Scurta istorie a Italiei

Adauga la playlist

Adaugat de Cozana

20.03.2015

Adauga la favorite

1.427 vizualizari

Nota film: 0 / 5 (0 voturi )

Trebuie sa fii autentificat
pentru a salva filmele favorite

Italia, oficial Republica Italiana este un stat suveran european, situat in cea mai mare parte pe Peninsula Italica si cuprinzand si cateva insule la Marea Mediterana, cele mai importante fiind Sicilia si Sardinia. Se invecineaza cu Franta la nord-vest, Elvetia si Austria la nord si Slovenia la nord-est. De asemenea inconjoara doua enclave independente: San Marino si Vatican, si are si o exclava inconjurata de Elvetia numita Campione d'Italia. Capitala Italiei este Roma.

Italia a fost un loc de origine al multor culturi europene, precum etrusci si romani, si al miscarilor culturale moderne, cea mai notabila fiind Renasterea. Roma este un sediu al Bisericii Romano-Catolice, si a fost pentru o perioada lunga centrul civilizatiei occidentale.

Astazi, Italia este o republica democratica si o tara dezvoltata, ocupand a saptea pozitie conform PIB-ului, a opta conform indicelui calitatii vietii si a douazecea conform indicelui dezvoltarii umane. Este membru fondator al Uniunii Europene si unul dintre membri ai G8, OTAN-ului, Consiliului Europei, Uniunii Europei Occidentale.

Istoria Italiei este probabil cea mai importanta in privinta dezvoltarii culturale si a dezvoltarii sociale din mediterana. Tara a fost o gazda pentru importante activitati in timpurile preistorice, si de aceea sapaturi arheologice pot fi gasite in multe regiuni: Lazio si Toscana, Umbria si Basilicata. Dupa Magna Grecia, Civilizatia etrusca si Imperiul Roman care a venit sa domine acesta parte a lumii, au urmat Evul Mediu Umanismul si Renasterea, care au ajutat mai apoi la formarea filozofiei si artei europene. Orasul Roma contine unele dintre cele mai importante exemple de Baroc.
Italia in era moderna a devenit un stat-natiune efectiv pe 17 martie 1861, cand statele peninsulei si Cele doua Sicilii au fost unite de catre regele Victor Emmanuel II din dinastia de Savoia. Arhitectul unificatiei italiene a fost Contele Camillo Benso di Cavour, primul ministru al lui Victor Emmanuel. Vaticanul este acum o enclava independenta inconjurata de Italia, ca si San Marino.
Italia participa alaturi de Antanta in primul razboi mondial.
Dictatura fascista a lui Benito Mussolini care a inceput in 1922 a condus la o alianta dezastroasa cu Germania si cu Japonia numita Axa Berlin-Roma-Tokio (Puterile Axei) si la infrangerea ultimativa a Italiei in cel de-al doilea razboi mondial. Pe 2 iunie 1946 un referendum asupra monarhiei a rezultat in stabilirea Republicii Italiene, care a dus la adoptarea unei noi constitutii pe 1 ianuarie 1948. Membrii familiei regale au fost trimisi in exil datorita asocierii lor cu regimul fascist.
Italia a fost membra fondatoare a NATO si a Uniunii Europene si s-a alaturat grupului de crestere a unificarii politice si monetare din Europa de Vest, incluzand introducerea Euro in 1999
Constitutia Republicii Italiene din 1948 a stabilit un parlament bicameral, (Parlamento), consistand din Camera Deputatilor (Camera dei Deputati) si Senat (Senato della Repubblica), o putere judiciara si una executiva (condusa de un prim ministru) (Presidente del Consiglio dei Ministri). Presedintele republicii este ales pe 7 ani de catre parlamentul reunit cu un contingent mic de delegati regionali. Presedintele nominalizeaza prim ministrul care propune ceilalti ministri (care inainte erau alesi de presedinte).

Consiliul de Ministri (in mod general, dar nu necesar, este compus din membri ai parlamentului) trebuie sa pastreze secretele ambelor camere (Fiducia).
Camerele parlamentului sunt populare si sunt alese in mod direct printr-un sistem mixt majoritar si proportional. Camera Deputatilor are 630 de membri in plus fata de cei 315 mebri alesi, Senatul ii include si pe fostii presedinti si alte diverse persoane, conform prevederilor constitutionale. Ambele camere sunt alese pentru maxim 5 ani, dar pot fi dizolvate inainte de expirarea termenului normal.

