Din aceeasi categorie
|
Izolati in Romania: Locuitorii catunelor din judetul Vra 822 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Fermanagh -Irlanda de Nord 1.062 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Judetul Teleorman - Film documentar (1994) 420 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Natura Brasovului - Ariile protejate din judetul Brasov 426 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Catunele Aspra si Valea Morii din Maramures 674 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Arta fericirii - creierul si emotiile, 749 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cetati dobrogene in negura istoriei – Mircea Taiss 513 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Judetul Dolj 1.023 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Amintiri de pe front, veteran Petru Moldovan 487 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Povestea camasii de canepa 135 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Judetul Arges
| Adaugat de Cozana | 10.06.2015 |  Adauga
la favorite |
879 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteVechime si dezvoltare istorica. Judetul Arges si-a luat numele de la raul care-l strabate si pe care Herodot – sec V a. Chr. - il transcrie Ordessus.
Asemanarea lui cu actualul nume este vadita, desi legile fonetice nu pot explica o derivatie directa din el. Numele real ar fi avut – dupa Parvan- un aspect in legatura cu alt nume dacic, cum ar fi Argidava.
In acesta regiune se afla, la 1247, intaia fromatiune politica romaneasca : voievodatul lui Seneslau.
La 1330, Basarab I si-a mutat capitala de la Campulung pe Arges in orasul care s-a numit Curtea-de-Arges.
Aici a fost incepand din 1359 resedinta primei episcopii ortodoxe – mai tarziu mitropolie - a Ungrovlahiei si a unei episcopii catolice.
Monumente istorice. Biserica domneasca din Curtea de Arges, construita la inceputul sec XIV, in cel mai pur stil bizantin. Legenda a atribuit-o lui Radu Voda Negru. In interior se pastreaza minunate fresce din epoca de construire a bisericii. Tot aici au fost descoperite 14 morminte ale principilor din familia Basarab. Unul dintre ele apartine lui Basarab I. El a fost gasit imbracat in bogate haine de cavaler, cu nasturi de argint aurit, decorati cu proria-i stema, cu maragaritare si giuvaeruri de mare pret, intre care o pafta de aur reprezentand un castel medieval. Era singurul mormant neprofanat. In curtea bisericii sunt urmele unui intins palat domnesc.
Biserica San Nicoara din Curtea de Arges, ruinata, construita pe un deal, e din aceeasi epoca. Turnul inalt, construit tot din caramida aparenta ca si biserica, este o dovada ca intreaga constructie avea si un scop militar.
Biserica episcopala din Curtea de Arges, ctitorie alui Neagoe Basarab la inceputul sec XVI, e biserica legendara a lui Manole si a celor noua mesteri mari. De o frumusete vestita in tot rasaritul, ea a fost restaurata la inceputul sec XIX de catre arhitectul francez Leconte de Nouy, in asa fel incat numai mormintele lui Neagoe, al sotiei sale si al mitropolitului Anania au scapat neatinse. Tot aici au fost inmormantati Regele Carol I, Regina Elisabeta si Regele Ferdinand I.
Biserica Sf. Gheorghe ( sau Biserica Domneasca) din Pitesti, inaltata de Constantin Serban Basarab si de sotia sa, doamna Balasa, in anul 1656.
Biserica Sf. Fecioara (Mavrodolu) din Pitesti, vestita prin bogata ei catapeteasma.
Schitu Trivalea din Pitesti, ctitorie a Mitropolitului Varlaam din sec XVII.
Biserica din Valea Danului, construita in sec XVIII din piatra, are iconostasul original al bisericii episcopale din Curtea de Arges.
Biserica din Tutana, inaltata de Mihai Viteazul in 1577, pe cand era simplu boier.
Biserica Cotmeana –Veche a fost construita in sec XIV de Mircea cel Batran. Usile imparatesti de la altar se pastreaza la Muzeul de Arta Religioasa de la Bucuresti. Biserica a fost reconstruita de Constantin Brancoveanul.
Ruinele cetatii Poenari, numita la inceput Curtea Argesului, considerata apoi ca cetate a lui Vlad Tepes, isi inalta si azi o chindie pe o culme de deal. Este, probabil, o asezare inaintata a cavalerilor teutoni stabiliti in Tara Barsei, in sec XIII.
