Din aceeasi categorie
|
La taiat de Rucola la Renner 754 vizite - 0 comentarii adaugat de pirxa777 |
||||||||||||||||||
|
Raul Cristian despre Industria Porno la Un Show Pacatos2 2.278 vizite - 0 comentarii adaugat de LiveLoveMansion |
||||||||||||||||||
|
Zodia Balantei 1.535 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Truc cu 4 carti 2.404 vizite - 0 comentarii adaugat de trucuriexplicate |
||||||||||||||||||
|
10 CELE MAI SCUMPE MASINI DIN LUME 708 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
CUTII POSTALE 657 vizite - 0 comentarii adaugat de MAIL BOX PRODUCTION |
||||||||||||||||||
|
Castiguri motivante! 1.458 vizite - 0 comentarii adaugat de AdrianPetre |
||||||||||||||||||
01:52
|
Cutzu scump 2.524 vizite - 0 comentarii adaugat de Lary |
||||||||||||||||||
|
Statueta Romeo si Julieta, gri patinat, model S55. 53 vizite - 0 comentarii adaugat de stalpisori si statuete |
||||||||||||||||||
|
Camere Dome IP 1.459 vizite - 0 comentarii adaugat de mprotect.ro |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Anunturi >> Diverse
Salata de boeuf si adevarul despre Sanda Marin
| Adaugat de Cozana | 23.03.2015 |  Adauga
la favorite |
3.710 vizualizari Nota film: 5 / 5 (2 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteProbabil ca sunt foarte rare familiile romanesti in ale caror case sa nu gasesti, pe un raft de biblioteca sau chiar in bucatarie, Cartea de bucate a Sandei Marin! In intreaga istorie a gastronomiei autohtone, aceasta este cea mai populara antologie… Dar, pe cat de celebra a fost cartea, de-a lungul mai multor generatii, pe atat de enigmatica a ramas identitatea reala a autoarei sale, desi, asa cum vom vedea imediat, nu a fost vorba de nici un secret care ar fi trebuit pastrat in aceasta privinta. De altfel, chipul Sandei Marin este si mai putin cunoscut decat numele ei adevarat, si de aceea il si alaturam pentru cititorii dornici sa cunoasca pe. autoarea celei mai faimoase carti de bucate scrisa in limba romana.
In spatele pseudonimului „Sanda Marin" s-a ascuns, vreme de 61 de ani, o distinsa, cultivata si talentata doamna, pe nume Cecilia Maria Simionescu – Zapan. Nascuta la lasi, la sfarsitul anului 1900, adica in decembrie, s-a stins din viata timpuriu, la Bucuresti, in 1961. Este inmormantata la Cimitirul-ortodox Bellu.
Cecilia Maria Simionescu, casatorita cu inginerul chimist Mihai Zapan, nu a avut urmasi directi. Diplomata in filologie la Paris, a urmat Conservatorul tot la Paris, unde a studiat pianul, si cunostea la perfectiune trei limbi straine, anume franceza, engleza si germana.
Provenea dintr-o familie instarita, de intelectuali, tatal ei era carturarul Ion Simionescu, un reputat naturalist, paleontolog si geograf, profesor universitar foarte de tanar, la nici 30 de ani, fost membru al Academiei Romane, apoi chiar presedintele ei.. Indragostita de arta, dupa ce a studiat filologia si pianul la Paris, a facut acelasi lucru in tara avand ca profesoara pe cunoscuta Florica Musicescu (n. 21 mai 1887- d. 19 martie 1969), fiica muzicianului Gavril Musicescu, fosta profesoara a lui Dinu Lipatti, Corneliu Gheorghiu, Radu Lupu, Dan Grigore, Madeleine Cantacuzino, Paul Dan, Sorin Enachescu, Mihai Brediceanu, Marietta, Orlov, Marian Martbe, Svetta Protich, Maria Filoti si nu numai.
In casa la ei, cine nu a intrat? Foarte multi carturari ai vremii, scriitori, muzicieni, actori, pictori, oameni de stiinta, prieteni de tot felul, pe care i-a incantat si cu creatiile sale gastronomice. Ea este aceea care prin anii 30 a demonstrat ca bucataria romaneasca poate fi un loc unde se poate fauri si folosi cu succes arta.
Casatorita cu Mihai Zapan, doctor in chimie, Cecilia Maria si-a transformat caminul intr-o oaza a bucuriei pentru prietenii pe care ii incanta nu numai cu colectia sa de arta pe care si-a amenajat-o acasa, unde si-a realizat o veritabila pinacoteca, pe care, apoi, a luat-o cu sine la Bucuresti, dupa mutarea, impreuna cu sotul. In Capitala, in ultimii ani ai perioadei comuniste, acele valoroase tablouri mai puteau fi privite in Muzeul Colectiilor de Arta, de mult desfiintat. Unde vor fi acum exemplarele casei, la care fost sau actual demnitar gazduiesc, care revolutionar, poate, le-a valorificat, pentru propria-i vila sau la jocurile de noroc?