Sistemul judiciar italian este bazat pe dreptul roman modificat prin Codul napoleonic si prin ultimele schimbari. O curte constitutionala, Corte Costituzionale, care poate trece peste constitutionalitatea legilor, este o inovatie post-Al Doilea Razboi Mondial
Italia este divizata in 20 de regiuni (regioni, singular regione), dintre care cinci se bucura de o stare autonoma speciala.

O regiune se subdivizeaza in provincii iar provinciile la randul lor in comune. Centrele com fiind de regula localitatile cu acelasi nume (numele comunei respective).

Italia consta in principal dintr-o peninsula (porecla Stivale-cizma) care se extinde in M. Mediterana, unde impreuna cu doua mari insule, Sicilia si Sardinia (Sardegna), creeaza diferite compartimente ale marii: Marea Adriatica la nord-est, Marea Ionica la sud-est, Marea Tireniana la sud-vest si in final Marea Ligurica la nord-vest. Muntii Apenini (Monti Appennini) din centrul peninsulei, merg spre est, unindu-se cu Alpii, care apoi formeaza un arc, inchizand Italia in nord. Aici se afla si o laguna aluvionara mare, Laguna Pad-Venetia, strabatuta de Raul Pad si de multi afluenti ai sai, care curg dinspre Alpi, Apenini si Dolomiti. Alte rauri cunoscute sunt Tibrul (Tevere), Adige si Arno. Cel mai inalt varf al Italiei este Mont Blanc (Monte Bianco) cu 4,807 m, dar Italia este mai ales asociata cu doi faimosi vulcani: acum adormitul Vezuviu (Vesuvio) in apropriere de Napoli si activul Etna in Sicilia.

Economie

Membra a grupului G8, Italia reprezenta a sasea economie in 2004, dupa Statele Unite, Japonia, Germania, Regatul unit al Marii Britanii si Franta. Italia are o economie industriala diversificata, cu un venit pe cap de locuitor apropiat unor tari ca Franta si Regatul Unit. Economia capitalista ramane divizata intr-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private si un sud agricultural, cu o rata a somajului de 20%.

Majoritatea materiilor prime necesare industriei si m. mult decat 75% din necesarul de energie acoperit prin importuri. In decada trecuta, Italia a urmarit o politica fiscala stransa pentru a indeplinii criteriile Uniuniilor economice si monetare, beneficiind de o rata a inflatiei scazuta care i-a permis alaturarea la Euro de la conceperea sa in 1999.

Performanta economica italiana a ramas in urma partenerilor sai europeni, guvernul actual initiind o serie de reforme pe termen scurt destinate imbunatatirii competivitatii si a cresterii pe termen lung. S-a miscat incet, totusi, in implementarea reformelor.

Demografie

Italia este in general o omogenitate lingvistica si religoasa, totusi, cultura sa, economia si politica sunt diverse. Italia are a cincea densitate a populatiei europene ca marime, atingand 196 de oameni pe km². Grupurile minoritare sunt mici, cel mai mare fiind cel vorbitor de limba germana in Tirolul de Sud (1991: 287.503 germani si 116.914 italieni) si cel de limba slovena langa Trieste.

Alte grupuri minoritare cu limbi oficiale partiale sunt cele franceze in Valle d'Aosta; cele sarde in Sardinia; cele ladine in Dolomiti; si cele friuliene in regiunea Friuli-Venetia Giulia, toate patru limbi romanice. In plus exista alte cateva minoritati locale mici, ca si cele vorbitoare de Limba occitana in sudul vaii Piemontului; Limba catalana in orasele Alghero si Sardinia; Limba albaneza in anumite sate din Calabria si Sicilia; si de dialecte grecesti vechi in satele din Calabria.

Religie

Romano-catolicismul este de departe cea mai mare religie din tara, desi Biserica Catolica nu mai este oficial religie de stat. Proportia de italieni care se identifica ca romano-catolici este de 87,8%, desi doar aproximativ o treime din acestea s-au descris ca fiind membri activi (36,8%). Cei mai multi italieni cred in Dumnezeu, sau o forma de o forta de viata spirituala. Conform sondajului Eurobarometru cele mai recente pentru 2005: 74% dintre cetatenii italieni au raspuns ca "ei cred ca exista un Dumnezeu", 16% au raspuns ca "ei cred ca exista un fel de spirit sau de forta de viata" si 6% au raspuns ca "ei nu cred ca exista nici un fel de spirit, Dumnezeu, sau forta vitala".

Biserica Catolica Italiana este parte a Bisericii Romano-Catolice la nivel mondial, sub conducerea spirituala a Papei, Curia Romana si a Conferintei Episcopilor italieni. In plus fata de Italia, doua natiuni alte suverane sunt incluse in ierarhia italiana, San Marino si Vatican. Chiar daca prin lege Vatican nu face parte din Italia, este in Roma, si impreuna cu latina, italiana, este limba cea mai vorbita si a doua a Curiei Romane.

