Din aceeasi categorie
|
Pilda bogatului nemilostiv si a saracului Lazar 1.551 vizite - 0 comentarii adaugat de MARCU |
||||||||||||||||||
|
Pilda Semanatorului 1.959 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Adevarul despre Bani si Politca 1.680 vizite - 0 comentarii adaugat de horia |
||||||||||||||||||
|
Obiceiuri de Craciun 1.590 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Sfantul Francisc din Assisi 1.607 vizite - 0 comentarii adaugat de matei |
||||||||||||||||||
|
Parabola fiului ratacitor 1.906 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Rugaciunea Tatal nostru 1.744 vizite - 0 comentarii adaugat de sirena |
||||||||||||||||||
|
Despre invidie si ura -50 de minute cu Plesu si Liiceanu 944 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
50 minute cu Plesu si Liiceanu - Despre educatie 1.628 vizite - 0 comentarii adaugat de NICOLE |
||||||||||||||||||
|
Mircea Eliade si redescoperirea sacrului / Partea 2/4 1.914 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Educatie
Pilda samariteanului milostiv
| Adaugat de zaharia | 27.12.2014 |  Adauga
la favorite |
2.166 vizualizari Nota film: 3 / 5 (1 vot ) |
|||||||||
Sterge
din favoritePilda samariteanului milostiv este o parabola povestita de Iisus, mentionata numai intr-una din cele patru Evanghelii ale Noului Testament. Potrivit Evangheliei dupa Luca (10:29–37), un calator (evreu sau nu) este batut, jefuit si lasat aproape mort pe drumul dintre Ierusalim si Ierihon.
Mai intai un preot, apoi un levit, trec pe langa el, evitandu-l si fara a-i da vreo mana de ajutor. In cele din urma, bietul om este luat in seama de un samaritean.
In ciuda vrajmasiei dintre evrei si samariteni, acesta il ajuta pe ranit, ii leaga ranile si i le trateaza cu untedelemn si vin. Apoi, il duce la o casa de oaspeti, unde il lasa in grija gazdei, promitand ca va achita toate cheltuielile necesare ingrijirii victimei talharilor. Iisus da aceasta pilda drept raspuns la intrebarea "Cine este aproapele meu?", "aproape" care, conform Leviticului trebuie iubit ca "ca pe tine insuti."
Unii invatati crestini, precum Sfantul Augustin, au interpretat aceasta parabola din punct de vedere alegoric, ideintificand samariteanul cu Iisus Hristos, care mantuieste sufletul pacatos. Altii au considerat aceasta pilda mai curand ca o exemplificare a eticii lui Iisus.
Expresia "bunul samaritean", referitoare la cineva care ajuta dezinteresat un strain, a devenit, cu timpul, respandita in toata lumea crestina, fiind adeseori adoptata ca nume al unor spitale si organizatii de binefacere.
Iata si Pilda bunului samaritean, asa cum o gasim in Evanghelia dupa Luca:
" Si iata, un invatator de lege s-a ridicat, ispitindu-L si zicand: Invatatorule, ce sa fac ca sa mostenesc viata de veci? Iar Iisus a zis catre el: Ce este scris in Lege? Cum citesti? Iar el, raspunzand, a zis: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta si din tot sufletul tau si din toata puterea ta si din tot cugetul tau, iar pe aproapele tau ca pe tine insuti. Iar El i-a zis: Drept ai raspuns, fa aceasta si vei trai. Dar el, voind sa se indrepteze pe sine, a zis catre Iisus: si cine este aproapele meu?
Iar Iisus, raspunzand, a zis: Un om cobora de la Ierusalim la Ierihon, si a cazut intre talhari, care, dupa ce l-au dezbracat si l-au ranit, au plecat, lasandu-l aproape mort. Din intamplare un preot cobora pe calea aceea si, vazandu-l, a trecut pe alaturi. De asemenea si un levit, ajungand in acel loc si vazand, a trecut pe alaturi. Iar un samarinean, mergand pe cale, a venit la el si, vazandu-l, i s-a facut mila, si, apropiindu-se, i-a legat ranile, turnand pe ele untdelemn si vin, si, punandu-l pe dobitocul sau, l-a dus la o casa de oaspeti si a purtat grija de el.
