Pierderea parului poate imbraca mai multe forme, in functie de etiologie:
Alopecia ereditara se manifesta prin pierderea progresiva a parului, incepand din perioada adulta. Debutul poate fi la o varsta variabila intre 20 si 50 de ani, in functie de predispozitia familiala. Aspectele clinice sunt:
La barbati: Progresia alopeciei din regiunea temporala spre partea mediana a scalpului cauzeaza un aspect tipic al literei „M". Pierderea parului se realizeaza frecvent si la nivelul vertexului (varful capului).
La femei: Pierderea parului este difuza, cu un maxim de calvitie la nivelul vertexului. Desi exista o cadere semnificativa a parului din regiunea temporala, este mai putin evident decat in cazul barbatilor.
Alopecia areata are drept semne si simptome:
Aparitia unor zone lipsite complet de par la nivelul scalpului, intr-un timp relativ scurt
De obicei, zonele afectate au forma rotunda si circumferinta de 2-3 centimetri; cand sunt mai multe, pot conflua
Pot fi prezente iritatia, roseata sau mancarimea zonei, dar sunt manifestari specifice
Zone lipsite de par pot fi prezente si la nivelul barbii, sprancenelor sau in orice alta regiune acoperita de par
Pot fi afectate si unghiile, pe suprafata carora apar santuri
In alopecia cicatriceala, se remarca prezenta unor cicatrici la nivelul scalpului lipsit de par. In functie de etiologie, acestea pot ocupa tot scalpul sau doar anumite zone. In cazul alopeciei cicatriceale primare sau idiopatice, pierderea parului se poate realiza gradual, fara alte simptome asociate sau poate fi un proces rapid, insotit de mancarime, usturime sau senzatie de arsura la nivelul scalpului.
In calvitia de tip anagen effluvium, pierderea parului are loc pe cea mai mare parte a scalpului, in mod difuz. Pielea capului arata sanatos si nu exista simptome de insotire. In telogen effluvium, are loc o rarire difuza a parului, intr-un ritm si pe un areal mai reduse decat in anagen effluvium
Pierderea marcata a parului impune adresarea la dermatolog pentru un examen clinic si investigatii de specialitate. Incadrarea intr-unul dintre subtipurile de alopecie este primul pas catre inceperea tratamentului.
Pierderea parului, fie ea progresiva sau brusca, este in multe cazuri un eveniment traumatizant care poate necesita sprijin psihologic de specialitate. Persoanele care cauta ajutor medical pentru aceasta afectiune trebuie sa fie constiente de rezultatele modeste in majoritatea tipurilor de alopecie. Apelarea la peruci din par natural sau sintetic poate reprezenta o alternativa mai putin costisitoare si placuta estetic.
Pentru a preveni unele tipuri de alopecie, este esentiala nutritia corespunzatoare si ingrijirea corecta, cu blandete, a parului