Biserica din Golesti, inaltata in sec XVII.
“Masa lui Traian », este o imensa lespede rotunda, pe malul Oltului, unde legenda spune ca ar fi poposit Traian si apoi Mihai Viteazul.
Judetul Arges este situat in partea central-sudica a tarii, fiind delimitat la sud de paralela de 44°22’ latitudine nordica si la nord de cea de 45°36’ latitudine nordica, la vest de meridianul de 24°26’ longitudine estica, iar la est de cel de 25°19’ longitudine estica. Suprafata judetului este de 682631 ha. In partea nordica, limita judetului urmareste crestele inalte ale muntilor Fagaras, traverseaza muntii Piatra Craiului si culoarul Rucar – Bran ce desparte judetul Arges de judetele Sibiu si Brasov. La est limita cu judetul Dambovita este mult mai lunga, traversand muntii Leaota, Subcarpatii Getici, piemontul Candesti si campia Gavanu Burdea. Limita sudica dinspre judetul Teleorman taie campia Gavanu Burdea. La sud-vest, judetul Arges se invecineaza cu judetul Olt, limita strabatand campia Romana si piemontul Cotmenei, traversand vaile din bazinul superior al raului Vedea. Limita vestica, dinspre judetul Valcea, traverseaza valea raului Topolog. Relief
Relieful este proportional repartizat, coborand in trepte de la nord spre sud, cuprinzand toate unitatile geo-morfologice carpato-trans-danubiene, de la altitudinea de peste 2500 m pana la 160 m. Predomina tinuturile deluroase, care ocupa 55% din suprafata judetului, muntii 25% si campiile 20%.In relieful sau se disting trei trepte: treapta inalta, cu orientare est-vest, se desfasoara pe o lungime de 70 Km, intre valea Dambovitei si valea Oltului si se inscrie in peisaj prin cei mai inalti munti din tara (muntii Fagaras, muntii Iezer, muntii Piatra Craiului, muntii Leaota si muntii Papusa),precum si muntii de inaltime mijlocie (muntii Fruntii,si Chitu) ca si culoarul Dragoslavele-Rucar-Bran. In cadrul acestei trepte si indeosebi a crestei muntilor Fagaras ce se intind intre Vaile Dambovitei si Oltului, se disting 140 de varfuri ce trec de 2000 de m altitudine, 29 depasesc 2400 m, iar 6 dintre acestea depasesc 2500 m (varful Moldoveanu 2544 m-cel mai inalt varf din Carpatii romanesti, aflat in intregime pe teritoriul judetului Arges; varful Negoiu-2535m; Caltun Lespezi-2522m; Vanatoarea lui Buteanu-2508m ; Vistea Mare-2527 m si Dara -2501 m).
Varfuri semete si impunatoare se afla si in celelalte culmi cum sunt: Iezer-2462 m; Rosu-2469 m; Papusa-2391 m din Masivul Iezer Papusa; Varful La Omu-2239 m si Varful Pietrei -2086 m din Masivul Piatra Craiului, Varful Leaota -2333m din muntii cu acelasi nume si altele.Pantele repezi, circurile si caldarile glaciare (18 lacuri glaciare), confera un farmec si o stralucire aparte, zonei alpine.Culmile sudice puternic ramificate au aspectul unor maguri impadurite pana aproape de varf, punand in evidenta asimetria caracteristica muntilor Fagaras.
Zona centrala a judetului considerata si treapta mijlocie, este ocupata de dealuri subcarpatice, fata de care muntii se inalta abrupt la nord, iar la sud dealurile scad in inaltime, pierzandu-se treptat in campie. Dealurile inalte subcarpatice, acoperite de paduri de foioase, domina spre sud un relief larg valurit, cu spinari netede si vai largi. Piemontul Getic reprezinta a treia treapta morfologica a reliefului judetului, a carui limita cu subcarpatii este marcata de sirul depresiunilor intracolinare, spre care se termina prin creste. Pe teritoriul judetului Arges se afla partial piemonturile Candesti si Cotmeana si in totalitate piemontul Argesului (dealurile Argesului). Campia Romana constituie treapta cea mai coborata a reliefului judetului Arges, avand doua subunitati: Campia inalta a Pitestilor (in totalitate) si Campia Gavanu-Burdea (partial). Prima subunitate are un caracter piemontan avand altitudinea cea mai ridicata din toata Campia Romana. Cealalta subunitate este mult mai neteda si este strabatuta de vai largi si putin adanci.