Iar a doua zi, scotand doi dinari i-a dat gazdei si i-a zis: Ai grija de el si, ce vei mai cheltui, eu, cand ma voi intoarce, iti voi da. Care din acesti trei ti se pare ca a fost aproapele celui cazut intre talhari? Iar el a zis: Cel care a facut mila cu el. Si Iisus i-a zis: Mergi si fa si tu asemenea."
Context istoric
Drumul de la Ierusalim la Ierihon
In vremea lui Iisus, drumul de la Ierusalim la Ierihon era vestit pentru pericolele si dificultatile sale, fiind cunoscut drept "calea sangelui" din pricina varsarilor de sange comise frecvent de catre talhari. Martin Luther King, in discursul sau "Am fost pe varful muntelui", rostit cu o zi inainte de a muri, descria drumul astfel: "Imi amintesc cum doamna King si cu mine am fost intaia oara la Ierusalim. Am inchiriat o masina si am condus de la Ierusalim catre Ierihon. Imediat ce ne-am vazut pe drum, i-am spus sotiei mele, "Imi dau seama de ce Iisus a folosit acest loc ca fundal al parabolei lui.
" Este un drum sinuos, plin de cotituri. Este cu adevarat potrivit pentru ambuscade. Pornesti din Ierusalim, care este situat la circa 12 mii de mile, sau, mai curand, 12 mii de picioare deasupra nivelului marii. Iar atunci cand ajungi la Ierihon, dupa 15-20 minute, esti cam la 22 de picioare (7 metri) deasupra nivelului marii.
Este un drum periculos. In zilele lui Iisus era cunoscut drept "Trecatoarea sangelui." Si stiti ceva, este posibil ca preotul si levitul sa se fi uitat la omul intins la pamant si sa se intrebe daca nu cumva talharii mai erau prin preajma. Sau, este posibil sa se fi gandit ca omul de pe jos se preface ca a fost jefuit si ranit pentru a-i atrage catre el, a-i opri din cale, si a-i face astfel o prada mai usoara pentru talhari.
Asadar, este posibil ca cea dintai intrebare pe care si-au pus-o atat preotul cat si levitul sa fi fost, "Daca ma opresc sa ajut acest om, ce mi se va intampla?" Martin Luther King precizeaza mai departe, "Atunci insa cand a sosit bunul samaritean, el a inversat intrebarea, "Daca nu ma opresc sa ajut acest om, ce se va intampla cu el?'
Preotii si levitii
In cultura evreiasca, contactul cu trupul unui mort era considerat a fi necurat. Mai cu seama preotii se fereau de o astfel de necuratenie. Din aceasta cauza, este posibil ca atat preotul cat si levitul sa fi presupus ca omul cazut la pamant era mort, evitandu-l pentru a se mentine puri, curati, din punct de vedere ritual. Pe de alta parte, faptul ca cei doi "coborau" / plecau (de la Ierusalim la Ierihon) poate sugera ca isi incheiasera datoriile religioase, si se puteau apropia de omul aflat la pamant.
In acelasi timp, Mishnah-ul (a doua carte ca importanta religioasa, dupa Biblie, pentru evrei) face o exceptie pentru trupurile moarte parasite, asa ca preotul si levitul ar fi putut sa aiba justificare in legea evreiasca atat pentru a atinge corpul omului cat si pentru a-l evita.
Interpretare alegorica
Origen a interpretat alegoric pilda bunul samaritean astfel:
Omul cazut nu este altcineva decat Adam. Ierusalimul este paradisul, iar Ierihonul este lumea. Talharii sunt puterile ostile. Preotul reprezinta Legea, levitul pe profeti, iar samariteanul pe Hristos. Ranile constitue lipsa de ascultare a lui Adam, trupul este diavolul, iar casa de oaspeti e Biserica care ii lase sa intre in ea pe toti cei care isi doresc asta. Gazda este capul bisericii, iar promisiunea samariteanului ca se va intoarce reprezinta cea de-a doua sosire pe pamant a Mantuitorului.
