Din aceeasi categorie
|
Pestera Huda lui Papara 414 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Insula Karpathos- Pestera lui Poseidon 398 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pestera Melisanni- Grecia 1.362 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pestera Poarta lui Ionele-Muntii Apuseni 70 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pestera Muierilor 276 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pestera Mamutului -SUA 2.041 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pestera Corbasca 1.418 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Drumetie Defileul Crisului Repede 319 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pestera Diros, Areoppoli, Grecia 1.654 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pestera Drogarati 1.313 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Turism
Pestera Huda lui Papara
| Adaugat de Cozana | 25.01.2016 |  Adauga
la favorite |
718 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoritePestera Huda lui Papara este pestera din Muntii Trascaului care cumuleaza toate superlativele pentru aceasta grupa montana si nu numai: cea mai lunga, cea mai denivelata, cea mai dificila, cu cea mai mare sala, cu cea mai inalta galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu cel mai mare debit, cu cea mai mare cascada, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa, cu cele mai lungi si mai numeroase excentrite, cu cel mai mare depozit de chiropterit din Romania
Pestera este o strapungere hidrologica a fasiei de calcare tithonice in extremitatea vestica a Masivului Bedeleu. Trei paraie (Ponor, Poieni si Seaca) isi unesc apele colectate dintr-un bazin de 150 km² si se pierd in masivul de calcar la Vanatarile Ponorului. Aceasta arie cumuleaza caracteristicile unei polje [3] dar specialistii in domeniu inca nu au clasificat-o ca atare. Cele trei paraie au fost candva tributare bazinului hidrografic Rimet, dar au fost captate subteran si mutate bazinului hidrografic Aries. Apa ce dispare in Ponorul Vanatare, apare in partea terminala a pesterii dupa numai 15-18 m. si dupa ce parcurge pe galeria activa un traseu S-N de 1.200 m cu o cadere de 92 m apare la lumina printr-un gigantic portal.
Intrarea, la altitudine absoluta de 567 m orientata N-NV este inalta de aproape 40 m si pare o despicatura artificiala in peretele de calcar, baza ingusta de 6 m fiind ocupata de un lac cu o adancime de pana la 2 m. Lungimea lui de 50 m este primul obstacol in explorarea pesterii si este urmat imediat de Cascada Evantai, un bloc de piatra peste care aluneca intregul debit de apa al paraului si care trebuie escaladata. Urmeaza, la doar 18 m, o stanca infipta intre peretii galeriei. Este Inima de Piatra care, trecuta pe dedesubt, prin apa, da acces la baza Baricadei, o ingramadire de blocuri ce trebuie escaladate. Galeria se largeste in partea stanga si pe peretele inclinat se poate inainta mai usor. Apa curge navalnic aici prin zeci de marmite turbionare [4]cu peretii plini de lingurite [5]. Lumina de afara este inca puternica aici si dupa inca doua lacuri ce se trec prin apa, peretele din partea dreapta dispare in intuneric.
Este Sala Minunilor, un gol imens de 56/92 m si o inaltime record de 102 m. Ea adaposteste un depozit de 60 vagoane de chiropterit. Aici, ca si in restul pesterii, hiberneaza cele mai mari colonii de lilieci din Europa. Tavanul acestei sali este plin de stalactite excentrice, anemolite lungi de pana la 8 m. Revenind la galeria activa, in amonte, se escaladeaza Baricada Mare dupa care galeria se ingusteaza si devine mai usor accesibila. In partea stanga, la 600 m de la intrare, se deschid doua galerii scurte care se unesc dupa cateva zeci de metri si se termina intr-un sifon [6](Sifonul Roru) partial explorat. Dupa ce coboara 3 m, sifonul devine orizontal si se ingusteaza. Peretii sunt curati, plini de lingurite iar podeaua este acoperita cu pietris rotunjit, dovada unui curs foarte lung. Sifonul poate fi depasit de o echipa buna de scufundatori cu echipament adecvat. Apa ce apare din acest sifon are cu totul o alta origine decat Vanatarile Ponorului.
Continuand explorarea pe galeria principala in amonte, dupa 200 m se ajunge La lanturi, o verticala de 8 m. Odata urcata aceasta verticala, se patrunde intr-o galerie larga si impodobita cu scurgeri parietale[7]. Ea se termina dupa 50 m, deasupra unei verticale de 12 m care da acces in Sala Virgina. Aici incepe cel mai lung labirint fosil al pesterii, Labirintul Ludusan de peste 2 km de galerii ascendente, descendente, intersectate care conecteaza tavanul activului cu Sala Virgina sau Sala Tacerii. In punctul numit Groapa Leilior, se ating 102 m denivelare pozitiva. Acest sistem fosil este explorat partial.