Asemanarea lui cu actualul nume este vadita, desi legile fonetice nu pot explica o derivatie directa din el. Numele real ar fi avut – dupa Parvan- un aspect in legatura cu alt nume dacic, cum ar fi Argidava.
In acesta regiune se afla, la 1247, intaia fromatiune politica romaneasca : voievodatul lui Seneslau.
La 1330, Basarab I si-a mutat capitala de la Campulung pe Arges in orasul care s-a numit Curtea-de-Arges.
Aici a fost incepand din 1359 resedinta primei episcopii ortodoxe – mai tarziu mitropolie - a Ungrovlahiei si a unei episcopii catolice.
Monumente istorice. Biserica domneasca din Curtea de Arges, construita la inceputul sec XIV, in cel mai pur stil bizantin. Legenda a atribuit-o lui Radu Voda Negru. In interior se pastreaza minunate fresce din epoca de construire a bisericii. Tot aici au fost descoperite 14 morminte ale principilor din familia Basarab. Unul dintre ele apartine lui Basarab I. El a fost gasit imbracat in bogate haine de cavaler, cu nasturi de argint aurit, decorati cu proria-i stema, cu maragaritare si giuvaeruri de mare pret, intre care o pafta de aur reprezentand un castel medieval. Era singurul mormant neprofanat. In curtea bisericii sunt urmele unui intins palat domnesc.
Biserica San Nicoara din Curtea de Arges, ruinata, construita pe un deal, e din aceeasi epoca. Turnul inalt, construit tot din caramida aparenta ca si biserica, este o dovada ca intreaga constructie avea si un scop militar.
Biserica episcopala din Curtea de Arges, ctitorie alui Neagoe Basarab la inceputul sec XVI, e biserica legendara a lui Manole si a celor noua mesteri mari. De o frumusete vestita in tot rasaritul, ea a fost restaurata la inceputul sec XIX de catre arhitectul francez Leconte de Nouy, in asa fel incat numai mormintele lui Neagoe, al sotiei sale si al mitropolitului Anania au scapat neatinse. Tot aici au fost inmormantati Regele Carol I, Regina Elisabeta si Regele Ferdinand I.
Biserica Sf. Gheorghe ( sau Biserica Domneasca) din Pitesti, inaltata de Constantin Serban Basarab si de sotia sa, doamna Balasa, in anul 1656.
Biserica Sf. Fecioara (Mavrodolu) din Pitesti, vestita prin bogata ei catapeteasma.
Schitu Trivalea din Pitesti, ctitorie a Mitropolitului Varlaam din sec XVII.
Biserica din Valea Danului, construita in sec XVIII din piatra, are iconostasul original al bisericii episcopale din Curtea de Arges.
Biserica din Tutana, inaltata de Mihai Viteazul in 1577, pe cand era simplu boier.
Biserica Cotmeana –Veche a fost construita in sec XIV de Mircea cel Batran. Usile imparatesti de la altar se pastreaza la Muzeul de Arta Religioasa de la Bucuresti. Biserica a fost reconstruita de Constantin Brancoveanul.
Ruinele cetatii Poenari, numita la inceput Curtea Argesului, considerata apoi ca cetate a lui Vlad Tepes, isi inalta si azi o chindie pe o culme de deal. Este, probabil, o asezare inaintata a cavalerilor teutoni stabiliti in Tara Barsei, in sec XIII.
Biserica din Golesti, inaltata in sec XVII.
“Masa lui Traian », este o imensa lespede rotunda, pe malul Oltului, unde legenda spune ca ar fi poposit Traian si apoi Mihai Viteazul.
