Din aceeasi categorie
|
Alpii ascunsi ai Australiei: salbaticie neasteptata 148 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Simon Parkes - Avalon 1.160 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Primii oameni: America 690 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cine sunt irlandezii? 213 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ce faci cu un copil inteligent? 294 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Galamsey - Pentru un pumn de aur 552 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Imperiul Pelasg si legatura cu tracii 62 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cine decide ce mancam? | Pretul progresului 115 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Adevarul din spatele mancarii ieftine 361 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ce au gasit oamenii de stiinta intr-un mormant interzis 275 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Aborigenii: cine sunt primii australieni din istorie?
| Adaugat de Cozana | 18.05.2016 |  Adauga
la favorite |
812 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteSpre deosebire de celelalte grupuri si populatii umane din restul lumii, a caror descendenta genetica in acele locuri este relativ cunoscuta, se pare ca aborigenii au patruns in Australia acum 40.000-60.000 de ani. Exista de fapt unii cercetatori care afirma ca aceste grupuri de oameni ar fi ajuns pe subcontinentul austral acum 120.000-150.000 ani, dar nu exista dovezi arheologice care sa sustina aceasta ipoteza.
De fapt, acum 40.000 de ani lumea era considerabil diferita de cea din prezent, fie si pe considerente climaterice si geografice. O glaciatiune tocmai se sfarsise, dar existau inca uriase calote glaciare care se extindeau mult zonelor circumpolare. De fapt aceste calote glaciare faceau ca nivelul Oceanului Planetar sa fie cu 120-180 metri mai scazut decat cel din zilele noastre. In consecinta Australia avea o suprafata mult mai mare decat cea din prezent, iar Insulele Noua Guinee si Tazmania faceau parte din subconinentul austral.
De fapt, Australia de atunci era despartita de Asia de o stramtoare a carei latime nu depasea 128 kilometri. Probabil cel mai puternic motiv care a determinat migratia unor populatii umane din Insulele Indoneziene de atunci spre noul taram al Australiei a constat pur si simplu in marile incendii spontane de vegetatie de pe subcontinent, al caror fum a fost zarit de aceste comunitati umane.
Faptul in sine, se pare ca a declansat primele valuri de migratie in Australia. Odata ajunsi aici, primii oameni s-au raspandit n principla de-la lungul coastelor oceanice pana in sudul Australiei, o parte din ei ajungand si in Tasmania de astazi. In cele din urma, cei care aveau sa se numeasca aborigeni au colonizat fiecare parte a noii lor patrii. Cu toate acestea, chiar daca aborigenii de astazi provin dintr-o singura populatie initiala, habitatele diverse in care au trait au influentat puternic limba si obiceiurile fiecarui subgrup distinct.
Pe baza acestui fapt, cercetatorii au identificat pana in prezent peste 500 de subgrupuri separate de bastinasi aborigeni, fiecare cu propria limba, clan si teritoriu dar cu aceiasi credinta religioasa in ceea ce ei insisi numesc Timpul Visarii.
Cele peste 500 clanuri si triburi de aborigeni pot fi clasificate in doua mari subgrupe distincte, anume acelea care traiesc in interiorul Australiei, si cele care traiesc in zona costiera. Separatia dintre cele doua subgrupe, data de divizarea geografica a acestora, a dus la diferente si intre perceptiile oamenilor asupra naturii inconjuratoare si a credintelor primare. Dar unele credinte, precum cea in reincarnare sau in „Timpul Visarii" erau acceptate de toti aborigenii.
Timpul Visarii includea in acelasi timp toate aceste fatete, fiind un ansamblu de ptactici si tehnici spirituale arhaice care vizau de fapt transcenderea timpului si spatiului. In aceasta nota a perceptiei lor asupra timpului si spatiului, aborigenii descriau timpul in sintagma „totul acum, o singura data" in loc de a percepe timpul ca pe ceva care se succede, care este curgator si liniar, cum o face omul modern. Aceasta perceptie se datora faptului ca bastinatii australieni experimentau si traiau Timpul Visarii ca pe o stare in care trecutul, prezentul si viitorul coexistau armonios in loc sa se succeada.
