Culorile, lumina, obiectele de decor sunt elemente importante pentru camera micutului tau. De obicei, parintii se ocupa personal de amenajarea ei, si cei mai multi gresesc. Afla ce trebuie si ce nu trebuie sa faci.
Camera copiilor trebuie sa spuna o poveste: a micilor locatari si a parintilor lor. Raluca Alexandru, designer www.camerepentrucopii.ro, spune ca asta inseamna sa aiba un stil, o viziune. Iar aceasta poate fi creata prin intermediul culorilor alese, dar si al mobilierului si al obiectelor de decor. „Culorile sunt esentiale! Ele creeaza atmosfera unei camere. In general, oamenii vad camerele de copii foarte colorate. Eu recomand culorile pastelate, deschise, placute, naturale. In primul rand pentru pereti. Culorile puternice, puse pe suprafete mari, sunt obositoare si pot crea agitatie“, spune designerul.
Ea recomanda verde-crud cu galben-portocaliu-piersica, combinatie pentru orice varsta, atat pentru fete, cat si pentru baieti.
„Lilaul este foarte frumos, de asemenea, se combina minunat cu verdele-crud, mai neobisnuit cu portocaliul-piersica, cu accente de turcoaz“, adauga specialista.
Fara personaje din desene
Printre greselile pe care le fac parintii cand aleg sa decoreze singuri camerele copiilor se afla abuzul de personaje de desene. Raluca refuza sa le includa, din mai multe motive. Primul, cel profesional: „Din punctul de vedere al designerului, exista niste reguli si niste legi ale decoratiei, valabile si la adulti, si la copii. Este urat sa pui in dormitorul unui adult o scena enorma din «Marea mahmureala», chiar daca pe propretari i-a distrat copios. De ce am pune atunci o scena Disney pe peretele copilului? Nu pot gandi ca
exista vreun adult care sa-si aleaga tapet cu capul lui Brad Pitt imprimat repetitiv. De ce am alege atunci un tapet cu capusorul lui Winnie?“. Pe de alta parte, spune Raluca, doar de cativa ani desenele animate au culori frumoase. „Ani si ani am fost asaltata de cereri cu «101 dalmatieni» (care sunt alb cu negru), «Tom si Jerry» (gri si maro – oribil!), «Scooby Doo» (iar maro!). Lista e lunga. Noroc ca animatorii au desenat magarusul mov in Winnie si ursuletul maro-auriu…“. Pe de alta parte, desenele sunt de multe ori agresive si vulgare, adauga Raluca. „De prea multe ori am vazut baietei obsedati de capete care explodeaza si imprastie sange. Totul explodeaza… totul e un razboi, toti trebuie sa moara violent (un copil nu stie ca moartea e reala si ireversibila, i se pare un joc). Iar pe fetite le vezi preocupate de la 4 ani numai de garderoba (excesiv de roz)“. Raluca mai are si alte argumente. „Sunt nostime daca se misca in cadrul unei actiuni haioase. In afara ecranului (pe un sticker chinezesc de calitate indoielnica), nu sunt nici pe departe la fel de dragute“, adauga ea.
Adaptarea la varsta
In ceea ce priveste elementele componente, punctul de pornire este intotdeauna acelasi: functionalitatea. „Nu trebuie sa lipseasca obiectele care servesc scopului acelui spatiu: mobilierul specific, accesoriile necesare etc. Dar, dincolo de latura practica si pragmatica, dintr-o camera de copil nu trebuie sa lipseasca creativitatea, originalitatea, lumina frumoasa, stilul si dragostea“, spune designerul.
Respectarea varstei copilului este si ea foarte importanta, mai spune specialistul: „In cazul adolescentilor, este necesar sa ii lasi sa se manifeste, sa-si exprime prefe-rintele si alegerile. La un bebelus, nu prea poti. Parintii si designerul gandesc pentru binele lui. Dar pentru un adolescent camera e universul lui! Ganditi-va numai la semnele de «stop» puse pe usa, la sistemele de incuiere pe care le cer brusc, etc. Asta nu exclude insa consilierea unui specialist. Un designer va intelege si va aplica optim dorintele lui. Daca nu avem designer, sa speram ca avem parinti intelegatori, creativi si cu bun-gust“.
Este importanta si schimbarea unor elemente in timp ce copilul creste. „Pana pe la 5-6 ani, se pot schimba, pe rand, diverse detalii si accesorii. Schimbarea este lenta, elementele noi se combina cu cele vechi. Interiorul evolueaza odata cu el“, spune Raluca. De obicei insa, durata de viata a obiectelor este adecvata varstei copilului. Iar cand unul se uzeaza, va fi inlocuit cu unul adecvat perioadei.
Ce se intampla cand in aceeasi camera locuiesc doi copii? Cum ii impaci? Nu foarte usor, mai ales in „cutiutele asa-zis apartamente“, cum le spune Raluca. In primul rand, copiii trebuie sa primeasca cel mai mare dormitor, iar in el „facem design inteligent“, spune ea. Asta inseam-na o organizare cat mai buna a obiecte-lor, mobilier multifunctional, modular. In acelasi timp, trebuie respectata personalitatea fiecaruia: „Gasim un element care le place tuturor sau folosim dominant elemente neutre si apoi adaugam detalii pentru fiecare: cream coltisoare personalizate (patutul fiecaruia, o bucatica de perete pentru fiecare). Asa evitam haosul, dar le asiguram spatiu personal