Din aceeasi categorie
|
Citate celebre 1.767 vizite - 0 comentarii adaugat de Ramona Bebu |
||||||||||||||||||
|
Petre Tutea - un Socrate al romanilor 1.456 vizite - 0 comentarii adaugat de luca |
||||||||||||||||||
|
Dialogurile diminetii - Parintele Valerian Paslaru - 739 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
00:43
|
Nicolae Iorga despre...munca 2.052 vizite - 0 comentarii adaugat de felix |
||||||||||||||||||
|
Despre femei-o lectie minunata 1.629 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Andrei Plesu UMORUL si frumusetea vietii 1.380 vizite - 0 comentarii adaugat de sirena |
||||||||||||||||||
|
Dialog cu Aleksandr Soljenitin / Partea 14 2.997 vizite - 0 comentarii adaugat de copa |
||||||||||||||||||
|
Dialog cu Aleksandr Soljenitin / Partea 17 2.484 vizite - 0 comentarii adaugat de copa |
||||||||||||||||||
|
Dialog cu Aleksandr Soljenitin / Partea 12 2.102 vizite - 0 comentarii adaugat de nina |
||||||||||||||||||
|
Dialog cu Aleksandr Soljenitin / Partea 15 2.097 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Educatie
Aristotel - Despre lungimea si scurtimea vietii
| Adaugat de zaharia | 09.08.2016 |  Adauga
la favorite |
1.739 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteAristotel (in greaca: Αριστοτέλης, Aristoteles) (n. 384 i.Hr. - d. 7 martie 322 i.Hr.) a fost unul din cei mai importanti filozofi ai Greciei Antice, clasic al filozofiei universale, spirit enciclopedic, fondator al scolii peripatetice.
Desi bazele filozofiei au fost puse de Platon, Aristotel este cel care a tras concluziile necesare din filozofia acestuia si a dezvoltat-o, putindu-se cu siguranta afirma ca Aristotel este intemeietorul stiintei politice ca stiinta de sine statatoare.
A intemeiat si sistematizat domenii filozofice ca Metafizica, Logica formala, Retorica, Etica. De asemenea, forma aristotelica a stiintelor naturale a ramas paradigmatica mai mult de un mileniu in Europa.
Date biografice
Aristotel s-a nascut la Stagira (motiv pentru care i se mai spune Stagiritul), un oras din peninsula Chalcidica, in nordul Marii Egee. Tatal sau, Nicomah, a fost medicul regelui Macedoniei, Midas al II-lea, tatal lui Filip al II-lea si bunicul lui Alexandru Macedon. Mama sa, pe nume Phaestis, provenea din familie aristocratica.
Ramas orfan de copil, Aristotel isi petrece primii ani la Stagira si Pella, iar la 17 ani intra in Academia lui Platon, unde ramane 20 ani, mai intai ca elev apoi ca profesor; dupa moartea lui Platon, in 347 i.Hr., a plecat la Assos, in Misia devenind consilierul tiranului Hermias. De fapt este inceputul unei serii de calatorii pentru cunoasterea si studiul formelor de stat si de conducere existente la acea perioada.
In 343 i.Hr., a fost chemat la Pella, la curtea lui Filip, pentru a desavarsi educatia tanarului Alexandru (cel care avea sa ramana in istorie ca Alexandru cel Mare).
In ceea ce priveste infatisarea sa, se stie ca avea ochii mici, picioare subtiri, vorba cepeleaga, insa avea imbracaminte placuta, tunsoare minunat de ingrijita si inele cu pietre scumpe de o rara frumusete.
Referitor la viata sa personala se afirma ca s-a indragostit de amanta (concubina) prietenului sau, s-a casatorit cu ea, si-i aducea daruri care se aduceau doar divinitatilor. In 340 i.Hr. s-a intors la Stagira, dar nu pentru multa vreme. Pacea impusa de Macedonia cetatilor grecesti i-a dat prilejul sa revina la Atena, unde a infiintat propria lui scoala – Liceul (Lykeion sau scoala peripatetica), scoala ce va rivaliza cu Academia lui Platon. Va preda aici timp de treisprezece ani si isi va continua neobosit cercetarile. In 323 i.Hr., odata cu moartea lui Alexandru, la Atena a rabufnit vechea dusmanie fata de macedoneni. Aristotel s-a refugiat la Chalkis, in insula Eubeea, unde a murit un an mai tarziu. La conducerea scolii ii succede Theofrast, cel mai important discipol al sau.