Cu toate ca Timpul Visarii pare a avea o puternica componenta mistica si misterioasa pentru mintea unui occidental, experimentarea si practica sa se bazau pur si simplu pe observarea si intelegerea Naturii precum si a caracteristicilor definitorii ale relatiilor inter-umane. Bunaoara, pentru aborigeni, prezentul este nimic altceva decat rezultatul actiunii stramosilor si inaintasilor, deci un prezent ideal este generat de iubirea, grija si faptele eroice ale tuturor inaintatilor, de la parinti si bunici, la cei mai indepartati stramosi.
Pentru aborigeni, la fel ca pentru multe alte curluri si populatii stravechi, faptele eroice ale stramosilor erau mereu reamintite cu mare respect si consideratie. Erau de fapt prezente in decursul vietii de zi cu zi, si chiar calitatile personale sau caracterul fiecarui membru al tribului iti trageau energia si puterea din cele ale stramosilor.
Cantareta la didgerigoo Cantareta la didgerigoo
Aborigenii mai credeau ca fiecare om are in sine un „ceva" care este etern. Acea entitate-esenta eterna exista inainte de nasterea individului, si lua nastere odata cu fiecare om. Omul urma sa traiasca o viata in interiorul acelui timp din care a venit si urma sa se intoarca. In spiritualitatea aborigena, viata si moartea se impleteau armonios, pana cand spiritul omului se intorcea in viata eterna din care aparuse.
Comorile nebanuite ale unor „primitivi"
Omul modern este deseori tentat sa adauge cu un aer superior-peiorativ eticheta de „primitiv" oricarui om provenit dintr-o cultura straveche care a supravietuit pana astazi fara sa evolueze in sens economico-tehnologic. Nimic mai gresit!
Poate ca acesti oameni, in randul carora se remarca si aborigenii nu au inventat corabii, sabii, avioane, tancuri, bombe atomice sau telefoane de ultima generatie, dar, de asemenea, poate ca starea sufletului si a spiritului lor este mai evoluata decat a noastra.
De la primii antropologi incoace, toate studiile in acest domeniu au demonstrat faptul ca pentru a intelege modul in care acesti oameni se vad pe sine si lumea inconjuratoare, trebuie sa renbuntam la modul in care noi vedem lumea , si mai ales la rationalizarea excesiva, o deformare a gandirii de omul modern se face tot mai vinovat.
Bumeranguri vopsite cu motive geometrice si simboluri traditionale aborigene Bumeranguri vopsite cu motive geometrice si simboluri traditionale aborigene
Toate studiile in acest domeniu au aratat ca oamenii din culturile stravechi traiesc in mod natural ceea ce se cheama „o stare mentala nediferentiata" in urma carora au o perceptie mai corecta si mai realista asupra lumii inconjuratoare, comparativ cu oamenii care provin din civilizatii supertehnologizate. Acesti oameni traiesc in mod firesc, ceea ce psihologii moderni se chinuiesc sa implementeze in vietile pacientilor lor. Spre exemplu un aborigen nu are cum sa se simta izolat, fobic, respins, depresiv, caci mintea si sufletul sau nu sufera „rupturi" nici de indivizi, nici de societate si nici de lumea inconjuratoare.
Aborigenii nu isi impart sau diferentiaza existenta in viata religioasa, viata sociala, viata aritstica, timp liber sau viata intima. Exemplul acesta poate fi observat si in cadrul altor culturi arhaice sau traditionale din intreaga lume, unde actul religios, munca si statul la masa sunt activitati puternic interconectate. Acesta este probabil si motivul pentru care in societatile traditionale ale aborigenilor nu existau fapte reprobabile precum furatul, violenta, comportamentul sexual aberant sau alte fapte cu caracter antisocial. Faptasul era alingat din trib, iar pentru el asta se constituia intr-o pedeapsa mai grea decat moartea.
Caci izolarea era de nesuportat pentru cineva vaenti dintr-o cultura in care legaturile sociale erau esentiale. Spre exemplu, primii aborigeni care au intrat in contact cu colonistii britanici, nu intelegeau de ce dupa majorat sau terminarea studiilor, copii acestora plecau de acasa sa-si traiasca vietile departe de familie. Din acest motiv, aborigenii i-au crezut pe albi un fel de monstri care se fac vinovati de un pacat de neconceput. Anume acela in care parintii isi lasa copii sa-si paraseasca familia, iar copii ajung de mici sa-si doreasca sa traiasca mai apoi departe de familie si rude...
