Cauta:   

 

 
Din aceeasi categorie

 
  Ferma Manastirii Tudor | Istorie absoluta
132 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Ferma manastirii Tudor de Craciun
396 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Viata lui Tudor Vladimirescu, Ep. 6
332 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Viata lui Tudor Vladimirescu, Ep. 4
358 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Viata lui Tudor Vladimirescu, Ep.2 -
413 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Viata lui Tudor Vladimirescu, Ep. 5
454 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Viata lui Tudor Vladimirescu, Ep.3 –
316 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  "Dinastia Tudor"
703 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Viata lui Tudor Vladimirescu. Ep. 1
383 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Cinemaguerrilla – Noul val al cinematografiei romanesti
649 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
 
recomandam

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

 
 
AnuntulVideo >> Cinema >> Stiinta, documentare
 

 

Tudor Musatescu

 
 
 
 
 
Adaugat de Cozana 05.08.2015  Adauga la favorite 912 vizualizari

Nota film: 0 / 5 (0 voturi )
   
 
Tudor Musatescu (n. 22 februarie 1903, Campulung-Muscel - d. 4 noiembrie 1970) a fost un poet, prozator, dramaturg si umorist roman.
A absolvit facultatea de litere si filozofie si facultatea de drept. Provenind din familia unui avocat, "contaminat" de inclinatiile artistice ale mamei sale, Tudor Musatescu este cuprins de patima scrisului inca din anii de scoala.

Scrie epigrame, compune de unul singur o revista scrisa de mana, "Ghiocelul", cu versuri, schite si chiar cu o piesa de teatru, intitulata "Ardealul". A scris schite, romane, piese de teatru dar succesul i-a fost adus de teatru.

La maturitate, atat ca varsta, cat si ca formatie artistica, Tudor Musatescu se dedica trup si suflet teatrului, in calitate de dramaturg, traducator, director de scena, de conducator si proprietar de teatru. Criticii l-au considerat un fidel continuator, in perioada interbelica, al comediei caragialene de moravuri, prin tipologie, situatii si dialoguri spirituale. Debutul scenic l-a avut la Paris, in 1923, in piesa Focurile de pe comori.

Piesele de teatru ale lui Musatescu, cu deosebire comediile "Titanic-Vals", "...escu" si melodrama "Visul unei nopti de iarna", au avut succes si in strainatate. Titanic-Vals si „...escu" au fost ecranizate.

Multe dintre ele au fost traduse in limbile franceza, engleza, germana, italiana, greaca, poloneza, ceha etc.


Ce sunt hackerii?
90 vizite

Se spune despre hackeri ca sunt pasionati ai informaticii care se ocupa in special cu "spargerea" codurilor unor sisteme informatice. Este necesara o definire clara a termenilor "hacker" si "cracker":

- (in vernacular) cel care sparge/se infiltreaza in calculatoarele altora(cuvantul corect pentru asta este de fapt cracker, sau sinonimul sau „palarie neagra"). Acest cuvant provine de la ocupatia favorita a crackerilor si anume de a sparge parole. Se poate vorbi atat de crackeri care sparg programe shareware sau altfel de software sau media protejate, cat si de crackeri care sparg calculatoare si obtin accesul la informatii confidentiale (de exemplu numere de carti de credit), sau viruseaza calculatorul altora (de exemplu, pentru a-l folosi drept fabrica de spam sau a gazdui pornografie, de obicei ilegala, in scop de castig comercial); sinonime: spargator de programe si/sau spargator de calculatoare;

- exista o varianta de crackeri-hackeri care sparg sisteme informatice doar pentru a demonstra existenta unor vulnerabiltati in sistem, pe urma comunicand proprietarilor/producatorilor sistemelor existenta acestor exploituri si modul in care se pot proteja de astfel de atacuri (ei sunt numiti crackeri etici sau hackeri etici). Ei pot fi numiti si palarii albe (in limba engleza, „white hats"). Prin urmare, hacker etic este cineva care poate intra intr-un sistem informatic pe alte cai decat cele oficiale, pentru a demonstra existenta unor probleme de securitate si eventual a le remedia/elimina. Cateva exemple, chiar din Romania sunt (in ordine alfabetica): Alien Hackers, DefCamp , HackersBlog si Sysboard.

- (super)experti in tehnologii software si/sau hardware;

- hobbyisti care trec peste granitele aparente existente in diverse dispozitive hardware si/sau in diverse programe de calculator.

Ziarele americane au publicat numeroase articole care spuneau Un anumit hacker a spart un anumit sistem informatic, insemnand de fapt Un anumit expert in calculatoare a spart un anumit sistem informatic.[8][9] Folosirea termenului este corecta, caci daca oamenii respectivi n-ar fi fost experti in calculatoare, nu ar fi putut sparge astfel de sisteme (pe atunci nu aparusera haxorii, adica crackeri care nu se pricep la programare si utilizeaza pentru spart programele facute de altii). Dar asocierea cuvantului hacker (expert in calculatoare) cu operatiuni imorale si/sau ilegale este doar „intre urechile" publicului larg, care a citit astfel de articole, si a ramas cu impresia gresita (prejudecata, stereotipul) ca hackerii (in general) ar fi niste infractori.

