Maestrul Mircea Albulescu a incet din viata in aceasta dimineata, la varsta de 81 de ani. Se internase joi la Spitalul Floreasca din Capitala.
Se stia ca actorul are probleme cardiace mai vechi si suferea de diabet, dar nimeni nu se astepta la acest sfarsit fulgerator.
Trupul neinsufletit al actorului va fi depus sambata in foaierul Teatrului National din Bucuresti. Mircea Albulescu va fi inmormantat cu onoruri militare.
Reactiile actorilor romani dupa moartea lui Mircea Albulescu. Malaimare: "Mircea ar fi meritat un secol de tacere"
Actorul a fost operat in 2014 la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timisoara. El a fost atunci supus unei triple operatii de bypass.
Operatia de bypass a durat cinci ore, iar inima actorului a stat oprita aproximativ 45 de minute. Specialistii au precizat atunci ca arterele coronare ce serpuiesc pe suprafata inimii ii erau ingustate si sangele nu iriga suficient cordul
Stirile PROTV
S-a nascut la Bucuresti, pe 4 octombrie 1934 si a fost singurul copil al parintilor sai. In cartea de identitate este Iorgu Albulescu - numele ales de tatal sau, Vasile Albulescu. In certificatul de nastere este Constantin Albulescu - numele nasului, iar in viata de zi cu zi este Mircea Albulescu - numele ales de mama sa.
Tatal sau, Vasile, era roman din Vlasca, a studiat la Conservator si era dirijor de fanfara militara, iar mama sa era o poloneza frumoasa, pe nume Olga Tempinski.[3] Aceasta a fost catolica, iar in toata copilaria sa l-a dus, duminica de duminica, la Biserica Baratia, unde a inceput sa doreasca sa devina ministrant, adica unul dintre baietii care participau la slujba si ajutau preotii. Acest lucru nu era posibil, el fiind ortodox, asemeni tatalui.
S-a casatorit la varsta de 22 ani cu Maria[4] si in urma casniciei de peste 50 ani, a rezultat un fiu, Matei. Sotia sa a decedat in anul 2007. Actorul are si un nepot, Vladimir. La 75 de ani, de dragul nepotului sau a invatat engleza si sa lucreze pe calculator, avand propria pagina de web.[5] Actorul a facut scoala primara la Liceul „Sfantul Andrei", unde la acea vreme predau calugari din Germania si se invata intens limba germana. Aceasta educatie l-a ajutat sa aiba inclinatie catre ordine si disciplina.
A lucrat ca artist-amator la Ateneul Popular, a fost figurant in Corpul de ansamblu al catorva teatre din Bucuresti, iar dupa 1950 a fost angajat la Teatrul National Bucuresti.
A absolvit Scoala Medie de Arhitectura in anul 1952, cu diploma de Conductor Arhitect, iar apoi si Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti in 1956, la clasa profesoarei Aura Buzescu, unde a fost coleg si bun prieten cu actorul Amza Pellea.
A jucat in sute de piese pe scenele Teatrului Municipal din Bucuresti, Teatrului de Comedie si Teatrului National din Bucuresti si a avut peste 70 de roluri in film. A interpretat roluri memorabile in teatrul radiofonic, pe care-l considera cea mai prodigioasa dintre activitatile sale artistice si care a constituit subiectul tezei sale de doctorat. Despre Teatrul National Radiofonic, in care a intruchipat peste 300 de personaje, spune : “ Daca 1000 de oameni asculta...fiecare „vede " alta piesa. Este receptorul cel mai creator."
Rolul cel mai drag sufletului artistului este cel din piesa “Danton" de Camil Petrescu. La premiera piesei pe scena Teatrului National din Bucuresti, Dinu Sararu a scris: “Mircea Albulescu –in Danton- o creatie unica, ilustrand dezlantuirea unui talent unic. Un moment de referinta in teatrul romanesc modern".
Mircea Albulescu a jucat in multe dintre filmele regizate de Sergiu Nicolaescu (Dacii, 1967, Mihai Viteazul, 1970, Zile Fierbinti, 1975, Revansa, 1978, Pentru Patrie, 1978, Nea Marin Miliardar, 1979, Mihail, caine de circ, 1979, Capcana Mercenarilor, 1980, Wilhelm Cuceritorul, 1982, Viraj periculos, 1983, Ziua Z, 1985, Noi, cei din linia intai, 1986) si aproape toate filmele lui Mircea Veroiu (Somnul Insulei, 1994, Semnul sarpelui, 1981, Mania, 1977, Sapte zile, 1973, Scrisorile prietenului, 1997, Dincolo de pod, 1976, Artista, dolarii si ardelenii, 1980, Craii de Curtea Veche, 1995).
A avut roluri importante in filme regizate de: Francis Ford Coppola (Youth Without Youth, 2007), Radu Gabrea (Prea mic pentru un razboi atat de mare, 1970, Dincolo de Nisipuri, 1973, Rosenemil, 1993), Manole Marcus (Actorul si salbaticii, 1975), Mircea Daneliuc (Cursa, 1975, Editie Speciala, 1980), Alexa Visarion (Inghititorul de sabii, 1981), Nicolae Margineanu (Flacari pe comori, 1987, Un om in Loden, 1979,), Nicolae Breban (Printre colinele verzi, 1971), Dinu Tanase (La capatul liniei, 1982), Mircea Dragan (Columna, 1968, Bratele Afroditei, 1978), Mircea Moldovan (Totul se plateste, 1986, Andrei Blaier (Momentul adevarului, 1989).
Autor al unor volume de versuri: “Vizite", “Pajura singuratati", “ Fluture in lesa de aur", “Clante", “Ultimele noduri" si proza: “Bilete de favoare", “Baraka" si “Bazar sentimental".[9]
Intr-un interviu din anul 2011 spunea ca nu-i sfatuieste pe copii sa invete nicio poezie pe dinafara, ci s-o citeasca de mai multe ori, ca si cand ar fi prima data si vor descoperi tot mai multe cu fiecare lectura.
Este membru al Uniunii Ziaristilor si doctor in arte. Doi ani (30 dec. 1992-04 aprilie 1994) a fost secretar de stat la Ministerul Culturii. A primit "Ordinul Meritul Cultural" si "Ordinul Serviciul Credincios" in grad de Comandor.
In perioada 1985-2005, a fost profesor la Universitatea de Teatru si Film din Bucuresti, printre studentii sai numarandu-se: Adrian Titieni, Irina Movila, Florin Piersic jr., Elvira Deatcu, Manuela Harabor si Dragos Bucur.
Din anul 2011 are o stea care-i poarta numele pe Aleea Celebritatilor din Piata Timpului, alaturi de alte personalitati ale vietii culturale romanesti: Florin Piersic, Victor Rebengiuc, Radu Beligan, Amza Pellea (postum), Maia Morgenstern, Alexandru Tocilescu, Tamara Buciuceanu-Botez, Ileana Stana Ionescu, Draga Olteanu Matei si Sebastian Papaiani