Stanca Uhuru din Desertul Australian este cel mai sacru loc pentru multe comunitati de aborigeni Stanca Uhuru din Desertul Australian este cel mai sacru loc pentru multe comunitati de aborigeni
Starea mentala in care percepem asa numitu-l „Aici si Acum", iar trecutul este foarte aproape de prezent, este probabil cea mai naturala, fundamentala si sanatoasa stare a mintii. Este nimic altceva decat starea pe care pruncul o simte inainte de nastere si de dezvoltarea unor concepte prin invatare si memorare. Ritualurile aborigene urmareau tocmai obtinerea unei astfel de stari mentale in urma careia omul se umplea de pace, liniste si bucurie. Timpul Visarii viza tocmai redobandirea acestei stari existentiale initiale
Viata in timp era doar o simpla faza trecatoare, un mic popas in Eternitate, popas care are inceput si sfarsit. Viata in Timpul Visarii nu avea nici inceput si nici sfarsit. Experimentarea acestei adevarate religii traite, fie prin ritual, fie prin vis era un fenomen natural in viata individului. Cel care constientiza pe deplin Timpul Visarii nu simtea niciun fel de separare intre el insusi si linia sa de stramosi. Viitorul era mai putin nesigur, deoarece individul simtea ca viata sa era asemeni unui fluid inseparabil de notiunile de trecut si prezent. Astfel limitarile Timpului si Spatiului deveneau din ce in ce mai neclare.
Oamenii de stiinta au observat pe aceasta care un misterios fenomen pe care nu au putut sa si-l explice. Anume daca ruda unui aborigen aflata la mare distanta de acesta se imbolnaveste sau pateste ceva, aborigenul respectiv simte si stie instantaneu acest lucru.
Portretul lui Albert Namantijra, unul dintre cei maimari artisti si oameni de cultura aborigeni Portretul lui Albert Namantijra, unul dintre cei maimari artisti si oameni de cultura aborigeni
Pentru aborigenii de odinioara moartea nu semnifica deloc sfarsitul sau despartirea. Moartea era vazuta ca o etapa prin care omul care a aparut din Timpul Visarii in existenta terestra prin intermediul nasterii, se reintorcea acolo. Rudele decedate continuau sa faca parte din comunitate. Cateodata obisnuiau sa apara in visele celor prezenti pentru a-i avertiza de necazuri iminente sau a le spune cum sa-si trateze bolile.
Aborigenii cred de asemenea, ca fiecare om isi paraseste sufletul in timpul somnului pentru a reintra temporar in Timpul Visarii. Aborigenii sunt si astazi legati de lumea inconjuratoare intr-un mod unic. Pentru ei, natura inconjuratoare, desertul, stancile, padurea, oceanul sunt nimic altceva decat o exteriorizare a lumii interioare a fiecarui individ.
Fiecare trib are propriul sau teritoriu si oamenii cred ca in Timpul Visarii, fiecare linie de stramosi a modelat teritoriul pe care urma sa traiasca urmasii sai.
Precum multe alte culturi arhaice, bastinasii Australiei sunt puternic dependenti de credintele, pamanturile si spiritualitatea lor. De aici isi extrag vitalitatea, bucuria de a trai si identitatea. Acest aspect ii face insa deosebit de vulnerabili fata de influentele exterioare care le perturba obiceiurile si modul de viata.
Astazi, aborigenii se confrunta si cu alte probleme majore. Sub presiunea exercitata de colonisti de-alungul timpurilor, multia borigeni si-au parasit modul de viasa traditional si s-au mutat in suburbiile marilor orase australiene. Daca in secolele 18 si 19,, aborigenii erau deseori ucisi pe loc de colonistii britanici din Australia, in seculul 20 politica uciderii pe loc a fost schimbata cu politica smulgerii copiilor aborigeni din sanul familiei si educarea lor fortata in scoli si internate unde se urmarea eradicarea oricarei urme de cultura si limba nativa.
Rata somajului in randul lor depaseste cifra de 40 %, deoarece aborigenii sunt inca puternic discriminati pe criteriu rasial, motiv pentru care multi patroni refuza sa-I angajeze. Chiar si politia si autoritatile ajung sa-i discrimineze uneori. In multe locuri barurile si cluburile au sectoare diferite unde sunt serviti aborigenii.
