Din aceeasi categorie
|
Oberammergau-Bavaria 976 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Baden-Wurttemberg - Germania 990 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Englischner Garten – Munchen, Germania 15 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Dinkelsbuhl- Bavaria 575 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Gunzburg -Germania 1.361 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Lacul Konigssee, Bavaria, Germania 365 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
GroYer Arber republica Ceha 428 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Castelul Linderhof 730 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Castelul Neuschwanstein, Germania 931 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Munchen Residenz-Munchen 237 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Turism
Bavaria
| Adaugat de Cozana | 08.09.2015 |  Adauga
la favorite |
1.078 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteBavaria (in germana Bayern, oficial Freistaat Bayern) este landul federal care se situeaza in partea de sud-est a Germaniei, cu capitala la Munchen. Populatia Bavariei era de 12.538.696 de locuitori la 31 decembrie 2010.
Cuvantul Freistaat (republica; literal „stat liber") din denumirea oficiala a Bavariei reliefeaza in mod expres faptul ca landul Bavaria este membru liber si egal al federatiei. Denumirea de Freistaat se regaseste si in denumirea oficiala a Turingiei, respectiv in cea a Saxoniei. Bavaria nu are o autonomie mai mare decat celelalte landuri. Interesele Bavariei sunt reprezentate de delegatii landului in Bundesrat (Consiliul Federal al Landurilor), unde sunt discutate interesele specifice ale landurilor in raport cu celelalte landuri, precum si in raport cu federatia. Ca o particularitate bavareza, Uniunea Crestin Democrata (CDU) nu activeaza si nu depune liste de candidati in Bavaria, la fel cum Uniunea Crestin Sociala (CSU) isi limiteaza activitatea la teritoriul Bavariei. In mod traditional CDU si CSU sunt parteneri de coalitie la nivel federal.
In limba germana Bayern (Bavaria) se scrie cu y incepand de la 20 octombrie 1825, din timpul regelui Ludovic I al Bavariei; inainte era scris Baiern. Optiunea regelui pentru grafia cu y a avut loc pe fondul filoelenismului generat de alegerea fiului sau Otto ca rege al Greciei.
In timpul imparatului Augustus romanii au colonizat teritoriul Bavariei din sud de Dunare, unde populatia locala era celta (indeosebi celtii vindelici). Dupa dezmembrarea Imperiului Roman, din populatia locala celto-romana si imigrantii germanici veniti din nord precum si din resturile din epoca migratiilor popoarelor provenite din estul Europei s-a format populatia bavareza, vorbitoare de dialecte germanice si crestinata incepand din secolul al VII-lea, in urma misionariatului unor calugari irlandezi.
Relieful Bavariei este variat, avand zone muntoase in est (muntele Arber) si indeosebi in sud (versantii nordici ai lanturilor de munti Alpi) - cel mai inalt pisc al Germaniei Zugspitze, la 2.962 m, aflandu-se in sudul Bavariei, pe granita cu Austria -, zone deluroase si de ses, strabatute de rauri numeroase, dintre care cele mai importante sunt fluviile Dunarea (cursul: vest-est) si Main (est-vest), acesta din urma strabatand provincia nordica a Bavariei, Franconia. In sudul Bavariei se afla numeroase lacuri (intre care Chiemsee si Lacul Constanta (germana Bodensee)), resturi ale erei glaciare.
Stema fostului regat Bavaria
Din anul 555 este amintit principatul dinastiei de principi zisi Agilolfinger, peste care au venit francii in timpul dinastiei merovingiene. Monarhul merovingian cel mai de seama, Carol cel Mare, il infrange in 788 pe printul Bavariei Tasilo III, ceea ce inseamna sfarsitul acestui principat.
Dezmembrarea Imperiului carolingian da din nou posibilitatea printilor bavarezi sa devina independenti, procesul fiind grabit de atacurile ungare incepand cu anul 862. Principele Bavariei, markgraf-ul (margraf, marchiz) Luitpold von Bayern, cade in Batalia de la Pressburg (907), fiind invins in lupta cu ungurii.