Se mai pot deosebi urmatoarele sensuri specializate (din subcultura informaticienilor) ale cuvantului hacker:

- cineva care cunoaste foarte bine un limbaj de programare sau mediu de programare, astfel incat poate scrie un program fara niciun efort aparent;

- cineva care inventeaza, proiecteaza, dezvolta, implementeaza, testeaza sau imbunatateste o tehnologie;

- cineva care ofera solutii neconventionale dar adecvate impotriva exploiturilor, erorilor si ale unor alt fel de probleme, cu ajutorul mijloacelor disponibile.

Crackeri hackeri haxori diagrame venn euler.PNG

Ca a fi hacker sau cracker sunt doua lucruri diferite, o arata hackerii Steve Gibson si Eric Steven Raymond. Gibson precizeaza:

„Vreau sa consacru acest moment pentru a-mi demonstra recunostinta pentru enorma influenta pe care munca altruista a comunitatii mondiale de hackeri a avut-o asupra cunoasterii pe care am dobandit-o. Ei nu sunt «crackerii» malitiosi si nici «script-kiddies» care sparg, fura, stramba si distrug, abuzand astfel de cunoasterea pe care au dobandit-o de la altii, ci ei sunt adevaratii hackeri - in intelesul originar al termenului - care ravnesc la cunoastere, pricepere si putere tehnologica pentru valoarea lor intrinseca.

E.S. Raymond spune in ghidul pentru cei care vor sa devina hackeri:

„Hackerii adevarati ii numesc «crackeri» si nu vor sa aiba de a face cu astfel de oameni. Hackerii adevarati ii considera pe crackeri drept lenesi, iresponsabili si nu foarte destepti, reprosandu-le ca a fi in stare sa spargi o protectie te face la fel de hacker pe cat a porni un automobil prin efractie te face inginer. ... Diferenta esentiala este: hackerii construiesc, crackerii distrug. Daca vrei sa devii hacker, citeste in continuare. Daca vrei sa devii cracker, citeste grupul de Usenet news://alt.2600 si pregateste-te sa faci de la cinci la zece ani de parnaie din momentul in care afli ca nu erai asa destept pe cat te credeai. Asta e tot ce am avut de spus despre crackeri."

El considera ca Internetul, Unixul, World Wide Web-ul si softul liber au fost produse de hackeri.

Intr-o prelegere la Universitatea din Amsterdam, Wynsen Faber, de la Faber Organisatievernieuwing (birou de consultanta care evalueaza activitatea unor servicii politienesti din Olanda) a afirmat ca infractiunile informatice sunt printre cele mai usor de urmarit penal. Gradul de complexitate al urmaririi penale a unei infractiuni informatice nu se ridica nici pe departe la gradul de complexitate al unei investigatii in ce priveste clasicul omor. El a afirmat ca tot ce trebuie pentru asta sunt niste informaticieni buni in cadrul politiei si cooperare politieneasca internationala in caz ca s-a actionat din alte tari. Se consulta logurile, se traseaza IP-ul, se iau datele personale de la provider, este arestat suspectul si pus sa dea declaratie ca in ziua... la ora... a spart un anume calculator sau a pus un troian pe un sit de phishing.

Daca multi infractori informatici nu sunt prinsi este din cauza ca Politia nu apreciaza gravitatea unor astfel de fapte. Conform lui Steve Gibson, costul unei investigatii FBI asupra unei infractiuni informatice se ridica la USD 200 000,[13] ceea ce face FBI-ul sa urmareasca doar infractiunile informatice foarte grave; daca dauna este sub USD 5000 se considera ca nu s-a comis nicio infractiune.[13] In schimb, costurile procesului Ministerului Public olandez contra lui Holleeder (un infractor clasic) au fost estimate la cel putin 70 de milioane de Euro.[necesita citare]

Motivatiile tipice pentru spargatorii de calculatoare sunt: bani, distractie, ego, cauza social-politica (activism), admitere intr-un anume grup social si obtinerea unui statut social.[14] Banii pot fi obtinuti de exemplu prin a afla numere de carti de credit sau prin santajarea unor firme, amenintate cu blocarea sitului lor de internet. Distractie inseamna ca motivatia de a sparge sisteme informatice nu este cea de a produce daune, ci instinctul de joc al lui Homo ludens, adica comportamentul jucaus si de a face glume Ego: motivatia consta in satisfactia datorata invingerii unor bariere hard/soft prin creativitate informatica.[14] Cauzasii (hacktivistii) se folosesc de puterea pe care spargerea de calculatoare le-o confera pentru a promova cauza in care cred cu tarie (drepturile omului, drepturile animalelor, adoptarea Sharia, etc.) Intrarea in grupul social al hackerilor este determinata de merite dovedite in activitatea proprie ca hacker, ageamii nefiind admisi in astfel de cercuri. Statutul social in ciberspatiu poate fi obtinut prin a comunica altora experienta obtinuta de hacker, facand astfel dovada priceperii proprii, si a inainta prin astfel astfel de conversatii si contributii in ierarhia sociala a diverselor canale IRC pe care discuta hackerii.


 

Semnaleaza o problema

 

* Nota: Filmele cu / fara subtitrare sunt preluate din youtube.com
  Introdu codul din imagine

Trimite

 
 
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.