Din aceeasi categorie
|
Izolati in Romania: Locuitorii catunelor din judetul Vra 939 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Fermanagh -Irlanda de Nord 1.167 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Judetul Teleorman - Film documentar (1994) 535 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Natura Brasovului - Ariile protejate din judetul Brasov 556 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Catunele Aspra si Valea Morii din Maramures 807 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cetati dobrogene in negura istoriei β Mircea Taiss 611 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Judetul Dolj 1.117 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Amintiri de pe front, veteran Petru Moldovan 600 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Povestea camasii de canepa 235 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ulpia Traiana Sarmizegetusa, ep 2 711 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Judetul Calarasi
| Adaugat de Cozana | 16.06.2015 |  Adauga
la favorite |
1.202 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoritePrimele urme ale unei asezari omenesti pe locul actualului municipiu Calarasi dateaza din neolitic, asa cum o dovedesc descoperirile arheologice specifice culturilor Hamangia, Boian si Gumelnita. Vechea denumire a municipiului Calarasi este Lichiresti. Numele provine, asa cum afirma primul istoric al urbei, Pompei Samarian, de la hramul primului lacas de cult crestin, ridicat aici, cu mult inainte de 1630
Pamant cu vechi traditii in istorie, teritoriul actual al judetului Calarasi a cunoscut toate etapele dezvoltarii istorice a poporului roman. Dovezile materiale scoase la iveala de sapaturile arheologice sistematice sau intamplatoare, precum si marturiile documentare, atesta, pe de o parte, vechimea existentei populatiei romanesti pe aceste meleaguri, iar pe de alta parte, unitatea si continuitatea in timp si spatiu a populatiei autohtone.
Oseminte descoperite in cadrul cercetarilor efectuate pe santierului arheologic 'Sultana-Malu Rosu' din comuna Manastirea, jud. Calarasi
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVA
Cele mai vechi urme de locuire umana in aceasta zona, scoase la iveala in arealul localitatilor Oltenita, Calarasi, Cascioarele, Radovanu s.a., dateaza din Neolitic, si apartin Culturii Gumelnita (mileniile III-IV i.Hr.). Din perioada de trecere de la Epoca bronzului la cea a fierului, reprezentative sunt descoperirile de la Calarasi si Coslogeni, aceasta din urma fiind caracterizata prin asezari de tip cenusar, de colibe sau bordeie, cu ceramica simpla cu decor plastic rudimentar, care, de altfel, a dat si numele Culturii Coslogeni (secolele XIV-XIII i.Hr.).
Continuitatea si intensificarea locuirii teritoriului actualului judet sunt legate de existenta triburilor trace si apoi geto-dace, care aveau asezari intarite si bine inchegate in secolele II-I i.Hr., cum era cea de la Chirnogi. Vestigii romane au fost descoperite in arealul localitatilor Jegalia (secolul al III-lea d.Hr.), Independenta, Curcani si Spantov (secolul al IV-lea d. Hr.). Vetre romanesti de locuire statornica au fost scoase la lumina la Curcani (secolele IX-X) si Radovanu (secolul X si secolele XV-XVI).
Oseminte descoperite in cadrul cercetarilor efectuate pe santierului arheologic 'Sultana-Malu Rosu' din comuna Manastirea, jud. Calarasi
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVA
Intensificarea schimbului de marfuri a facut ca, incepand cu secolul al XV-lea, sa apara la rascruci de drumuri (mai intai sub forma de sate, apoi targuri si mai tarziu ca orase Oltenita si Calarasi) adevarate centre de schimb ale produselor agricole si mestesugaresti. Astfel, la 1515 este atestata documentar Oltenita si la 1 iunie 1541 Calarasi (Craciani). Insa de la sfarsitul secolului al XIV-lea, in apropiere de varsarea Mostistei in Dunare, se dezvolta orasul medieval Cornatel (Manastirea de azi).
In timpul domniei lui Mihai Viteazul (1593-1601), locuitorii acestor meleaguri au fost antrenati in lupta antiotomana. "Anonimul Cantacuzinesc" aminteste ca in ianuarie 1595, in timp ce Preda si Radu Buzescu incendiaza Harsova, banul Mihalcea ardea Darstorul (Silistra) trecand desigur pe la Lichiresti (azi Calarasi). Mihai Vitezul, venind dinspre Silistra, ataca Turtacaia, apoi trece Dunarea inghetata la Oltenita.
In secolul al XVII-lea, razboaiele ruso-turce din 1765-1774 si cele ruso-austro-turce din 1788-1891 s-au desfasurat in mare masura pe teritoriul judetului Calarasi. Lupte puternice au avut loc in raza satului Ulmu in 1791, in urma carora turcii au fost infranti si alungati peste Dunare.