Urmeaza pe tron fiul lui, Arnulf I. Dupa victoria decisiva in alianta cu monarhul saxon Otto I cel Mare impotriva ungurilor la Lechfeld, langa Augsburg (fostul municipiu Augusta vindelicorum), de la 10 august 955, urmeaza un val de colonizare bavareza spre est cu obtinerea unor teritorii ce apartin astazi partii vestice a Austriei, Istria si Craina. Conflictele cu imparatii germani ottoni (dinastia fondata de Otto cel Mare) duce din nou la o dependenta a Bavariei fata de monarhia germana. In 976 Bavaria se separa de principatul Carintia (Karnten).
"Ostarrichi; printul de Babenberg" cauta sa redobandeasca si reuseste in parte sa obtina suveranitatea Bavariei prin crearea Marcha orientalis.
Incepand din 1070, in timpul dinastiei Guelfilor (die Welfen), pozitia principilor bavarezi se reintareste. Conflictul dintre Guelfi si dinastia Stauferilor (die Staufer) se termina cu victoria celei din urma (1180), in timpul imparatul Frederic I Barbarossa, care il invinge pe Henric Leul (Heinrich der Lowe) (1129-1195) al Bavariei, care facea parte din ramura saxona a Guelfilor. Istria si Steiermark nu mai fac parte din Bavaria.
In perioada dintre anii 1180-1918 dinastia domnitoare in Bavaria a fost cea a familiei Wittelsbach. Perioada dntre 1255-1503 a fost o perioada tulbure de faramitari a Bavariei in principate mai mici. Pentru o perioada scurta imparatul Ludovic al IV-lea de Bavaria reuseste sa reuneasca teritoriile separate, in 1328 el devenind chiar rege al Germaniei. Prin intelegerea din Pavia (1329) Bavariei i-au fost alipite provinciile Oberpfalz (francona), Tirol (din Austria) si Brandenburg (din jurul Berlinului), precum si tinuturi din Olanda. Ulterior (1363) Bavaria pierde Tirolul in favoarea Habsburgilor, iar Brandenburg trece in posesia principatului Luxemburg. Prin Bula de Aur (1356) principele Bavariei a pierdut demnitatea de principe elector, aceasta fiind preluata de principii din Palatinat (Pfalz).
In 1503 Albrecht al IV-lea a reusit reunificarea celor trei linii ale Casei de Wittelsbach.
Bavaria a ocupat pozitia dominanta in cadrul "Ligii Catolice" din Razboiul de 30 de ani. Ca urmare a victoriilor militare repurtate de generalul Tilly, principele Maximilian I a obtinut in 1623 titlul de principe elector al Sfantului Imperiu Roman. In 1628 principele elector Maximilian I a ocupat Palatinatul drept reparatie de razboi.
In timpul lui Napoleon Bonaparte Bavaria a fost de partea Frantei, primind Tirolul si Salzburgul, prin schimbarea la timp a frontului. Dupa infrangerea lui Napoleon reuseste sa mentina unele din teritoriile dobandite (1814).
Regele Ludovic I dispune infiintarea la Munchen a unei "Universitati pentru arta". Din cauza unei afaceri amoroase cu dansatoarea Lola Montez este silit sa abdice. L-a urmat pe tron Ludovic al II-lea al Bavariei, care a avut initiativa construirii unora dintre cele mai frumoase castele din Germania, asa cum este casteul Neuschwanstein. Acest monarh, care avea o afectiune psihica, a murit (1866) inecat in conditii neelucidate deplin in lacul Starnberg de langa Munchen.
In 1866 Bavaria sufera o infrangere militara, de partea Austriei, in razboiul dintre Prusia si Austria.
Bavaria a fost din nou recunoscuta in 1871, in cadrul noului stat german, Imperiul German (Deutsches Kaiserreich), rezultat din unificarea multor state germane dar fara Austria.