Credinta non-crestina cea mai stabilia in Italia este iudaismul, evreii fiind prezenti in Roma antica inainte de nasterea lui Hristos. Italia a vazut multi evrei italieni la conducere, cum ar fi Luigi Luzzatti, care a preluat mandatul in 1910, Ernesto Nathan a servit ca primar al Romei 1907 - 1913 si Shabbethai Donnolo (a murit 982). In timpul Holocaustului, Italia a avut multi refugiati evrei din Germania nazista. Cu toate acestea, cu crearea statului marioneta nazist Republica Sociala Italiana, aproximativ 15% din evreii din Italia au fost ucisi, in ciuda refuzului guvernului fascist de a deporta evreii in lagarele de exterminare naziste. Acest lucru, impreuna cu emigrarea care au precedat si au urmat al doilea razboi mondial, a lasat doar o mica comunitate de aproximativ 45.000 de evrei in Italia de astazi. Datorita imigratiei in crestere, a existat o crestere in credintele non-crestine. In 2009, au venit 1 milion de musulmani in Italia care fac 1,6 la suta din populatie, desi, numai 50.000 detin cetatenia italiana.

Educatia publica din Italia este gratuita si obligatorie de la 6 pana la 15 ani, si are o etapa de cinci ani de clase primare si intr-un stadiu de opt ani de clase secundare, impartit in prima clasa de liceu (gimnaziu) si a doua scoala de grad secundar (sau liceu). Italia are un standard ridicat de educatie publica, depasind alte tari comparabil dezvoltate, cum ar fi Regatul Unit si Germania. Tara are atat sisteme publice, cat si private de invatamant.

Potrivit indicatorilor nationali pentru stiinta o baza de date produsa de Grupul de Servicii de cercetare care contin liste de iesire si statisticile citare pentru mai mult de 90 de tari, Italia are o putere de peste medie de lucrari stiintifice (in ceea ce priveste numarul de lucrari scrise cu cel putin un autor fiind din Italia), in domeniul stiintei spatiale (9,75% din lucrari din lume fiind din Italia), matematica (5.51% din lucrari in lume), informatica, neurostiinte, si fizica, de iesire in ceea ce priveste numarul de documente de produse se inregistreaza in domeniul stiintelor sociale, psihologie si psihiatrie, si de economie si afaceri.

Italia este bine cunoscuta pentru arta si cultura sa, precum si datorita monumente, printre care se numara Turnul din Pisa si Colosseumul roman, dar si pentru mancarea sa (pizza, paste, s.a.m.d.), vin, stilul de viata, eleganta, design, cinema, teatru, literatura, poezie, arte vizuale, muzica (mai ales de opera), sarbatori, si in general pentru gust.

Miscarile artistice ale Renasterii si barocului au aparut in Italia intre secolele al 14-lea si al 15-lea, respectiv la sfarsitul secolului al 16-lea, determinand o adevarata revolutie artistica in Italia, mai intai, in Europa si apoi in intreaga lume.

Genurile literare care au inflorit in Italia, asa cum sunt poezia lui Petrarca, Tasso si a lui Ariosto, respectiv proza lui Dante, Boccaccio, Machiavelli si a lui Castiglione, au exercitat o influenta durabila in dezvoltarea culturii vestice, la fel ca si pictura, sculptura si arhitectura, la care au contribuit artisti extraordinari ca Leonardo da Vinci, Raffaello, Botticelli si Michelangelo.

Influenta muzicala a compozitorilor italieni ai epocii barocului, precum Monteverdi, Palestrina si Vivaldi s-a dovedit a fi remarcabila. Mai tarziu, in secolul al XIX-lea, opera romantica italiana (gen muzical "inventat" de asemenea de italieni) a excelat datorita compozitorilor Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi si Giacomo Puccini.

Artistii, scriitorii, regizorii, arhitectii, compozitorii si designerii contemporani italieni contribuie semnificativ la cultura vestica.

Fotbalul este principalul sport national. Italia a castigat Cupa Mondiala de Fotbal de patru ori: in 1934, 1938, 1982 si 2006. Seria A a campionatului italian de fotbal a dat unii dintre cei mai buni jucatori de fotbal la nivel mondial. Cele mai cunoscute echipe sunt A.C. Milan si Inter Milano FC din Milano, A.S. Roma si S.S. Lazio din Roma, Juventus din Torino si Fiorentina din Florenta.

Scurta istorie a Italiei

Semnaleaza o problema