Judetul Aradul are o istorie bogata. Putem vorbi despre prima partida de fotbal oficiata intre doua tari, dar si despre prima scoala romaneasca.
Stiri pe aceeasi tema
Bastanul Ionelas Carpaci
Trebuie mentionat, insa ca prima atestare documentara a Aradului, un judet al carui nume vine de la Cavalerul Orod, al Regelui Ungariei Sfantul Stehan, a fost in secolul XI, in jurul anului 1080. Initial, a avut numele cavalerului Orod, dupa care a primit o usoara modificare, ajungand “Arad", la fel si zona din jurul acestuia. Arad, a carui mentiune este inclusa si in „Cronica pictata de la Viena", din 1331, a fost distrus in 1514, in timpul revoltei lui Gheorghe Doja.
Aradul a continuat sa resimta influentele istoriei, prin ocupare de catre turci, in 1551. Mihai Viteazu a reusit eliberarea acestuia in 1599, cu un an inainte de Marea Unire a Tarilor Romane. Turcii, insistenti, au reocupat Aradul 19 ani mai tarziu si s-au mentinut in regiune pana la sfarsitul secolului al XVII-lea. Abia in 1699, in urma tratatului de la Karlovac, un oras care acum se afla in Croatia, Aradul a ajuns, din nou, la unguri.
Cetatea a fost apoi rezidita si intarita, iar dupa 150 de ani a fost inlocuita cu o structura noua, din porunca Imparatesei austriace Maria Tereza. In ajunul Unirii Transilvaniei cu Romania, in decembrie 1918, organizatia care organiza Marea Adunare Nationala, Consiliul National Roman Central, s-a mutat la Arad.
Membrii acesteia, dintre care Iulia Maniu si Vasile Goldis, s-au intalnit cu delegatia maghiara, in noiembrie, pentru a cere separarea Transilvaniei de Ungarie si reintoarcerea acesteia intre granitele romanesti.
Dupa unire, activitatea economica tot mai dinamica i-a oferit Aradului locul al patrulea in topul judetelor cu cele mai multe companii. A intrat in istoria Revolutiei din 1989 ca cel de-al doilea judet din tara, dupa Timis, unde au avut loc manifestatii puternice impotriva regimului comunist.
In 1812, tot in Arad, a fost inaugurata si prima scoala romaneasca de invatatori, iar in 1840 s-a infiintat si prima banca de economii si credit din tara.
In august 1899, aradenii s-au adunat pe marginea unui teren amenajat si au urmarit, timp de 90 de minute, prima partida de fotbal oficiala din tara, intre doua echipe locale langa Uzinele de Vagoane din Arad. Meciul, care s-a desfasurat in perioada tulbure in istoria tarii, cand Transilvania se afla inca sub dominatia Imperiului Austro-Ungar, s-a incheiat 0-0. (Sursa: Internet).
Casa cu lacat
Una dintre legendele locale este Casa cu Lacat. Realizata in 1815, casa de pe strada Tribunul Dobra nr. 7 este una dintre cladirile care au apartinut breselor locale.
„La unul dintre colturi, exista o nisa care are in interior un trunchi de copac, in jurul caruia se afla o bara metalica, inchisa cu un lacat. Legenda spune ca cel care poate deschide lacatul va deveni proprietarul casei, insa lacatul nu este unul real, ci doar o replica fidela a unui model clasic. Nici trunchiul de lemn nu este unul oarecare, fiind opera sculptorului Moritz Heim, din Timisoara, lucrarea purtand numele de «Butucul de fier». Invelit in tabla, micul monument aduce aminte de breslele Aradului. Prima dintre acestea a fost cea a cojocarilor, infiintata in 1702. Ulterior, in zona s-au creat, pana in secolul XIX, alte 32 de bresle. Dezvoltarea continua a orasului i-a asigurat, inceputul secolului XX, statutul de centru industrial si economic de prim rang, cu 25 de fabrici si 7 institutii de credit si economii", spune istoricul Vasile Cotor.