Dupa detronarea familiei Wittelsbach, in 1918, este proclamata republica Bavaria (Freistaat Bayern). In primavara lui 1919 Bavaria, mai precis capitala Munchen, a fost pentru putine zile „republica sovietica". Incercarea fortelor comuniste a fost zadarnicita de guvernarea centrala (federala) social-democrata cu ajutorul unor trupe paramilitare formate din fosti combatanti pe front si in mare masura de orientare ultraconservatoare sau nationalista.
Patru ani mai tarziu, in 1923, in capitala Bavariei a avut loc o noua tentativa de puci, asa-zisul puci al berii, prin care forte nationaliste, intre care nazistii lui Hitler, au incercat sa acapareze puterea in Bavaria si chiar in toata Germania.
In 1933 nazistii au ajuns la putere in Germania, iar Bavaria a devenit si a ramas provincie a celui de-al treilea Reich pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial (1945). Bavaria a devenit apoi zona de ocupatie a armatei americane. In 1949 Bavaria a pierdut regiuni in favoarea landului Renania-Palatinat (Rheinland-Pfalz). S-a integrat in noul stat german, Republica Federala Germania, mentinandu-si altminteri teritoriile pe care le avea in posesie inca din timpul lui Napoleon. In anii 1945-1946 si ulterior, o parte mare dintre germanii din teritoriile estice pierdute (indeosebi germanii din silezieni si sudeti) s-au refugiat in Bavaria, unde si-au gasit domiciliu definitiv. Bavaria se considera un fel de „sponsor" al germanilor izgoniti din fosta Cehoslovacie, despre care se spune ca[formulare evaziva] sunt „al patrulea trib", pe langa populatiile autohtone din Bavaria: bavarezii, franconii (francii) si svabii.
Dupa greutatile financiare de dupa razboi Bavaria a devenit dintr-o regiune preponderent agricola o regiune industrializata, cu nivel economic ridicat. Progresul s-a datorat in masura considerabila programului national al RFG de realocare a fondurilor federale in beneficiul preponderent al zonelor defavorizate si in curs de dezvoltare - program care a stat drept model si politicii desfasurate de Uniunea Europeana fata de tarile cooptate recent. O mare parte a marilor fonduri de dezvoltare au fost furnizate de-a lungul catorva decenii de principala regiune industrializata a RFG, landul Renania de Nord - Westfalia (Nordrhein-Westfalen), unde se afla concentrate industria extractiei de carbune si industriile metalurgica, siderurgica, chimica si energetica.
Cuvantul Freistaat (republica; literal „stat liber") din denumirea oficiala a Bavariei reliefeaza in mod expres faptul ca landul Bavaria este membru liber si egal al federatiei. Denumirea de Freistaat se regaseste si in denumirea oficiala a Turingiei, respectiv in cea a Saxoniei. Bavaria nu are o autonomie mai mare decat celelalte landuri. Interesele Bavariei sunt reprezentate de delegatii landului in Bundesrat (Consiliul Federal al Landurilor), unde sunt discutate interesele specifice ale landurilor in raport cu celelalte landuri, precum si in raport cu federatia. Ca o particularitate bavareza, Uniunea Crestin Democrata (CDU) nu activeaza si nu depune liste de candidati in Bavaria, la fel cum Uniunea Crestin Sociala (CSU) isi limiteaza activitatea la teritoriul Bavariei. In mod traditional CDU si CSU sunt parteneri de coalitie la nivel federal.
In limba germana Bayern (Bavaria) se scrie cu y incepand de la 20 octombrie 1825, din timpul regelui Ludovic I al Bavariei; inainte era scris Baiern. Optiunea regelui pentru grafia cu y a avut loc pe fondul filoelenismului generat de alegerea fiului sau Otto ca rege al Greciei.
In timpul imparatului Augustus romanii au colonizat teritoriul Bavariei din sud de Dunare, unde populatia locala era celta (indeosebi celtii vindelici). Dupa dezmembrarea Imperiului Roman, din populatia locala celto-romana si imigrantii germanici veniti din nord precum si din resturile din epoca migratiilor popoarelor provenite din estul Europei s-a format populatia bavareza, vorbitoare de dialecte germanice si crestinata incepand din secolul al VII-lea, in urma misionariatului unor calugari irlandezi.