Judetul Arges este situat in partea central-sudica a tarii, fiind delimitat la sud de paralela de 44°22’ latitudine nordica si la nord de cea de 45°36’ latitudine nordica, la vest de meridianul de 24°26’ longitudine estica, iar la est de cel de 25°19’ longitudine estica. Suprafata judetului este de 682631 ha. In partea nordica, limita judetului urmareste crestele inalte ale muntilor Fagaras, traverseaza muntii Piatra Craiului si culoarul Rucar – Bran ce desparte judetul Arges de judetele Sibiu si Brasov. La est limita cu judetul Dambovita este mult mai lunga, traversand muntii Leaota, Subcarpatii Getici, piemontul Candesti si campia Gavanu Burdea. Limita sudica dinspre judetul Teleorman taie campia Gavanu Burdea. La sud-vest, judetul Arges se invecineaza cu judetul Olt, limita strabatand campia Romana si piemontul Cotmenei, traversand vaile din bazinul superior al raului Vedea. Limita vestica, dinspre judetul Valcea, traverseaza valea raului Topolog. Relief
Relieful este proportional repartizat, coborand in trepte de la nord spre sud, cuprinzand toate unitatile geo-morfologice carpato-trans-danubiene, de la altitudinea de peste 2500 m pana la 160 m. Predomina tinuturile deluroase, care ocupa 55% din suprafata judetului, muntii 25% si campiile 20%.In relieful sau se disting trei trepte: treapta inalta, cu orientare est-vest, se desfasoara pe o lungime de 70 Km, intre valea Dambovitei si valea Oltului si se inscrie in peisaj prin cei mai inalti munti din tara (muntii Fagaras, muntii Iezer, muntii Piatra Craiului, muntii Leaota si muntii Papusa),precum si muntii de inaltime mijlocie (muntii Fruntii,si Chitu) ca si culoarul Dragoslavele-Rucar-Bran. In cadrul acestei trepte si indeosebi a crestei muntilor Fagaras ce se intind intre Vaile Dambovitei si Oltului, se disting 140 de varfuri ce trec de 2000 de m altitudine, 29 depasesc 2400 m, iar 6 dintre acestea depasesc 2500 m (varful Moldoveanu 2544 m-cel mai inalt varf din Carpatii romanesti, aflat in intregime pe teritoriul judetului Arges; varful Negoiu-2535m; Caltun Lespezi-2522m; Vanatoarea lui Buteanu-2508m ; Vistea Mare-2527 m si Dara -2501 m).
Varfuri semete si impunatoare se afla si in celelalte culmi cum sunt: Iezer-2462 m; Rosu-2469 m; Papusa-2391 m din Masivul Iezer Papusa; Varful La Omu-2239 m si Varful Pietrei -2086 m din Masivul Piatra Craiului, Varful Leaota -2333m din muntii cu acelasi nume si altele.Pantele repezi, circurile si caldarile glaciare (18 lacuri glaciare), confera un farmec si o stralucire aparte, zonei alpine.Culmile sudice puternic ramificate au aspectul unor maguri impadurite pana aproape de varf, punand in evidenta asimetria caracteristica muntilor Fagaras.
Zona centrala a judetului considerata si treapta mijlocie, este ocupata de dealuri subcarpatice, fata de care muntii se inalta abrupt la nord, iar la sud dealurile scad in inaltime, pierzandu-se treptat in campie. Dealurile inalte subcarpatice, acoperite de paduri de foioase, domina spre sud un relief larg valurit, cu spinari netede si vai largi. Piemontul Getic reprezinta a treia treapta morfologica a reliefului judetului, a carui limita cu subcarpatii este marcata de sirul depresiunilor intracolinare, spre care se termina prin creste. Pe teritoriul judetului Arges se afla partial piemonturile Candesti si Cotmeana si in totalitate piemontul Argesului (dealurile Argesului). Campia Romana constituie treapta cea mai coborata a reliefului judetului Arges, avand doua subunitati: Campia inalta a Pitestilor (in totalitate) si Campia Gavanu-Burdea (partial). Prima subunitate are un caracter piemontan avand altitudinea cea mai ridicata din toata Campia Romana. Cealalta subunitate este mult mai neteda si este strabatuta de vai largi si putin adanci.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.