Recent s-au inregistrat totusi unele progrese cu privire la situatia lor politica, progrese concretizate prin alegerea primei femei aborigene membra in Parlament. Se pare insa ca situatia lor din prezent este similara cu cea a populatei de culoare dintre anii 1960-1970 din Statele Unite, si va mai trece o lunga perioada de timp pana cand aborigenii vor avea drepturi si facilitati identice cu ale populatiei albe din Australia.
De fapt, acum 40.000 de ani lumea era considerabil diferita de cea din prezent, fie si pe considerente climaterice si geografice. O glaciatiune tocmai se sfarsise, dar existau inca uriase calote glaciare care se extindeau mult zonelor circumpolare. De fapt aceste calote glaciare faceau ca nivelul Oceanului Planetar sa fie cu 120-180 metri mai scazut decat cel din zilele noastre. In consecinta Australia avea o suprafata mult mai mare decat cea din prezent, iar Insulele Noua Guinee si Tazmania faceau parte din subconinentul austral.
De fapt, Australia de atunci era despartita de Asia de o stramtoare a carei latime nu depasea 128 kilometri. Probabil cel mai puternic motiv care a determinat migratia unor populatii umane din Insulele Indoneziene de atunci spre noul taram al Australiei a constat pur si simplu in marile incendii spontane de vegetatie de pe subcontinent, al caror fum a fost zarit de aceste comunitati umane.
Faptul in sine, se pare ca a declansat primele valuri de migratie in Australia. Odata ajunsi aici, primii oameni s-au raspandit n principla de-la lungul coastelor oceanice pana in sudul Australiei, o parte din ei ajungand si in Tasmania de astazi. In cele din urma, cei care aveau sa se numeasca aborigeni au colonizat fiecare parte a noii lor patrii. Cu toate acestea, chiar daca aborigenii de astazi provin dintr-o singura populatie initiala, habitatele diverse in care au trait au influentat puternic limba si obiceiurile fiecarui subgrup distinct.
Pe baza acestui fapt, cercetatorii au identificat pana in prezent peste 500 de subgrupuri separate de bastinasi aborigeni, fiecare cu propria limba, clan si teritoriu dar cu aceiasi credinta religioasa in ceea ce ei insisi numesc Timpul Visarii.
Cele peste 500 clanuri si triburi de aborigeni pot fi clasificate in doua mari subgrupe distincte, anume acelea care traiesc in interiorul Australiei, si cele care traiesc in zona costiera. Separatia dintre cele doua subgrupe, data de divizarea geografica a acestora, a dus la diferente si intre perceptiile oamenilor asupra naturii inconjuratoare si a credintelor primare. Dar unele credinte, precum cea in reincarnare sau in „Timpul Visarii" erau acceptate de toti aborigenii.
Timpul Visarii includea in acelasi timp toate aceste fatete, fiind un ansamblu de ptactici si tehnici spirituale arhaice care vizau de fapt transcenderea timpului si spatiului. In aceasta nota a perceptiei lor asupra timpului si spatiului, aborigenii descriau timpul in sintagma „totul acum, o singura data" in loc de a percepe timpul ca pe ceva care se succede, care este curgator si liniar, cum o face omul modern. Aceasta perceptie se datora faptului ca bastinatii australieni experimentau si traiau Timpul Visarii ca pe o stare in care trecutul, prezentul si viitorul coexistau armonios in loc sa se succeada.
Cu toate ca Timpul Visarii pare a avea o puternica componenta mistica si misterioasa pentru mintea unui occidental, experimentarea si practica sa se bazau pur si simplu pe observarea si intelegerea Naturii precum si a caracteristicilor definitorii ale relatiilor inter-umane. Bunaoara, pentru aborigeni, prezentul este nimic altceva decat rezultatul actiunii stramosilor si inaintasilor, deci un prezent ideal este generat de iubirea, grija si faptele eroice ale tuturor inaintatilor, de la parinti si bunici, la cei mai indepartati stramosi.
