Din aceeasi categorie
|
Ortogramele limbii romane - Partea I-a 1.016 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ortogramele limbii romane - Partea a II (reguli) 943 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Ortogramele limbii romana 256 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ortogramele limbii romane - Partea a III-a (reguli) 1.006 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
TOP 10 REGULI GRAMATICALE 345 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Top 7 GRESELI DE GRAMATICA pe care le fac romanii 409 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Gramatica limbii romane . Morfologia 804 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cand folosim “doar" si “decat" 1.210 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Top 7 GRESELI DE GRAMATICA pe care le fac romanii 270 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Semne de punctuatie - Punctul 545 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Cursuri
Punctul in punctuatia limbii romane
| Adaugat de Cozana | 11.03.2016 |  Adauga
la favorite |
1.761 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoritePunctul din punctuatia limbi romane marcheaza o pauza care se face in vorbire intre propozitii sau frazele independente ca inteles
Punctul se foloseste la sfarsitul unor fraze de cuvinte sau expresii si propozitii independente, grupuri de cuvinte sau cuvinte izolate care echivaleaza cu propozitii independente si dupa care vorbirea nu mai continua.
In cele ce urmeaza veti vedea cateva exemple concludente pentru folosirea corecta a punctului in exprimarea scrisa cat si vorbita din limba romana.
Saniile pronira iar incet [.]¹ Frigul crestea o data cu lumnina [.] Printre gramezi de nouri, se vedea luna in aburi violeti [.] SADOVEANU, D.I. 238;
Sfantul Petrea intreba dinauntru:
– Cine-i acolo?
– Eu [.]
– Cine eu?
– Eu [.] Ivan [.]
– Si ce vrei?
– Tabacioc este?
– Nu-i [.]
-Votchi este?
– Nu-i [.]
-Femei sunt?
– Ba [.] CREANGA, P. 308
Punctul apare uneori si inaintea propozitiilor, cuvintelor sau a frazelor de cuvinte independente introduse prin conjunctia „si", cand aceasta nu are rolul ei obisnuit de conjunctie coordonatoare, ci sugereaza succesiunea neintrerupta a unor actiuni. (Cu acest rol conjunctia si apare mai ales in stilul narativ.)
Domnita i-a dat cuvantul ca asa are sa fie [.] Si a venit si ziua nuntii. GALACTION, O. I 173
Nota: Unii scriitori, spre a reproduce un anumit fel de a vorbi in care se fac pauze dupa fiecare propozitie, fragmenteaza fraza, punand punct dupa fiecare dintre propozitiile care o compun. Prin acest pocedeu se da o mai mare importanta fiecarui membru al frazei, accentuandu-se nuanta de independenta.
Faramitarea frazei cu ajutorul semnului ortografic punct, in limba romana, apare atat in cadrul coordonarii, cat si in cadrul subordonarii.
In cazul coordonarii, poate fi fragmentata fraza formata din doua propozitii principale:
a) Bravo! racnira mesenii din toate partile, batand din palme [.] Iar Zamfirita radea inveselita langa mine. SADOVEANU, O. III 97
sau din mai multe propozitii subordonate de acelasi fel, care depind de aceeasi regenta:
b) Eu ma duc asa cu nevasta asta[.] Sa-i tin de urat[.] Sa-i arat unde-i casa comunei[.] Sa aiba si ea un avocat s-un martor. SADOVEANU, B. 190.
Punctul se mai poate folosi pentru orice subordonata care poate fi separata de regenta ei:
Uniti-va pentru infratire si pace[.] Ca sa aiba in sfarsit ragaz neamurile sa-si aduca fiecare tributul de bine la progresul umanitatii. SADOVEANU, E. 32.