Sala Virgina, are podeaua acoperita cu o salba de gururi [8].imaculate. De aici, pe o galerie ingusta se ajunge la activ. Dupa mai putin de 100 m, tot pe stanga, se intalneste bifurcatia ce duce in Sala Tacerii. Dupa bifurcatie urmeaza Sala Crucii cu Sifonul. Pe dreapta, dupa ce se depaseste sifonul, printr-o fisura a peretelui greu de gasit, se patrunde in Labirintul Ludusan prin alt mare sistem fosil. Acesta este format din galerii dezvoltate pe diaclaze la intersectia carora, prin prabusiri au aparut sali, puturi[9]. si hornuri[10].. De remarcat este hornul care are baza in Sala Crucii interserctat cu o galerie fosila la 20 m inaltime. Privind in sus din acel punct nu se vede capatul, inaltimea lui fiind apreciata la mai mult de 50 m. .
Revenind la galeria activa, dupa 100 m se ajunge sub Cascada Gemanata care poate fi trecuta la liber de un bun catarator. Aici este finalul pesterii, in Lumea Framantata. Pe dreapta, se poate catara un horn ce duce pana la 123 denivelare pozitiva fata de intrarea pesterii. La baza peretelui terminal, apa apare printre imense stanci prin fisuri impenetrabile. Pana la lumina zilei, la Vanatarile Ponorului, mai sunt 18 m. Temperatura aerului in coridorul principal este cuprinsa intre 10–11,5 °C, iar in Sala Minunilor de la 13 °C pana la peste 20 °C.
Pestera a fost amenajata pentru vizitare in 1986 dar amenajarea a fost distrusa in intregime de viituri. Nu are ghid si vizitarea ei poate fi facuta numai de speologi foarte experimentati. Pestera este o capcana care poate surprinde vizitatorii in caz de ploaie torentiala in poljia de la Vanatarile Ponorului sau topirea brusca a zapezii.
In anul 1980 o echipa de la Polaris Blaj condusa de Viorel Ludusan este surprinsa de o viitura cauzata de topirea zapezilor in Labiritul Ludusan pe care tocmai il descoperisera. Reactia rapida a speologilor, buna lor pregatire si faptul ca Viorel Ludusan cunostea foarte bine pestera, i-a salvat.
Situatia se repeta in 2010 cand 3 speologi de la Geoda Targu Mures sunt surprinsi de viitura aproape de finalul pesterii. Ei reusesc sa se intoarca pe galeria activa urmarind scaderea nivelului apei. Aproape de intrarea pesterii, dupa 24 de ore, intilnesc echipele salvamont alertate de colegii ramasi afara care ii ajuta sa parcurga ultima portiune foarte dificila.
Echipament necesar: costum impermeabil, coarda, surse de lumina.
In 2013 pestera a fost inchisa cu poarta metalica si vizitarea a fost interzisa.
Pestera este o strapungere hidrologica a fasiei de calcare tithonice in extremitatea vestica a Masivului Bedeleu. Trei paraie (Ponor, Poieni si Seaca) isi unesc apele colectate dintr-un bazin de 150 km² si se pierd in masivul de calcar la Vanatarile Ponorului. Aceasta arie cumuleaza caracteristicile unei polje [3] dar specialistii in domeniu inca nu au clasificat-o ca atare. Cele trei paraie au fost candva tributare bazinului hidrografic Rimet, dar au fost captate subteran si mutate bazinului hidrografic Aries. Apa ce dispare in Ponorul Vanatare, apare in partea terminala a pesterii dupa numai 15-18 m. si dupa ce parcurge pe galeria activa un traseu S-N de 1.200 m cu o cadere de 92 m apare la lumina printr-un gigantic portal.
Intrarea, la altitudine absoluta de 567 m orientata N-NV este inalta de aproape 40 m si pare o despicatura artificiala in peretele de calcar, baza ingusta de 6 m fiind ocupata de un lac cu o adancime de pana la 2 m. Lungimea lui de 50 m este primul obstacol in explorarea pesterii si este urmat imediat de Cascada Evantai, un bloc de piatra peste care aluneca intregul debit de apa al paraului si care trebuie escaladata. Urmeaza, la doar 18 m, o stanca infipta intre peretii galeriei. Este Inima de Piatra care, trecuta pe dedesubt, prin apa, da acces la baza Baricadei, o ingramadire de blocuri ce trebuie escaladate. Galeria se largeste in partea stanga si pe peretele inclinat se poate inainta mai usor. Apa curge navalnic aici prin zeci de marmite turbionare [4]cu peretii plini de lingurite [5]. Lumina de afara este inca puternica aici si dupa inca doua lacuri ce se trec prin apa, peretele din partea dreapta dispare in intuneric.