Pentru aborigeni, la fel ca pentru multe alte curluri si populatii stravechi, faptele eroice ale stramosilor erau mereu reamintite cu mare respect si consideratie. Erau de fapt prezente in decursul vietii de zi cu zi, si chiar calitatile personale sau caracterul fiecarui membru al tribului iti trageau energia si puterea din cele ale stramosilor.
Cantareta la didgerigoo Cantareta la didgerigoo
Aborigenii mai credeau ca fiecare om are in sine un „ceva" care este etern. Acea entitate-esenta eterna exista inainte de nasterea individului, si lua nastere odata cu fiecare om. Omul urma sa traiasca o viata in interiorul acelui timp din care a venit si urma sa se intoarca. In spiritualitatea aborigena, viata si moartea se impleteau armonios, pana cand spiritul omului se intorcea in viata eterna din care aparuse.
Comorile nebanuite ale unor „primitivi"
Omul modern este deseori tentat sa adauge cu un aer superior-peiorativ eticheta de „primitiv" oricarui om provenit dintr-o cultura straveche care a supravietuit pana astazi fara sa evolueze in sens economico-tehnologic. Nimic mai gresit!
Poate ca acesti oameni, in randul carora se remarca si aborigenii nu au inventat corabii, sabii, avioane, tancuri, bombe atomice sau telefoane de ultima generatie, dar, de asemenea, poate ca starea sufletului si a spiritului lor este mai evoluata decat a noastra.
De la primii antropologi incoace, toate studiile in acest domeniu au demonstrat faptul ca pentru a intelege modul in care acesti oameni se vad pe sine si lumea inconjuratoare, trebuie sa renbuntam la modul in care noi vedem lumea , si mai ales la rationalizarea excesiva, o deformare a gandirii de omul modern se face tot mai vinovat.
Bumeranguri vopsite cu motive geometrice si simboluri traditionale aborigene Bumeranguri vopsite cu motive geometrice si simboluri traditionale aborigene
Toate studiile in acest domeniu au aratat ca oamenii din culturile stravechi traiesc in mod natural ceea ce se cheama „o stare mentala nediferentiata" in urma carora au o perceptie mai corecta si mai realista asupra lumii inconjuratoare, comparativ cu oamenii care provin din civilizatii supertehnologizate. Acesti oameni traiesc in mod firesc, ceea ce psihologii moderni se chinuiesc sa implementeze in vietile pacientilor lor. Spre exemplu un aborigen nu are cum sa se simta izolat, fobic, respins, depresiv, caci mintea si sufletul sau nu sufera „rupturi" nici de indivizi, nici de societate si nici de lumea inconjuratoare.
Aborigenii nu isi impart sau diferentiaza existenta in viata religioasa, viata sociala, viata aritstica, timp liber sau viata intima. Exemplul acesta poate fi observat si in cadrul altor culturi arhaice sau traditionale din intreaga lume, unde actul religios, munca si statul la masa sunt activitati puternic interconectate. Acesta este probabil si motivul pentru care in societatile traditionale ale aborigenilor nu existau fapte reprobabile precum furatul, violenta, comportamentul sexual aberant sau alte fapte cu caracter antisocial. Faptasul era alingat din trib, iar pentru el asta se constituia intr-o pedeapsa mai grea decat moartea.
Caci izolarea era de nesuportat pentru cineva vaenti dintr-o cultura in care legaturile sociale erau esentiale. Spre exemplu, primii aborigeni care au intrat in contact cu colonistii britanici, nu intelegeau de ce dupa majorat sau terminarea studiilor, copii acestora plecau de acasa sa-si traiasca vietile departe de familie. Din acest motiv, aborigenii i-au crezut pe albi un fel de monstri care se fac vinovati de un pacat de neconceput. Anume acela in care parintii isi lasa copii sa-si paraseasca familia, iar copii ajung de mici sa-si doreasca sa traiasca mai apoi departe de familie si rude...
