca sa plece din Roma, dar la poarta orasului face o criza (probabil de malarie) si isi pierde cunostinta. Isi revine intr-un salon al spitalului Santa Maria della Consolazione, intre bolnavi de ciuma, muribunzi si alienati mintal. Tabloul "Bacchus bolnav" (Bacchino malato) este, probabil, autoportretul sau pictat in timpul internarii in spital, sau, poate ceva mai tarziu, in atelierul lui Cavaliere d'Arpino. Cand paraseste spitalul, norocul pare sa-i surida. Lucreaza pentru diversi pictori, printre altii, pentru pictorul manierist la moda, Giuseppe Cesari, cunoscut sub numele de Cavaliere d'Arpino, la care picteaza in special fructe si flori. Cand cardinalul del Monte il invita in 1596 la curtea sa, totul avea sa se schimbe.
Tablourile lui Caravaggio, Baiat cu un cos cu fructe, 1594 sau Tanara femeie cantand la lauta, 1595-1596 plac notabilitatilor si colectionarilor de arta din Roma, si primeste tot mai multe comenzi. In 1599, incepe lucrul la seria dedicata vietii Sfantului Matei, pentru capela Contarelli a bisericii San Luigi dei Francesi. In 1602, termina versiunea a doua a tabloului Sfantul Matei cu Ingerul. Prima varianta fusese considerata, datorita naturalismului sau, nedemna pentru o biserica. Firea lui rebela rabufneste si in viata cotidiana, lanseaza in mod public critici ironice la adresa adversarilor sai. Pictorul Givanni Baglione ii intenteaza un proces pentru calomnie, in 1604 este acuzat ca a aruncat o farfurie cu anghinarie in obrazul unui ospatar. Un contemporan il descrie astfel: "Este in stare sa lucreze neintrerupt doua saptamani in sir, ca apoi sa vagabondeze o luna sau doua, in compania slugii sale si, cu pumnalul la sold, sa caute distractii, gata oricand de duel sau de incaierare..." (G. Borsieri)
In 1606, Caravaggio il ucide in duel pe pictorul Ranuccio Tommasoni si este el insusi grav ranit. Este arestat, dar reuseste sa evadeze din inchisoare si sa ajunga la Napoli. Picteaza tablouri pentru cateva biserici din oras, apoi se muta in insula Malta, unde face portretul marelui maestru al ordinului Cavalerilor de Malta, Alof Wignacourt. La 14 iulie 1608 i se confera titlul de cavaler-monah, dar in urma unui conflict cu un alt cavaler, ajunge din nou in inchisoare. Scapa si de data aceasta, evadand, trece cu o barca mica cu vasle in Sicilia, de unde isi continua drumul inspre Messina, apoi la Palermo. Duce o viata de pribeag, dar este intr-o excelenta forma artistica, executand o serie intreaga de lucrari. La sfarsitul anului 1609 se imbarca spre Napoli, se lasa atras intr-o incaierare, adversarii sai il cred mort si il abandoneaza, dar Caravaggio se reface si dupa acest incident.
In speranta ca va fi gratiat de papa, porneste din nou spre Roma. In iulie 1610, ajunge cu o feluca la garnizoana spaniola din Porto Ercole, la granita cu Statul Papal. Este arestat din greseala, apoi, eliberat dupa doua zile, isi cauta in zadar ambarcatia lasata pe malul marii. Si-a pierdut toata avutia si la 18 iulie 1610 moare in urma unei crize grave de malarie.