Punct din punctuatia limbii romane se foloseste in urmatoarele situatii:
Se pune punct dupa propozitii enuntative:
a) independente:
Era liniste imparateasca[.] GALACTION, O.I 167;
b) doua fraze alcatuite din propozitii enuntiative care se gasesc in raport de coordonare:
El sari din caruta, desprinse caii de pe laturi si pleca spre multime[.] SLAVICI, O.I 215
c) doua fraze formate din propozitii enuntiative care se afla in raport de subordonare:
Ca sa nu mai ramaie repetent si anul acesta, mam-mare, mamita si tanti Mita au promis tanarului Goesa-l duca-n Bucuresti[.] CARAGIALE, O. I 267
Punctul se pune la sfarsitul unei propozitii optative din limba romana sau la sfarsitul unei fraze de cuvinte alcatuite din propozitii dependente de o optativa, cand tonul vorbirii nu este exclamativ:
Floricica macului,
jelui-m-as si n-am cui[.] TEODORESCU, P.P. 279
Dupa propozitiile dubitative enuntiative:
Vor fi fost fericiti in tara lor[.] SADOVEANU, N.P. 146
Punctul se pune, de asemenea, la sfarsitul unei propozitii imperative sau al unei fraze dependente de o imperativa, cand acestea sunt rostite pe un ton neutru, care le atenueaza caracterul imperativ:
Uracti in varfuri de catarg
Si puneti steagul de plecare[.] MACEDONSKI, O.I 59;
Spune-ne povestea cu imparatul Mazareanu[.] SADOVEANU, O, VIII 398;
Vino-n codru la izvorul
Care tremura pe prund,
Unde prisoa cea de brazde
Crengi plecate o ascund[.] EMINESCU, O.I 75.
Punctul se pune la sfarsitul unei fraze din limba romana, alcatuite dintr-o propozitie exclamativa urmata de propozitii subordonate – intrucat pana la sfarsitul frazei tonul exclamativ se pierde:
Ce n-as fi dat sa ma lase profesorii in pace, ca sa invartesc degetele mari, unul imprejurul celuilalt, din ce in ce mai repede, din ce in ce mai incet, dupa cum lectia curgea mai repede sau mai pe ganduri[.] DELAVRANCEA, H.T. 55
Punctul se pune la sfarsitul unei propozitii interogative indirecte:
Tata a intrebat insa cate exemplare vom trage[.] CAMIL PETRESCU, P. 197
Nota: Unii scriitori pun cateodata punct si dupa o fraza in interiorul careia se gaseste o propozitie interogativa directa:
Codrule, codrutule
Ce mai faci, dragutule,
Ca de cand nu ne-am vazut
Multa vreme au trecut
Si de cand ne-am departat
Multa lume am imblat[.] EMINESCU, O. I 123
Punctuatia aceasta e justificata de faptul ca intonatia interogativa a propozitiei Ce mai faci, dragutule? se pierde pana la sfarsitul frazei. Cele patru propozitii care urmeaza sunt rostite pe un ton enuntiativ si, ca atare, e firesc ca dupa ele sa se puna punct.
In ceea ce priveste punctuatia grupurilor de cuvinte, a propozitiilor si a frazelor care se afla in paranteza, se disting doua situatii:
a) Cand paranteza intervine la sfarsitul unei propozitii sau fraze, punctul se pune dupa paranteza.
Numeralul cardinal isi pastreaza totdeauna articolul posesiv: a cincea sesiune, sesiunea a cincea (nu sesiunea cincea) [.]
b) Cand o propozitiei sau o fraza se afla in intregime in paranteza, punctul se pune in interiorul parantezei:
Unele substantive au o forma deosebita si pentru vocativul singular: in –e substantivele masculine si in –o substantivele feminine. (Alteori insa forma de vocativ este identica cu cea de nominativ-acuzativ: frate, mama[.])
Nu se pune punct dupa titlurile de carti sau reviste, de opere literare, muzicale.
Nu se pune punct nici dupa formulele de adresare (in scrisori, cuvantari etc.); in asemenea formule, substantivele fiind in cazul vocativ, dupa ele se foloseste virgula sau semnul exclamarii.
Se foloseste punctul dupa urmatoarele abrevieri: abrevierile formate din prima litera de la inceputul cuvantului (O[.]N[.]U[.], S[.]U[.]A[.]), precum si cele formate din prima silaba a cuvantului plus consoana sau grupul de consoane cu care incepe silaba a doua (cap[.] pentru capitol, op[.] cit[.] pentru opera citata).