Stanca Uhuru din Desertul Australian este cel mai sacru loc pentru multe comunitati de aborigeni Stanca Uhuru din Desertul Australian este cel mai sacru loc pentru multe comunitati de aborigeni
Starea mentala in care percepem asa numitu-l „Aici si Acum", iar trecutul este foarte aproape de prezent, este probabil cea mai naturala, fundamentala si sanatoasa stare a mintii. Este nimic altceva decat starea pe care pruncul o simte inainte de nastere si de dezvoltarea unor concepte prin invatare si memorare. Ritualurile aborigene urmareau tocmai obtinerea unei astfel de stari mentale in urma careia omul se umplea de pace, liniste si bucurie. Timpul Visarii viza tocmai redobandirea acestei stari existentiale initiale
Viata in timp era doar o simpla faza trecatoare, un mic popas in Eternitate, popas care are inceput si sfarsit. Viata in Timpul Visarii nu avea nici inceput si nici sfarsit. Experimentarea acestei adevarate religii traite, fie prin ritual, fie prin vis era un fenomen natural in viata individului. Cel care constientiza pe deplin Timpul Visarii nu simtea niciun fel de separare intre el insusi si linia sa de stramosi. Viitorul era mai putin nesigur, deoarece individul simtea ca viata sa era asemeni unui fluid inseparabil de notiunile de trecut si prezent. Astfel limitarile Timpului si Spatiului deveneau din ce in ce mai neclare.
Oamenii de stiinta au observat pe aceasta care un misterios fenomen pe care nu au putut sa si-l explice. Anume daca ruda unui aborigen aflata la mare distanta de acesta se imbolnaveste sau pateste ceva, aborigenul respectiv simte si stie instantaneu acest lucru.
Portretul lui Albert Namantijra, unul dintre cei maimari artisti si oameni de cultura aborigeni Portretul lui Albert Namantijra, unul dintre cei maimari artisti si oameni de cultura aborigeni
Pentru aborigenii de odinioara moartea nu semnifica deloc sfarsitul sau despartirea. Moartea era vazuta ca o etapa prin care omul care a aparut din Timpul Visarii in existenta terestra prin intermediul nasterii, se reintorcea acolo. Rudele decedate continuau sa faca parte din comunitate. Cateodata obisnuiau sa apara in visele celor prezenti pentru a-i avertiza de necazuri iminente sau a le spune cum sa-si trateze bolile.
Aborigenii cred de asemenea, ca fiecare om isi paraseste sufletul in timpul somnului pentru a reintra temporar in Timpul Visarii. Aborigenii sunt si astazi legati de lumea inconjuratoare intr-un mod unic. Pentru ei, natura inconjuratoare, desertul, stancile, padurea, oceanul sunt nimic altceva decat o exteriorizare a lumii interioare a fiecarui individ.
Fiecare trib are propriul sau teritoriu si oamenii cred ca in Timpul Visarii, fiecare linie de stramosi a modelat teritoriul pe care urma sa traiasca urmasii sai.
Precum multe alte culturi arhaice, bastinasii Australiei sunt puternic dependenti de credintele, pamanturile si spiritualitatea lor. De aici isi extrag vitalitatea, bucuria de a trai si identitatea. Acest aspect ii face insa deosebit de vulnerabili fata de influentele exterioare care le perturba obiceiurile si modul de viata.
Astazi, aborigenii se confrunta si cu alte probleme majore. Sub presiunea exercitata de colonisti de-alungul timpurilor, multia borigeni si-au parasit modul de viasa traditional si s-au mutat in suburbiile marilor orase australiene. Daca in secolele 18 si 19,, aborigenii erau deseori ucisi pe loc de colonistii britanici din Australia, in seculul 20 politica uciderii pe loc a fost schimbata cu politica smulgerii copiilor aborigeni din sanul familiei si educarea lor fortata in scoli si internate unde se urmarea eradicarea oricarei urme de cultura si limba nativa.
Rata somajului in randul lor depaseste cifra de 40 %, deoarece aborigenii sunt inca puternic discriminati pe criteriu rasial, motiv pentru care multi patroni refuza sa-I angajeze. Chiar si politia si autoritatile ajung sa-i discrimineze uneori. In multe locuri barurile si cluburile au sectoare diferite unde sunt serviti aborigenii.
Recent s-au inregistrat totusi unele progrese cu privire la situatia lor politica, progrese concretizate prin alegerea primei femei aborigene membra in Parlament. Se pare insa ca situatia lor din prezent este similara cu cea a populatei de culoare dintre anii 1960-1970 din Statele Unite, si va mai trece o lunga perioada de timp pana cand aborigenii vor avea drepturi si facilitati identice cu ale populatiei albe din Australia.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.