Este Sala Minunilor, un gol imens de 56/92 m si o inaltime record de 102 m. Ea adaposteste un depozit de 60 vagoane de chiropterit. Aici, ca si in restul pesterii, hiberneaza cele mai mari colonii de lilieci din Europa. Tavanul acestei sali este plin de stalactite excentrice, anemolite lungi de pana la 8 m. Revenind la galeria activa, in amonte, se escaladeaza Baricada Mare dupa care galeria se ingusteaza si devine mai usor accesibila. In partea stanga, la 600 m de la intrare, se deschid doua galerii scurte care se unesc dupa cateva zeci de metri si se termina intr-un sifon [6](Sifonul Roru) partial explorat. Dupa ce coboara 3 m, sifonul devine orizontal si se ingusteaza. Peretii sunt curati, plini de lingurite iar podeaua este acoperita cu pietris rotunjit, dovada unui curs foarte lung. Sifonul poate fi depasit de o echipa buna de scufundatori cu echipament adecvat. Apa ce apare din acest sifon are cu totul o alta origine decat Vanatarile Ponorului.
Continuand explorarea pe galeria principala in amonte, dupa 200 m se ajunge La lanturi, o verticala de 8 m. Odata urcata aceasta verticala, se patrunde intr-o galerie larga si impodobita cu scurgeri parietale[7]. Ea se termina dupa 50 m, deasupra unei verticale de 12 m care da acces in Sala Virgina. Aici incepe cel mai lung labirint fosil al pesterii, Labirintul Ludusan de peste 2 km de galerii ascendente, descendente, intersectate care conecteaza tavanul activului cu Sala Virgina sau Sala Tacerii. In punctul numit Groapa Leilior, se ating 102 m denivelare pozitiva. Acest sistem fosil este explorat partial.
Sala Virgina, are podeaua acoperita cu o salba de gururi [8].imaculate. De aici, pe o galerie ingusta se ajunge la activ. Dupa mai putin de 100 m, tot pe stanga, se intalneste bifurcatia ce duce in Sala Tacerii. Dupa bifurcatie urmeaza Sala Crucii cu Sifonul. Pe dreapta, dupa ce se depaseste sifonul, printr-o fisura a peretelui greu de gasit, se patrunde in Labirintul Ludusan prin alt mare sistem fosil. Acesta este format din galerii dezvoltate pe diaclaze la intersectia carora, prin prabusiri au aparut sali, puturi[9]. si hornuri[10].. De remarcat este hornul care are baza in Sala Crucii interserctat cu o galerie fosila la 20 m inaltime. Privind in sus din acel punct nu se vede capatul, inaltimea lui fiind apreciata la mai mult de 50 m. .
Revenind la galeria activa, dupa 100 m se ajunge sub Cascada Gemanata care poate fi trecuta la liber de un bun catarator. Aici este finalul pesterii, in Lumea Framantata. Pe dreapta, se poate catara un horn ce duce pana la 123 denivelare pozitiva fata de intrarea pesterii. La baza peretelui terminal, apa apare printre imense stanci prin fisuri impenetrabile. Pana la lumina zilei, la Vanatarile Ponorului, mai sunt 18 m. Temperatura aerului in coridorul principal este cuprinsa intre 10–11,5 °C, iar in Sala Minunilor de la 13 °C pana la peste 20 °C.
Pestera a fost amenajata pentru vizitare in 1986 dar amenajarea a fost distrusa in intregime de viituri. Nu are ghid si vizitarea ei poate fi facuta numai de speologi foarte experimentati. Pestera este o capcana care poate surprinde vizitatorii in caz de ploaie torentiala in poljia de la Vanatarile Ponorului sau topirea brusca a zapezii.
In anul 1980 o echipa de la Polaris Blaj condusa de Viorel Ludusan este surprinsa de o viitura cauzata de topirea zapezilor in Labiritul Ludusan pe care tocmai il descoperisera. Reactia rapida a speologilor, buna lor pregatire si faptul ca Viorel Ludusan cunostea foarte bine pestera, i-a salvat.
Situatia se repeta in 2010 cand 3 speologi de la Geoda Targu Mures sunt surprinsi de viitura aproape de finalul pesterii. Ei reusesc sa se intoarca pe galeria activa urmarind scaderea nivelului apei. Aproape de intrarea pesterii, dupa 24 de ore, intilnesc echipele salvamont alertate de colegii ramasi afara care ii ajuta sa parcurga ultima portiune foarte dificila.
Echipament necesar: costum impermeabil, coarda, surse de lumina.
In 2013 pestera a fost inchisa cu poarta metalica si vizitarea a fost interzisa.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.