Inca din momentul aparitiei, „Desteapta-te, romane" a fost un cantec menit sa le fie alaturi romanilor in cele mai grele momente ale istoriei lor. Versurile combante ale cantecului i-au chemat pe romani la lupta, la (re)desteptare. Iata zece lucruri de stiut despre Imnul National al Romaniei.
Imnul actual al Romaniei este compus in contextul Revolutiei de la 1848. Poetul Andrei Muresanu (1816-1863) se afla pe atunci la Brasov in calitate de profesor la Colegiul Latino-German din localitate si redactor la suplimentul literar „Foaie pentru minte, inima si literatura" al periodicului romanesc „Gazeta Transilvaniei". Lui ii va reveni misiunea compunerii unui cantec de lupta care sa mobilizeze masele, alaturi de proclamatiile si declaratiile din presa din acele momente.
Poezia a fost publicata in numarul 25 din 21 iunie 1948 al „Foii pentru minte, inima si literatura" sub titlul „Rasunet".
Dupa ce versurile au fost puse pe hartie s-a ridicat problema identificarii unui cantec adecvat acestora, menit sa puna si mai bine stihurile in valoare si sa le faca mai usor de retinut. Este o intreaga controversa cu privire la autorul de drept al melodiei. Sunt cunoscute trei ipoteze. Unele marturii vorbesc de Andrei Muresanu, parintele versurilor, ca fiind si autorul melodiei. George Ucenescu, compozitor ucenic al lui Pann, sustinea ca el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care cauta o melodie potrivita pentru versurile sale, si deci el ar fi „autorul moral" al melodiei. Cantecul religios „Din sanul maicii mele" se pare ca ar sta la originea melodiei actualului Imn de stat al Romaniei. O teorie des uzitata si incetatenita in randul opiniei publice romanesti il desemneaza pe Anton Pann, celebrul culegator si profesor de muzica veche, ca fiind autorul melodiei.
Venirea comunistilor la putere in Romania aduce acest simbol vechi al libertatii romanilor in postura ingrata de cantec interzis, deoarece, in conditiile eliberarii aduse de armatele sovietice, desteptarea clamata de Muresanu devenea impropie, aducand mai degraba aminte de libertatea pierduta, decat de cea castigata. O data cu abdicarea fortata a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, si alte marsuri si cantece patriotice au fost interzise.
O data cu Revolutia anticomunista din decembrie 1989, cantecul „Desteapta-te, romane!", practic instantaneu si generalizat, a fost cantat ca un adevarat imn national, inlocuind imnul comunist „Trei culori". Astfel, instituirea sa ca imn national a venit de la sine, impunandu-se majoritar, fara sovaiala, sub formidabila presiune a manifestantilor. Imnul este consacrat prin Constitutia din 1991.
Simbolistica lui nationala si rolul jucat in momentele cheie ale istoriei romanesti - Razboiul de Independenta, Primul si al Doilea Razboi Mondial, Revolutia din decembrie 1989 - au facut ca optiunea noului regim democratic de la Bucuresti sa se indrepte dupa 1989 catre creatia lui Andrei Muresanu.
Din 1998, la initiativa Senatului Romaniei, ziua de 29 iulie a devenit Ziua Imnului National.
Imnul de stat al Romaniei este alcatuit din unsprezece strofe, primele trei si ultima dintre ele fiind cantate la ocazii festive.
Timp de cativa ani „Desteapta-te, romane!" a fost si imnul national al Republicii Moldova, fiind inlocuit in 1994 cu „Limba noastra".
De-a lungul vremii, Romania a avut ca imnuri nationale si urmatoarele cantece: „Traiasca Regele" de Vasile Alecsandri, cantat intre anii 1866-1948; „Zdrobite catuse", in perioada 1948-1953, pe versuri de Aurel Baranga si muzica de Matei Socor; „Te slavim Romanie" ce caracteriza prietenia dintre Uniunea Sovietica si statul roman, fiind imn national intre anii 1953-1977; „Trei culori", in perioada 1977-1989, pe muzica de Ciprian Porumbescu.