Tel Aviv-Yafo (in ebraica: תל אביב-יפו, in araba: تل أَبِيب-يافا) este, dupa Ierusalim, cel mai mare oras din Israel, centru economic, de afaceri si cultural al tarii. Este un oras cu un ritm de viata alert si cu numeroase locuri de agrement. Aici se afla sediile principale ale bancilor si ziarelor israeliene, de asemenea jumatate din marile companii si locurile de munca ale unui sfert din populatia activa a Israelului. In anul 1909, cand a luat fiinta in mod oficial, urma sa devina cel dintai oras ebraic din Tara Sfanta (Palestina, Eretz Israel) , dupa o pauza de doua mii de ani. Tel Avivul, impreuna cu orasele vecine (Ramat Gan, Giv'atayim, Bat Yam, Holon, Bnei Brak, Petah Tikva, Ramat Hasharon, Rishon Letzion, Herzliya), cu unele din care are chiar cateva strazi comune, formeaza un conglomerat urban numit "Gush Dan" ("Blocul Dan") , cu o populatie de circa un milion de locuitori.
Bazele orasului Tel Aviv au fost puse incepand din anii 1870 - 1880 de catre imigranti evrei, din Europa de est si din Orientul Apropiat, insufletiti de idealuri sioniste (de autodeterminare nationala in vatra istorica ) sau de sentimente national- religioase, pe niste dune din preajma vechiului oras-port Yaffa, care era atunci locuit in majoritate de arabi. Mai intai, in anul 1869, ceva mai departe la est de Yaffa , pe teritoriul orasului Holon de astazi , din initiativa lui Charles Netter din organizatia Alianta Israelita Universala, s-a infiintat scoala agricola Mikve Israel cu intentia de a educa in Palestina o generatie de evrei care sa -si insuseasca o cultura generala si sa se priceapa la agricultura . Apoi au fost intemeiate la nordul Yaffei cartierele evreiesti Neve Tzedek ("Oaza Dreptatii") si Neve Shalom ("Oaza pacii") .Din initiativa unor locuitori evrei ai Yaffei si ai noilor cartiere pomenite , in frunte cu Arye Akiva Weiss , Aharon Chelouche (Shlush) ,Shimon Rokah, Meir Dizengof si altii, in anul 1909 s-a infiintat la nord de Yaffa asezarea Ahuzat Baiyt ("Domeniul Casei") care a luat dupa un an numele de Tel Aviv ("Colina primaverii"). Cu timpul, Tel Avivul a crescut si s-a intins pana la limitele localitatilor ,arabe si evreiesti, din jur : Yaffa , Ramat Gan , Giv'ataiym .
Centrul Azrieli
La 29 noiembrie 1947 Adunarea Generala a Natiunilor Unite,pe baza recomandarilor unei comisii, a adoptat hotararea de impartire a Palestinei in doua state, unul evreiesc si unul arab , prevazand (intre altele) ca Yaffo sa fie o enclava araba in teritoriul viitorului stat evreiesc si sa faca parte dintr-un viitor stat arab palestinian . Partea araba - arabii palestinieni si statele arabe grupate in Liga araba -, a respins acest plan de compromis al ONU si a declansat ostilitatile , atacand zonele locuite de evrei ,iar dupa proclamarea statului evreiesc Israel, a decis interventia militara impotriva acestuia. Din cartierele arabe , inclusiv de pe minaretul moscheii Hassan Bek din nordul Yaffei, s-au lansat tiruri de proiectile si gloante asupra unor cartiere evreiesti ale Tel Avivului . In 15 mai 1948, cand a incetat mandatul britanic in Palestina si Israelul si-a proclamat independenta, armatele mai multor tari arabe , in primul rand Legiunea Araba a Transiordaniei si armatele Egiptului, Irakului,Siriei si Libanului ,au patruns pe teritoriul fostei Palestine mandatare pentru a o ocupa in intregime si a impiedica formarea statului evreiesc.
In luptele dintre fortele evreiesti si arabe in Yaffo si zonele vecine au invins evreii .Armata egipteana care avansase in directia Tel Avivului a fost oprita , dupa lupte grele, desfasurate la mare distanta de oras .
Temandu-se de ocupatia evreiasca ,si in speranta victoriei si a unei intoarceri dupa scurt timp , marea majoritate a arabilor din Yaffa - peste 60 000 de suflete - si-au parasit casele,refugiindu-se mai ales in Fasia Gaza ,in Liban, in zonele aflate sub controlul Legiunii Arabe ,apoi si in restul lumii arabe ,iar unele familii instarite, mai ales crestine, -in America de Nord si de Sud. In timpul si in urma razboiului din anii 1948-1949, cunoscut ca Razboiul de independenta al Israelului , Yaffa si un numar de sate arabe vecine cu cartierele Tel Avivului , ca Sheikh Muwaness, Sumeil, Salame, Djamusin, Hiriye, au ramas pustii. In casele arabe parasite, in anii de dupa 1948 au fost asezati zeci de mii de refugiati evrei veniti din Europa postbelica si din diverse tari arabe (Yemen, Siria, Liban, Irak, Libia, Tunisia, Maroc, Algeria, Egipt).
In fosta asezare germana ,Sarona, depopulata in cursul evenimentelor cinainte si din cursul celui de-al doilea razboi mondial, inclusa si ea in perimetrul Tel Avivului, s-au instalat mai intai institutii administrative si tabere militare ale autoritatilor britanice mandatare ,iar dupa 1948 ,institutii guvernamentale si militare ale noului stat (actualul cartier Kiriya)
Dupa cativa ani ,in 1950 Tel Avivul s-a unit cu Yaffo intr-o singura municipalitate numita Tel Aviv-Iaffo. Circa 4000 de arabi ,care, majoritatea din motive de lipsa de resurse, n-au parasit orasul si carora li s-au alaturat mai multe mii de refugiati arabi din alte asezari, cazati si ei in case arabe parasite, au devenit minoritatea araba a orasului si cetateni ai noului stat al Israelului.