Din aceeasi categorie
|
Voi cu Voicu. Secretele lumii, ascunse la Vatican 953 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Secretele Palatului Primaverii 1.093 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Secretele istoriei Elizabeth II Regina noastta 388 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Secretele Tibetului 394 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Viata in cetatea Vaticanului ep 2 422 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
SUA: Secretele atacurilor din 11 septembrie 2001 334 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Secretele inghetate ale frontului alpin 270 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Grecia: secretele trecutului 1.429 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Chivotul legamantului: Secretele Bibliei 303 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Florenta si Familia Medici - Secretele orasului 1.831 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Secretele somnului
| Adaugat de Cozana | 26.10.2015 |  Adauga
la favorite |
1.093 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteSergent in St. Louis. Ea antreneaza soldatii in lupta corp la corp. Specializata in jiu-jitsu brazilian, Dinges spune ca e una dintre putinele femei din armata atestata la nivelul 2 de lupta. Acesta implica un antrenament indelungat cu doi adversari – explica ea –, in speranta ca „tu vei scapa“.
In anii urmatori, Dinges s-ar putea confrunta cu un adversar si mai puternic. Ea provine dintr-o familie ce poarta gena insomniei familiale fatale (FFI, cum e numita adesea boala). Principalul simptom al FFI e incapacitatea de a dormi. La inceput dispare capacitatea de a atipi, apoi cea de a dormi o noapte intreaga, pana cand pacientul nu mai poate dormi deloc. De obicei, sindromul ataca pacientii in jur de 50 de ani, tine cam un an si, dupa cum arata si numele, sfarseste intotdeauna prin moarte. Dinges a refuzat sa fie testata pentru depistarea genei. „Mi-a fost teama ca, daca as fi stiut ca sufar de asta, nu m-as fi straduit atat de mult in viata, as fi renuntat.“
FFI e o boala ingrozitoare, agravata de faptul ca stim atat de putine despre felul in care functioneaza. Dupa ani de studii, cercetatorii au descoperit ca, la un pacient cu FFI, prionii, niste proteine malformate, ataca talamusul, o structura din profunzimea creierului, si ca un talamus afectat produce o tulburare de somn. Ei nu stiu insa de ce se intampla asta sau cum s-o opreasca sau sa atenueze simptomele ei brutale. Inainte ca FFI sa fie studiata, majoritatea cercetatorilor nici macar nu stiau ca talamusul are legatura cu somnul. FFI e o boala extrem de rara, cunoscuta in doar 40 de familii din intreaga lume. Dar, dintr-un punct de vedere, seamana cu formele mai usoare de insomnie, care afecteaza azi milioane de oameni: e in mare masura un mister.
Daca nu stim de ce nu putem dormi, e partial pentru ca nu stim de fapt de ce avem nevoie de somn. Stim ca ne lipseste cand nu beneficiem de el. Si mai stim ca oricat am incerca sa i ne impotrivim, in cele din urma ne doboara. Stim ca, la sapte-noua ore dupa ce ne lasam prada somnului, majoritatea suntem gata sa ne trezim din nou si ca dupa 15-17 ore suntem iar obositi.
Stim deja de 50 de ani ca somnul nostru e impartit intre somnul profund si asa-numitul somn cu miscare rapida a ochilor (REM), in care creierul e la fel de activ ca in starea de veghe, doar ca muschii voluntari sunt paralizati. Stim ca toate mamiferele si pasarile dorm. Delfinul doarme cu o jumatate de creier treaza pentru a ramane atent la mediul sau subacvatic. Cand ratele mari dorm insirate, pasarile de la extremitati pot sa-si pastreze o jumatate de creier treaza si un ochi deschis pentru a se proteja de pradatori. Si pestii, insectele si reptilele beneficiaza de un soi de odihna.