Opera:
Ca si magistrul sau, Aristotel a scris foarte mult, iar scrierile sale au ca si autorul o istorie interesanta. Ele au fost redescoperite treptat, dintre care Poetica abia in perioada Renasterii, deci unele dintre ele pot ramine necunoscute si pina in prezent. Dupa moartea lui Teofast, urmasul lui Aristotel la conducerea scolii, lucrarile marelui filosof sunt duse in Asia Mica, unde putrezesc in subsoluri, fiind readuse la Atena pe la 100 i.e.n. In 86 i.e.n., sunt aduse la Roma si ajung mai tarziu pana la Andronicus din Rodos.
Vastul sistem filosofic si stiintific conceput de Aristotel, uimitor prin diversitate (logica, teologie, politica, estetica, fizica, astronomie, zoologie etc.) si profunzime, a stat la baza gandirii medievale crestine si islamice si a fost axul culturii Occidentului pana la sfarsitul secolului al XVII-lea. Din cele peste 150 de lucrari care ii sunt atribuite (Diogenes Laertios mentiona 145), s-au pastrat 47.
Tratate de eruditie:
Constitutia atenienilor
Istoria animalelor (Historia Animalium)
Despre cer (De caelo)
Scrieri despre logica:
Categorii (Categoriae)
Despre interpretare (De Interpretatione)
Analitica Prima (Analytica Priora)
Analitica Secunda (Analytica Posteriora)
Topica (Topica)
Respingerile Sofistice (De Sophisticis Elenchis)
Scrieri despre stiinta:
(184a) Fizica (Physica)
(268a) Despre cer (De Caelo)
(314a) Despre generare si corupere (De Generatione et Corruptione)
(338a) Meteorologicele
(391a) Despre Univers (De Mundo) *
(402a) Despre suflet (De Anima)
(436a) Scurte tratate naturale (Parva Naturalia):
Despre simturi si sensibile (De Sensu et Sensibilibus)
Despre memorie si reamintire (De Memoria et Reminiscentia)
Despre somn si veghe (De Somno et Vigilia)
Despre vise (De Insomniis) *
Despre divinatie (De Divinatione per Somnum)
Despre lungimea si scurtimea vietii (De Longitudine et Brevitate Vitae)
Despre tinerete si batranete (De Juventute et Senectute)
Despre respiratie (De Respiratione)
(481a) Despre spirit (De Spiritu) *
(486a) Istoria animalelor sau Descrierea animalelor (Historia Animalium)
(639a) Despre partile animalelor (De Partibus Animalium)
(698a) Despre miscarea animalelor (De Motu Animalium)
(704a) Despre deplasarea animalelor (De Incessu Animalium)
(715a) On the Generation of Animals (De Generatione Animalium)
(791a) Despre culori (De Coloribus) *
(800a) Despre lucruri auzite (De audibilibus)*
(805a) Fizionomica (Physiognomonica) *
(815a) Despre plante (De Plantis) *
(830a) Despre minuni auzite (Mirabilibus Auscultationibus) *
(847a) Probleme mecanice (Mechanica) *
(859a) Probleme sau Intrebari (Problemata) *
(968a) Despre liniile indivizibile (De Lineis Insecabilibus) *
(973a) Despre pozitia si denumirile vanturilor (Ventorum Situ et nominibus) *
(974a) Despre Melissus, Xenophanes si Gorgias (MXG) *
Desi bazele filozofiei au fost puse de Platon, Aristotel este cel care a tras concluziile necesare din filozofia acestuia si a dezvoltat-o, putindu-se cu siguranta afirma ca Aristotel este intemeietorul stiintei politice ca stiinta de sine statatoare.
A intemeiat si sistematizat domenii filozofice ca Metafizica, Logica formala, Retorica, Etica. De asemenea, forma aristotelica a stiintelor naturale a ramas paradigmatica mai mult de un mileniu in Europa.
Date biografice
Aristotel s-a nascut la Stagira (motiv pentru care i se mai spune Stagiritul), un oras din peninsula Chalcidica, in nordul Marii Egee. Tatal sau, Nicomah, a fost medicul regelui Macedoniei, Midas al II-lea, tatal lui Filip al II-lea si bunicul lui Alexandru Macedon. Mama sa, pe nume Phaestis, provenea din familie aristocratica.
Ramas orfan de copil, Aristotel isi petrece primii ani la Stagira si Pella, iar la 17 ani intra in Academia lui Platon, unde ramane 20 ani, mai intai ca elev apoi ca profesor; dupa moartea lui Platon, in 347 i.Hr., a plecat la Assos, in Misia devenind consilierul tiranului Hermias. De fapt este inceputul unei serii de calatorii pentru cunoasterea si studiul formelor de stat si de conducere existente la acea perioada.