De asemenea, razboiul ruso-turc din 1806-1812 aduce mari pagube acestei zone, turcii fiind infranti succesiv la Ulmu (1806) si Obilesti (1807). Armistitiul incheiat pe 24 august 1807, la Slobozia, prevedea evacuarea trupelor rusesti din Tara Romaneasca si Moldova, insa tarul a refuzat ratificarea acestuia.
Devenit, la sfarsitul secolului al XVII-lea, capitanie de margine a Tarii Romanesti si, mai apoi, resedinta a Calarasilor stafetari ai lui Constantin Brancoveanu, o categorie aparte a populatiei care facea serviciul de curierat pe traseul Bucuresti β Constantinopol, Calarasiul (Lichiresti cum se numea initial) devine targ, in 1734, iar in aprilie 1833, odata cu investirea sa in functia de resedinta a judetului Ialomita, este ridicat la rangul de oras.
Incepand cu sfarsitul secolului al XIX-lea, un rol important in activitatea economica a judetului l-au jucat cele doua porturi de la Calarasi si Oltenita, prin care se exportau cantitati importante de cereale, petrol, cherestea etc.
Judetul Calarasi a fost prezent in evenimentele de mare rezonanta istorica din secolele XIX-XX: Revolutia de la 1848, Unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859, razboiul pentru cucerirea independentei de stat din anii 1877-1878, unde au participat numerosi ostasi calaraseni, rascoalele taranesti din 1888, incepute la Urziceni si cu ecou in Armasesti, Brosteni, Alexeni, Condeesti, Milosesti, Misleanu, Grivita si Slobozia, Primul Razboi Mondial (1916-1918) si cel de-Al Doilea Razboi Mondial (1941-1945), in care jertfa a mii de ostasi din Calarasi a fost pusa la temelia apararii si eliberarii tarii.
In 1778, o parte din teritoriul actualului judet figura ca plasa in cadrul judetului Ialomita. In 1832, orasul Calarasi a devenit resedinta judetului Ialomita, prin mutarea acesteia de la Urziceni, ca urmare a gravitarii hinterlandului cerealier al Campiei Romane catre orasele-porturi dunarene, functie pe care a pastrat-o pana in 1950, cand a devenit resedinta centrului raional omonim din fosta regiune Ialomita. Prin reorganizarea administrativ-teritoriala din 17 februarie 1968, cand au fost desfiintate regiunile si raioanele si au fost reinfiintate judetele Romaniei, cea mai mare parte a teritoriului actual a judetului Calarasi a intrat in componenta judetului Ialomita, iar o alta parte in judetul Ilfov.
Ca urmare a modificarii Legii nr.2/17 febr. 1968, in temeiul Decretului Consiliului de Stat nr. 15 din 23 ianuarie 1981, au fost infiintate judetele Calarasi si Giurgiu, prin desfiintarea judetului Ilfov si modificarea limitelor judetului Ialomita.
AGERPRES
Pamant cu vechi traditii in istorie, teritoriul actual al judetului Calarasi a cunoscut toate etapele dezvoltarii istorice a poporului roman. Dovezile materiale scoase la iveala de sapaturile arheologice sistematice sau intamplatoare, precum si marturiile documentare, atesta, pe de o parte, vechimea existentei populatiei romanesti pe aceste meleaguri, iar pe de alta parte, unitatea si continuitatea in timp si spatiu a populatiei autohtone.
Oseminte descoperite in cadrul cercetarilor efectuate pe santierului arheologic 'Sultana-Malu Rosu' din comuna Manastirea, jud. Calarasi
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVA
Cele mai vechi urme de locuire umana in aceasta zona, scoase la iveala in arealul localitatilor Oltenita, Calarasi, Cascioarele, Radovanu s.a., dateaza din Neolitic, si apartin Culturii Gumelnita (mileniile III-IV i.Hr.). Din perioada de trecere de la Epoca bronzului la cea a fierului, reprezentative sunt descoperirile de la Calarasi si Coslogeni, aceasta din urma fiind caracterizata prin asezari de tip cenusar, de colibe sau bordeie, cu ceramica simpla cu decor plastic rudimentar, care, de altfel, a dat si numele Culturii Coslogeni (secolele XIV-XIII i.Hr.).
Continuitatea si intensificarea locuirii teritoriului actualului judet sunt legate de existenta triburilor trace si apoi geto-dace, care aveau asezari intarite si bine inchegate in secolele II-I i.Hr., cum era cea de la Chirnogi. Vestigii romane au fost descoperite in arealul localitatilor Jegalia (secolul al III-lea d.Hr.), Independenta, Curcani si Spantov (secolul al IV-lea d. Hr.). Vetre romanesti de locuire statornica au fost scoase la lumina la Curcani (secolele IX-X) si Radovanu (secolul X si secolele XV-XVI).