Relieful Bavariei este variat, avand zone muntoase in est (muntele Arber) si indeosebi in sud (versantii nordici ai lanturilor de munti Alpi) - cel mai inalt pisc al Germaniei Zugspitze, la 2.962 m, aflandu-se in sudul Bavariei, pe granita cu Austria -, zone deluroase si de ses, strabatute de rauri numeroase, dintre care cele mai importante sunt fluviile Dunarea (cursul: vest-est) si Main (est-vest), acesta din urma strabatand provincia nordica a Bavariei, Franconia. In sudul Bavariei se afla numeroase lacuri (intre care Chiemsee si Lacul Constanta (germana Bodensee)), resturi ale erei glaciare.
Stema fostului regat Bavaria
Din anul 555 este amintit principatul dinastiei de principi zisi Agilolfinger, peste care au venit francii in timpul dinastiei merovingiene. Monarhul merovingian cel mai de seama, Carol cel Mare, il infrange in 788 pe printul Bavariei Tasilo III, ceea ce inseamna sfarsitul acestui principat.
Dezmembrarea Imperiului carolingian da din nou posibilitatea printilor bavarezi sa devina independenti, procesul fiind grabit de atacurile ungare incepand cu anul 862. Principele Bavariei, markgraf-ul (margraf, marchiz) Luitpold von Bayern, cade in Batalia de la Pressburg (907), fiind invins in lupta cu ungurii.
Urmeaza pe tron fiul lui, Arnulf I. Dupa victoria decisiva in alianta cu monarhul saxon Otto I cel Mare impotriva ungurilor la Lechfeld, langa Augsburg (fostul municipiu Augusta vindelicorum), de la 10 august 955, urmeaza un val de colonizare bavareza spre est cu obtinerea unor teritorii ce apartin astazi partii vestice a Austriei, Istria si Craina. Conflictele cu imparatii germani ottoni (dinastia fondata de Otto cel Mare) duce din nou la o dependenta a Bavariei fata de monarhia germana. In 976 Bavaria se separa de principatul Carintia (Karnten).
"Ostarrichi; printul de Babenberg" cauta sa redobandeasca si reuseste in parte sa obtina suveranitatea Bavariei prin crearea Marcha orientalis.
Incepand din 1070, in timpul dinastiei Guelfilor (die Welfen), pozitia principilor bavarezi se reintareste. Conflictul dintre Guelfi si dinastia Stauferilor (die Staufer) se termina cu victoria celei din urma (1180), in timpul imparatul Frederic I Barbarossa, care il invinge pe Henric Leul (Heinrich der Lowe) (1129-1195) al Bavariei, care facea parte din ramura saxona a Guelfilor. Istria si Steiermark nu mai fac parte din Bavaria.
In perioada dintre anii 1180-1918 dinastia domnitoare in Bavaria a fost cea a familiei Wittelsbach. Perioada dntre 1255-1503 a fost o perioada tulbure de faramitari a Bavariei in principate mai mici. Pentru o perioada scurta imparatul Ludovic al IV-lea de Bavaria reuseste sa reuneasca teritoriile separate, in 1328 el devenind chiar rege al Germaniei. Prin intelegerea din Pavia (1329) Bavariei i-au fost alipite provinciile Oberpfalz (francona), Tirol (din Austria) si Brandenburg (din jurul Berlinului), precum si tinuturi din Olanda. Ulterior (1363) Bavaria pierde Tirolul in favoarea Habsburgilor, iar Brandenburg trece in posesia principatului Luxemburg. Prin Bula de Aur (1356) principele Bavariei a pierdut demnitatea de principe elector, aceasta fiind preluata de principii din Palatinat (Pfalz).
In 1503 Albrecht al IV-lea a reusit reunificarea celor trei linii ale Casei de Wittelsbach.