In aceste cazuri, punctul nu mai este semn de punctuatie, deoarece nu marcheaza o pauza. El este un semn ortografic, pus in locul mai multor litere care nu se scriu.
Nu se pune punct dupa abrevierile formate din prima si ultimile litere ale cuvantului (d-ta), nici dupa abrevierile ca Tarom, Romarta, pentru ca ele s-au asimilat substantivelor.
Punctul se foloseste la sfarsitul unor fraze de cuvinte sau expresii si propozitii independente, grupuri de cuvinte sau cuvinte izolate care echivaleaza cu propozitii independente si dupa care vorbirea nu mai continua.
In cele ce urmeaza veti vedea cateva exemple concludente pentru folosirea corecta a punctului in exprimarea scrisa cat si vorbita din limba romana.
Saniile pronira iar incet [.]¹ Frigul crestea o data cu lumnina [.] Printre gramezi de nouri, se vedea luna in aburi violeti [.] SADOVEANU, D.I. 238;
Sfantul Petrea intreba dinauntru:
– Cine-i acolo?
– Eu [.]
– Cine eu?
– Eu [.] Ivan [.]
– Si ce vrei?
– Tabacioc este?
– Nu-i [.]
-Votchi este?
– Nu-i [.]
-Femei sunt?
– Ba [.] CREANGA, P. 308
Punctul apare uneori si inaintea propozitiilor, cuvintelor sau a frazelor de cuvinte independente introduse prin conjunctia „si", cand aceasta nu are rolul ei obisnuit de conjunctie coordonatoare, ci sugereaza succesiunea neintrerupta a unor actiuni. (Cu acest rol conjunctia si apare mai ales in stilul narativ.)
Domnita i-a dat cuvantul ca asa are sa fie [.] Si a venit si ziua nuntii. GALACTION, O. I 173
Nota: Unii scriitori, spre a reproduce un anumit fel de a vorbi in care se fac pauze dupa fiecare propozitie, fragmenteaza fraza, punand punct dupa fiecare dintre propozitiile care o compun. Prin acest pocedeu se da o mai mare importanta fiecarui membru al frazei, accentuandu-se nuanta de independenta.
Faramitarea frazei cu ajutorul semnului ortografic punct, in limba romana, apare atat in cadrul coordonarii, cat si in cadrul subordonarii.
In cazul coordonarii, poate fi fragmentata fraza formata din doua propozitii principale:
a) Bravo! racnira mesenii din toate partile, batand din palme [.] Iar Zamfirita radea inveselita langa mine. SADOVEANU, O. III 97
sau din mai multe propozitii subordonate de acelasi fel, care depind de aceeasi regenta:
b) Eu ma duc asa cu nevasta asta[.] Sa-i tin de urat[.] Sa-i arat unde-i casa comunei[.] Sa aiba si ea un avocat s-un martor. SADOVEANU, B. 190.
Punctul se mai poate folosi pentru orice subordonata care poate fi separata de regenta ei:
Uniti-va pentru infratire si pace[.] Ca sa aiba in sfarsit ragaz neamurile sa-si aduca fiecare tributul de bine la progresul umanitatii. SADOVEANU, E. 32.