Tot acest repaus are un pret. Un animal trebuie sa stea nemiscat pentru o lunga perioada de timp, devenind o tinta usoara pentru pradatori. Care ar fi rasplata pentru un asemenea risc? „Daca somnul nu slujeste unei functii absolut vitale – spunea candva renumitul cercetator al somnului Allan Rechtschaffen –, aceasta e cea mai mare greseala pe care evolutia a facut-o vreodata.“
Teoria predominanta este ca somnul e cerut de creier. Ideea se bazeaza partial pe bun-simt – cine n-are mintea mai limpede dupa un somn bun? Dar e mai greu s-o justifici folosind date reale. Cum ajuta somnul creierul? Raspunsul ar putea depinde de ce fel de somn vorbim. Recent, cercetatori de la Harvard, condusi de Robert Stickgold, au aplicat studentilor diferite teste de aptitudini, permitandu-le sa atipeasca, apoi testandu-i din nou. Au descoperit ca subiectii cu un somn REM au avut ulterior performante mai bune la testele de recunoastere a modelelor, precum cele de gramatica, iar cei care au dormit profund s-au descurcat mai bine la memorare. Alti cercetatori au descoperit ca in timpul somnului creierul pare sa repete un model de activare neuronala survenit atunci cand subiectul era treaz, ca si cum creierul ar fi incercat sa-i incredinteze memoriei de lunga durata ce invatase in acea zi. Astfel de studii sugereaza ca una dintre functiile somnului ar putea fi consolidarea memoriei. Acum cativa ani, Giulio Tononi, reputat cercetator al somnului de la Universitatea din Wisconsin, Madison, a dat o intorsatura interesanta acestei teorii: studiul sau arata ca in timpul somnului creierul pare sa inlature sinapsele sau conexiunile redundante ori inutile. Deci scopul somnului ar putea fi de a ne ajuta sa ne amintim ce e important, permitandu-ne sa uitam ce nu este
In anii urmatori, Dinges s-ar putea confrunta cu un adversar si mai puternic. Ea provine dintr-o familie ce poarta gena insomniei familiale fatale (FFI, cum e numita adesea boala). Principalul simptom al FFI e incapacitatea de a dormi. La inceput dispare capacitatea de a atipi, apoi cea de a dormi o noapte intreaga, pana cand pacientul nu mai poate dormi deloc. De obicei, sindromul ataca pacientii in jur de 50 de ani, tine cam un an si, dupa cum arata si numele, sfarseste intotdeauna prin moarte. Dinges a refuzat sa fie testata pentru depistarea genei. „Mi-a fost teama ca, daca as fi stiut ca sufar de asta, nu m-as fi straduit atat de mult in viata, as fi renuntat.“
FFI e o boala ingrozitoare, agravata de faptul ca stim atat de putine despre felul in care functioneaza. Dupa ani de studii, cercetatorii au descoperit ca, la un pacient cu FFI, prionii, niste proteine malformate, ataca talamusul, o structura din profunzimea creierului, si ca un talamus afectat produce o tulburare de somn. Ei nu stiu insa de ce se intampla asta sau cum s-o opreasca sau sa atenueze simptomele ei brutale. Inainte ca FFI sa fie studiata, majoritatea cercetatorilor nici macar nu stiau ca talamusul are legatura cu somnul. FFI e o boala extrem de rara, cunoscuta in doar 40 de familii din intreaga lume. Dar, dintr-un punct de vedere, seamana cu formele mai usoare de insomnie, care afecteaza azi milioane de oameni: e in mare masura un mister.
Daca nu stim de ce nu putem dormi, e partial pentru ca nu stim de fapt de ce avem nevoie de somn. Stim ca ne lipseste cand nu beneficiem de el. Si mai stim ca oricat am incerca sa i ne impotrivim, in cele din urma ne doboara. Stim ca, la sapte-noua ore dupa ce ne lasam prada somnului, majoritatea suntem gata sa ne trezim din nou si ca dupa 15-17 ore suntem iar obositi.
Stim deja de 50 de ani ca somnul nostru e impartit intre somnul profund si asa-numitul somn cu miscare rapida a ochilor (REM), in care creierul e la fel de activ ca in starea de veghe, doar ca muschii voluntari sunt paralizati. Stim ca toate mamiferele si pasarile dorm. Delfinul doarme cu o jumatate de creier treaza pentru a ramane atent la mediul sau subacvatic. Cand ratele mari dorm insirate, pasarile de la extremitati pot sa-si pastreze o jumatate de creier treaza si un ochi deschis pentru a se proteja de pradatori. Si pestii, insectele si reptilele beneficiaza de un soi de odihna.
Tot acest repaus are un pret. Un animal trebuie sa stea nemiscat pentru o lunga perioada de timp, devenind o tinta usoara pentru pradatori. Care ar fi rasplata pentru un asemenea risc? „Daca somnul nu slujeste unei functii absolut vitale – spunea candva renumitul cercetator al somnului Allan Rechtschaffen –, aceasta e cea mai mare greseala pe care evolutia a facut-o vreodata.“
Teoria predominanta este ca somnul e cerut de creier. Ideea se bazeaza partial pe bun-simt – cine n-are mintea mai limpede dupa un somn bun? Dar e mai greu s-o justifici folosind date reale. Cum ajuta somnul creierul? Raspunsul ar putea depinde de ce fel de somn vorbim. Recent, cercetatori de la Harvard, condusi de Robert Stickgold, au aplicat studentilor diferite teste de aptitudini, permitandu-le sa atipeasca, apoi testandu-i din nou. Au descoperit ca subiectii cu un somn REM au avut ulterior performante mai bune la testele de recunoastere a modelelor, precum cele de gramatica, iar cei care au dormit profund s-au descurcat mai bine la memorare. Alti cercetatori au descoperit ca in timpul somnului creierul pare sa repete un model de activare neuronala survenit atunci cand subiectul era treaz, ca si cum creierul ar fi incercat sa-i incredinteze memoriei de lunga durata ce invatase in acea zi. Astfel de studii sugereaza ca una dintre functiile somnului ar putea fi consolidarea memoriei. Acum cativa ani, Giulio Tononi, reputat cercetator al somnului de la Universitatea din Wisconsin, Madison, a dat o intorsatura interesanta acestei teorii: studiul sau arata ca in timpul somnului creierul pare sa inlature sinapsele sau conexiunile redundante ori inutile. Deci scopul somnului ar putea fi de a ne ajuta sa ne amintim ce e important, permitandu-ne sa uitam ce nu este
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.