Oseminte descoperite in cadrul cercetarilor efectuate pe santierului arheologic 'Sultana-Malu Rosu' din comuna Manastirea, jud. Calarasi
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVA
Intensificarea schimbului de marfuri a facut ca, incepand cu secolul al XV-lea, sa apara la rascruci de drumuri (mai intai sub forma de sate, apoi targuri si mai tarziu ca orase Oltenita si Calarasi) adevarate centre de schimb ale produselor agricole si mestesugaresti. Astfel, la 1515 este atestata documentar Oltenita si la 1 iunie 1541 Calarasi (Craciani). Insa de la sfarsitul secolului al XIV-lea, in apropiere de varsarea Mostistei in Dunare, se dezvolta orasul medieval Cornatel (Manastirea de azi).
In timpul domniei lui Mihai Viteazul (1593-1601), locuitorii acestor meleaguri au fost antrenati in lupta antiotomana. "Anonimul Cantacuzinesc" aminteste ca in ianuarie 1595, in timp ce Preda si Radu Buzescu incendiaza Harsova, banul Mihalcea ardea Darstorul (Silistra) trecand desigur pe la Lichiresti (azi Calarasi). Mihai Vitezul, venind dinspre Silistra, ataca Turtacaia, apoi trece Dunarea inghetata la Oltenita.
In secolul al XVII-lea, razboaiele ruso-turce din 1765-1774 si cele ruso-austro-turce din 1788-1891 s-au desfasurat in mare masura pe teritoriul judetului Calarasi. Lupte puternice au avut loc in raza satului Ulmu in 1791, in urma carora turcii au fost infranti si alungati peste Dunare.
De asemenea, razboiul ruso-turc din 1806-1812 aduce mari pagube acestei zone, turcii fiind infranti succesiv la Ulmu (1806) si Obilesti (1807). Armistitiul incheiat pe 24 august 1807, la Slobozia, prevedea evacuarea trupelor rusesti din Tara Romaneasca si Moldova, insa tarul a refuzat ratificarea acestuia.
Devenit, la sfarsitul secolului al XVII-lea, capitanie de margine a Tarii Romanesti si, mai apoi, resedinta a Calarasilor stafetari ai lui Constantin Brancoveanu, o categorie aparte a populatiei care facea serviciul de curierat pe traseul Bucuresti β Constantinopol, Calarasiul (Lichiresti cum se numea initial) devine targ, in 1734, iar in aprilie 1833, odata cu investirea sa in functia de resedinta a judetului Ialomita, este ridicat la rangul de oras.
Incepand cu sfarsitul secolului al XIX-lea, un rol important in activitatea economica a judetului l-au jucat cele doua porturi de la Calarasi si Oltenita, prin care se exportau cantitati importante de cereale, petrol, cherestea etc.
Judetul Calarasi a fost prezent in evenimentele de mare rezonanta istorica din secolele XIX-XX: Revolutia de la 1848, Unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859, razboiul pentru cucerirea independentei de stat din anii 1877-1878, unde au participat numerosi ostasi calaraseni, rascoalele taranesti din 1888, incepute la Urziceni si cu ecou in Armasesti, Brosteni, Alexeni, Condeesti, Milosesti, Misleanu, Grivita si Slobozia, Primul Razboi Mondial (1916-1918) si cel de-Al Doilea Razboi Mondial (1941-1945), in care jertfa a mii de ostasi din Calarasi a fost pusa la temelia apararii si eliberarii tarii.
In 1778, o parte din teritoriul actualului judet figura ca plasa in cadrul judetului Ialomita. In 1832, orasul Calarasi a devenit resedinta judetului Ialomita, prin mutarea acesteia de la Urziceni, ca urmare a gravitarii hinterlandului cerealier al Campiei Romane catre orasele-porturi dunarene, functie pe care a pastrat-o pana in 1950, cand a devenit resedinta centrului raional omonim din fosta regiune Ialomita. Prin reorganizarea administrativ-teritoriala din 17 februarie 1968, cand au fost desfiintate regiunile si raioanele si au fost reinfiintate judetele Romaniei, cea mai mare parte a teritoriului actual a judetului Calarasi a intrat in componenta judetului Ialomita, iar o alta parte in judetul Ilfov.
Ca urmare a modificarii Legii nr.2/17 febr. 1968, in temeiul Decretului Consiliului de Stat nr. 15 din 23 ianuarie 1981, au fost infiintate judetele Calarasi si Giurgiu, prin desfiintarea judetului Ilfov si modificarea limitelor judetului Ialomita.
AGERPRES
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.