Punct din punctuatia limbii romane se foloseste in urmatoarele situatii:
Se pune punct dupa propozitii enuntative:
a) independente:
Era liniste imparateasca[.] GALACTION, O.I 167;
b) doua fraze alcatuite din propozitii enuntiative care se gasesc in raport de coordonare:
El sari din caruta, desprinse caii de pe laturi si pleca spre multime[.] SLAVICI, O.I 215
c) doua fraze formate din propozitii enuntiative care se afla in raport de subordonare:
Ca sa nu mai ramaie repetent si anul acesta, mam-mare, mamita si tanti Mita au promis tanarului Goesa-l duca-n Bucuresti[.] CARAGIALE, O. I 267
Punctul se pune la sfarsitul unei propozitii optative din limba romana sau la sfarsitul unei fraze de cuvinte alcatuite din propozitii dependente de o optativa, cand tonul vorbirii nu este exclamativ:
Floricica macului,
jelui-m-as si n-am cui[.] TEODORESCU, P.P. 279
Dupa propozitiile dubitative enuntiative:
Vor fi fost fericiti in tara lor[.] SADOVEANU, N.P. 146
Punctul se pune, de asemenea, la sfarsitul unei propozitii imperative sau al unei fraze dependente de o imperativa, cand acestea sunt rostite pe un ton neutru, care le atenueaza caracterul imperativ:
Uracti in varfuri de catarg
Si puneti steagul de plecare[.] MACEDONSKI, O.I 59;
Spune-ne povestea cu imparatul Mazareanu[.] SADOVEANU, O, VIII 398;
Vino-n codru la izvorul
Care tremura pe prund,
Unde prisoa cea de brazde
Crengi plecate o ascund[.] EMINESCU, O.I 75.
Punctul se pune la sfarsitul unei fraze din limba romana, alcatuite dintr-o propozitie exclamativa urmata de propozitii subordonate – intrucat pana la sfarsitul frazei tonul exclamativ se pierde:
Ce n-as fi dat sa ma lase profesorii in pace, ca sa invartesc degetele mari, unul imprejurul celuilalt, din ce in ce mai repede, din ce in ce mai incet, dupa cum lectia curgea mai repede sau mai pe ganduri[.] DELAVRANCEA, H.T. 55
Punctul se pune la sfarsitul unei propozitii interogative indirecte:
Tata a intrebat insa cate exemplare vom trage[.] CAMIL PETRESCU, P. 197
Nota: Unii scriitori pun cateodata punct si dupa o fraza in interiorul careia se gaseste o propozitie interogativa directa:
Codrule, codrutule
Ce mai faci, dragutule,
Ca de cand nu ne-am vazut
Multa vreme au trecut
Si de cand ne-am departat
Multa lume am imblat[.] EMINESCU, O. I 123
Punctuatia aceasta e justificata de faptul ca intonatia interogativa a propozitiei Ce mai faci, dragutule? se pierde pana la sfarsitul frazei. Cele patru propozitii care urmeaza sunt rostite pe un ton enuntiativ si, ca atare, e firesc ca dupa ele sa se puna punct.
In ceea ce priveste punctuatia grupurilor de cuvinte, a propozitiilor si a frazelor care se afla in paranteza, se disting doua situatii:
a) Cand paranteza intervine la sfarsitul unei propozitii sau fraze, punctul se pune dupa paranteza.
Numeralul cardinal isi pastreaza totdeauna articolul posesiv: a cincea sesiune, sesiunea a cincea (nu sesiunea cincea) [.]
b) Cand o propozitiei sau o fraza se afla in intregime in paranteza, punctul se pune in interiorul parantezei:
Unele substantive au o forma deosebita si pentru vocativul singular: in –e substantivele masculine si in –o substantivele feminine. (Alteori insa forma de vocativ este identica cu cea de nominativ-acuzativ: frate, mama[.])
Nu se pune punct dupa titlurile de carti sau reviste, de opere literare, muzicale.
Nu se pune punct nici dupa formulele de adresare (in scrisori, cuvantari etc.); in asemenea formule, substantivele fiind in cazul vocativ, dupa ele se foloseste virgula sau semnul exclamarii.
Se foloseste punctul dupa urmatoarele abrevieri: abrevierile formate din prima litera de la inceputul cuvantului (O[.]N[.]U[.], S[.]U[.]A[.]), precum si cele formate din prima silaba a cuvantului plus consoana sau grupul de consoane cu care incepe silaba a doua (cap[.] pentru capitol, op[.] cit[.] pentru opera citata).
In aceste cazuri, punctul nu mai este semn de punctuatie, deoarece nu marcheaza o pauza. El este un semn ortografic, pus in locul mai multor litere care nu se scriu.
Nu se pune punct dupa abrevierile formate din prima si ultimile litere ale cuvantului (d-ta), nici dupa abrevierile ca Tarom, Romarta, pentru ca ele s-au asimilat substantivelor.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.