In 343 i.Hr., a fost chemat la Pella, la curtea lui Filip, pentru a desavarsi educatia tanarului Alexandru (cel care avea sa ramana in istorie ca Alexandru cel Mare).
In ceea ce priveste infatisarea sa, se stie ca avea ochii mici, picioare subtiri, vorba cepeleaga, insa avea imbracaminte placuta, tunsoare minunat de ingrijita si inele cu pietre scumpe de o rara frumusete.
Referitor la viata sa personala se afirma ca s-a indragostit de amanta (concubina) prietenului sau, s-a casatorit cu ea, si-i aducea daruri care se aduceau doar divinitatilor. In 340 i.Hr. s-a intors la Stagira, dar nu pentru multa vreme. Pacea impusa de Macedonia cetatilor grecesti i-a dat prilejul sa revina la Atena, unde a infiintat propria lui scoala – Liceul (Lykeion sau scoala peripatetica), scoala ce va rivaliza cu Academia lui Platon. Va preda aici timp de treisprezece ani si isi va continua neobosit cercetarile. In 323 i.Hr., odata cu moartea lui Alexandru, la Atena a rabufnit vechea dusmanie fata de macedoneni. Aristotel s-a refugiat la Chalkis, in insula Eubeea, unde a murit un an mai tarziu. La conducerea scolii ii succede Theofrast, cel mai important discipol al sau.
Opera:
Ca si magistrul sau, Aristotel a scris foarte mult, iar scrierile sale au ca si autorul o istorie interesanta. Ele au fost redescoperite treptat, dintre care Poetica abia in perioada Renasterii, deci unele dintre ele pot ramine necunoscute si pina in prezent. Dupa moartea lui Teofast, urmasul lui Aristotel la conducerea scolii, lucrarile marelui filosof sunt duse in Asia Mica, unde putrezesc in subsoluri, fiind readuse la Atena pe la 100 i.e.n. In 86 i.e.n., sunt aduse la Roma si ajung mai tarziu pana la Andronicus din Rodos.
Vastul sistem filosofic si stiintific conceput de Aristotel, uimitor prin diversitate (logica, teologie, politica, estetica, fizica, astronomie, zoologie etc.) si profunzime, a stat la baza gandirii medievale crestine si islamice si a fost axul culturii Occidentului pana la sfarsitul secolului al XVII-lea. Din cele peste 150 de lucrari care ii sunt atribuite (Diogenes Laertios mentiona 145), s-au pastrat 47.
Tratate de eruditie:
Constitutia atenienilor
Istoria animalelor (Historia Animalium)
Despre cer (De caelo)
Scrieri despre logica:
Categorii (Categoriae)
Despre interpretare (De Interpretatione)
Analitica Prima (Analytica Priora)
Analitica Secunda (Analytica Posteriora)
Topica (Topica)
Respingerile Sofistice (De Sophisticis Elenchis)
Scrieri despre stiinta:
(184a) Fizica (Physica)
(268a) Despre cer (De Caelo)
(314a) Despre generare si corupere (De Generatione et Corruptione)
(338a) Meteorologicele
(391a) Despre Univers (De Mundo) *
(402a) Despre suflet (De Anima)
(436a) Scurte tratate naturale (Parva Naturalia):
Despre simturi si sensibile (De Sensu et Sensibilibus)
Despre memorie si reamintire (De Memoria et Reminiscentia)
Despre somn si veghe (De Somno et Vigilia)
Despre vise (De Insomniis) *
Despre divinatie (De Divinatione per Somnum)
Despre lungimea si scurtimea vietii (De Longitudine et Brevitate Vitae)
Despre tinerete si batranete (De Juventute et Senectute)
Despre respiratie (De Respiratione)
(481a) Despre spirit (De Spiritu) *
(486a) Istoria animalelor sau Descrierea animalelor (Historia Animalium)
(639a) Despre partile animalelor (De Partibus Animalium)
(698a) Despre miscarea animalelor (De Motu Animalium)
(704a) Despre deplasarea animalelor (De Incessu Animalium)
(715a) On the Generation of Animals (De Generatione Animalium)
(791a) Despre culori (De Coloribus) *
(800a) Despre lucruri auzite (De audibilibus)*
(805a) Fizionomica (Physiognomonica) *
(815a) Despre plante (De Plantis) *
(830a) Despre minuni auzite (Mirabilibus Auscultationibus) *
(847a) Probleme mecanice (Mechanica) *
(859a) Probleme sau Intrebari (Problemata) *
(968a) Despre liniile indivizibile (De Lineis Insecabilibus) *
(973a) Despre pozitia si denumirile vanturilor (Ventorum Situ et nominibus) *
(974a) Despre Melissus, Xenophanes si Gorgias (MXG) *
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.