Asadar, diplomata a facultatii de filologie din Paris, o absolventa de Conservator tot de la Paris cititoare a trei literaturi europene in original si mare iubitoare a Artelor Frumoase, alege sa ramana o bucatareasa geniala si atat! In anul 1936, Cartea sa de bucate, sub numele Sanda Marin, aparuta la Editura Cartea Romaneasca, continea atunci circa 10.000 de retete din bucataria romaneasca traditionala, dar si unele imprumutate sau inspirate din traditia gastronomica internationala
„Aveau o mica ferma langa Bucuresti, unde cultivau tot ce era necesar pentru nevoile familiei. Ingrijeau chiar si o vaca, pe Steluta. Ori de cate ori mergeam la ei, eram tratati cu mamaliguta, cu branza si smantana. O parte din retete, mai ales cele ardelenesti, provin si de la tatal meu, de meserie inginer la cai ferate, dar care, in timpul liber gatea cu mare placere", marturiseste Irina Pataulius, o prietena a Ceciliei.
In spatele pseudonimului „Sanda Marin" s-a ascuns, vreme de 61 de ani, o distinsa, cultivata si talentata doamna, pe nume Cecilia Maria Simionescu – Zapan. Nascuta la lasi, la sfarsitul anului 1900, adica in decembrie, s-a stins din viata timpuriu, la Bucuresti, in 1961. Este inmormantata la Cimitirul-ortodox Bellu.
Cecilia Maria Simionescu, casatorita cu inginerul chimist Mihai Zapan, nu a avut urmasi directi. Diplomata in filologie la Paris, a urmat Conservatorul tot la Paris, unde a studiat pianul, si cunostea la perfectiune trei limbi straine, anume franceza, engleza si germana.
Provenea dintr-o familie instarita, de intelectuali, tatal ei era carturarul Ion Simionescu, un reputat naturalist, paleontolog si geograf, profesor universitar foarte de tanar, la nici 30 de ani, fost membru al Academiei Romane, apoi chiar presedintele ei.. Indragostita de arta, dupa ce a studiat filologia si pianul la Paris, a facut acelasi lucru in tara avand ca profesoara pe cunoscuta Florica Musicescu (n. 21 mai 1887- d. 19 martie 1969), fiica muzicianului Gavril Musicescu, fosta profesoara a lui Dinu Lipatti, Corneliu Gheorghiu, Radu Lupu, Dan Grigore, Madeleine Cantacuzino, Paul Dan, Sorin Enachescu, Mihai Brediceanu, Marietta, Orlov, Marian Martbe, Svetta Protich, Maria Filoti si nu numai.
In casa la ei, cine nu a intrat? Foarte multi carturari ai vremii, scriitori, muzicieni, actori, pictori, oameni de stiinta, prieteni de tot felul, pe care i-a incantat si cu creatiile sale gastronomice. Ea este aceea care prin anii 30 a demonstrat ca bucataria romaneasca poate fi un loc unde se poate fauri si folosi cu succes arta.
Casatorita cu Mihai Zapan, doctor in chimie, Cecilia Maria si-a transformat caminul intr-o oaza a bucuriei pentru prietenii pe care ii incanta nu numai cu colectia sa de arta pe care si-a amenajat-o acasa, unde si-a realizat o veritabila pinacoteca, pe care, apoi, a luat-o cu sine la Bucuresti, dupa mutarea, impreuna cu sotul. In Capitala, in ultimii ani ai perioadei comuniste, acele valoroase tablouri mai puteau fi privite in Muzeul Colectiilor de Arta, de mult desfiintat. Unde vor fi acum exemplarele casei, la care fost sau actual demnitar gazduiesc, care revolutionar, poate, le-a valorificat, pentru propria-i vila sau la jocurile de noroc?
Asadar, diplomata a facultatii de filologie din Paris, o absolventa de Conservator tot de la Paris cititoare a trei literaturi europene in original si mare iubitoare a Artelor Frumoase, alege sa ramana o bucatareasa geniala si atat! In anul 1936, Cartea sa de bucate, sub numele Sanda Marin, aparuta la Editura Cartea Romaneasca, continea atunci circa 10.000 de retete din bucataria romaneasca traditionala, dar si unele imprumutate sau inspirate din traditia gastronomica internationala
„Aveau o mica ferma langa Bucuresti, unde cultivau tot ce era necesar pentru nevoile familiei. Ingrijeau chiar si o vaca, pe Steluta. Ori de cate ori mergeam la ei, eram tratati cu mamaliguta, cu branza si smantana. O parte din retete, mai ales cele ardelenesti, provin si de la tatal meu, de meserie inginer la cai ferate, dar care, in timpul liber gatea cu mare placere", marturiseste Irina Pataulius, o prietena a Ceciliei.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.