Bavaria a ocupat pozitia dominanta in cadrul "Ligii Catolice" din Razboiul de 30 de ani. Ca urmare a victoriilor militare repurtate de generalul Tilly, principele Maximilian I a obtinut in 1623 titlul de principe elector al Sfantului Imperiu Roman. In 1628 principele elector Maximilian I a ocupat Palatinatul drept reparatie de razboi.
In timpul lui Napoleon Bonaparte Bavaria a fost de partea Frantei, primind Tirolul si Salzburgul, prin schimbarea la timp a frontului. Dupa infrangerea lui Napoleon reuseste sa mentina unele din teritoriile dobandite (1814).
Regele Ludovic I dispune infiintarea la Munchen a unei "Universitati pentru arta". Din cauza unei afaceri amoroase cu dansatoarea Lola Montez este silit sa abdice. L-a urmat pe tron Ludovic al II-lea al Bavariei, care a avut initiativa construirii unora dintre cele mai frumoase castele din Germania, asa cum este casteul Neuschwanstein. Acest monarh, care avea o afectiune psihica, a murit (1866) inecat in conditii neelucidate deplin in lacul Starnberg de langa Munchen.
In 1866 Bavaria sufera o infrangere militara, de partea Austriei, in razboiul dintre Prusia si Austria.
Bavaria a fost din nou recunoscuta in 1871, in cadrul noului stat german, Imperiul German (Deutsches Kaiserreich), rezultat din unificarea multor state germane dar fara Austria.
Dupa detronarea familiei Wittelsbach, in 1918, este proclamata republica Bavaria (Freistaat Bayern). In primavara lui 1919 Bavaria, mai precis capitala Munchen, a fost pentru putine zile „republica sovietica". Incercarea fortelor comuniste a fost zadarnicita de guvernarea centrala (federala) social-democrata cu ajutorul unor trupe paramilitare formate din fosti combatanti pe front si in mare masura de orientare ultraconservatoare sau nationalista.
Patru ani mai tarziu, in 1923, in capitala Bavariei a avut loc o noua tentativa de puci, asa-zisul puci al berii, prin care forte nationaliste, intre care nazistii lui Hitler, au incercat sa acapareze puterea in Bavaria si chiar in toata Germania.
In 1933 nazistii au ajuns la putere in Germania, iar Bavaria a devenit si a ramas provincie a celui de-al treilea Reich pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial (1945). Bavaria a devenit apoi zona de ocupatie a armatei americane. In 1949 Bavaria a pierdut regiuni in favoarea landului Renania-Palatinat (Rheinland-Pfalz). S-a integrat in noul stat german, Republica Federala Germania, mentinandu-si altminteri teritoriile pe care le avea in posesie inca din timpul lui Napoleon. In anii 1945-1946 si ulterior, o parte mare dintre germanii din teritoriile estice pierdute (indeosebi germanii din silezieni si sudeti) s-au refugiat in Bavaria, unde si-au gasit domiciliu definitiv. Bavaria se considera un fel de „sponsor" al germanilor izgoniti din fosta Cehoslovacie, despre care se spune ca[formulare evaziva] sunt „al patrulea trib", pe langa populatiile autohtone din Bavaria: bavarezii, franconii (francii) si svabii.
Dupa greutatile financiare de dupa razboi Bavaria a devenit dintr-o regiune preponderent agricola o regiune industrializata, cu nivel economic ridicat. Progresul s-a datorat in masura considerabila programului national al RFG de realocare a fondurilor federale in beneficiul preponderent al zonelor defavorizate si in curs de dezvoltare - program care a stat drept model si politicii desfasurate de Uniunea Europeana fata de tarile cooptate recent. O mare parte a marilor fonduri de dezvoltare au fost furnizate de-a lungul catorva decenii de principala regiune industrializata a RFG, landul Renania de Nord - Westfalia (Nordrhein-Westfalen), unde se afla concentrate industria extractiei de carbune si industriile metalurgica, siderurgica, chimica si energetica.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.