Mai intai un preot, apoi un levit, trec pe langa el, evitandu-l si fara a-i da vreo mana de ajutor. In cele din urma, bietul om este luat in seama de un samaritean.
In ciuda vrajmasiei dintre evrei si samariteni, acesta il ajuta pe ranit, ii leaga ranile si i le trateaza cu untedelemn si vin. Apoi, il duce la o casa de oaspeti, unde il lasa in grija gazdei, promitand ca va achita toate cheltuielile necesare ingrijirii victimei talharilor. Iisus da aceasta pilda drept raspuns la intrebarea "Cine este aproapele meu?", "aproape" care, conform Leviticului trebuie iubit ca "ca pe tine insuti."
Unii invatati crestini, precum Sfantul Augustin, au interpretat aceasta parabola din punct de vedere alegoric, ideintificand samariteanul cu Iisus Hristos, care mantuieste sufletul pacatos. Altii au considerat aceasta pilda mai curand ca o exemplificare a eticii lui Iisus.
Expresia "bunul samaritean", referitoare la cineva care ajuta dezinteresat un strain, a devenit, cu timpul, respandita in toata lumea crestina, fiind adeseori adoptata ca nume al unor spitale si organizatii de binefacere.
Iata si Pilda bunului samaritean, asa cum o gasim in Evanghelia dupa Luca:
" Si iata, un invatator de lege s-a ridicat, ispitindu-L si zicand: Invatatorule, ce sa fac ca sa mostenesc viata de veci? Iar Iisus a zis catre el: Ce este scris in Lege? Cum citesti? Iar el, raspunzand, a zis: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta si din tot sufletul tau si din toata puterea ta si din tot cugetul tau, iar pe aproapele tau ca pe tine insuti. Iar El i-a zis: Drept ai raspuns, fa aceasta si vei trai. Dar el, voind sa se indrepteze pe sine, a zis catre Iisus: si cine este aproapele meu?
Iar Iisus, raspunzand, a zis: Un om cobora de la Ierusalim la Ierihon, si a cazut intre talhari, care, dupa ce l-au dezbracat si l-au ranit, au plecat, lasandu-l aproape mort. Din intamplare un preot cobora pe calea aceea si, vazandu-l, a trecut pe alaturi. De asemenea si un levit, ajungand in acel loc si vazand, a trecut pe alaturi. Iar un samarinean, mergand pe cale, a venit la el si, vazandu-l, i s-a facut mila, si, apropiindu-se, i-a legat ranile, turnand pe ele untdelemn si vin, si, punandu-l pe dobitocul sau, l-a dus la o casa de oaspeti si a purtat grija de el.
Iar a doua zi, scotand doi dinari i-a dat gazdei si i-a zis: Ai grija de el si, ce vei mai cheltui, eu, cand ma voi intoarce, iti voi da. Care din acesti trei ti se pare ca a fost aproapele celui cazut intre talhari? Iar el a zis: Cel care a facut mila cu el. Si Iisus i-a zis: Mergi si fa si tu asemenea."
Context istoric
Drumul de la Ierusalim la Ierihon
In vremea lui Iisus, drumul de la Ierusalim la Ierihon era vestit pentru pericolele si dificultatile sale, fiind cunoscut drept "calea sangelui" din pricina varsarilor de sange comise frecvent de catre talhari. Martin Luther King, in discursul sau "Am fost pe varful muntelui", rostit cu o zi inainte de a muri, descria drumul astfel: "Imi amintesc cum doamna King si cu mine am fost intaia oara la Ierusalim. Am inchiriat o masina si am condus de la Ierusalim catre Ierihon. Imediat ce ne-am vazut pe drum, i-am spus sotiei mele, "Imi dau seama de ce Iisus a folosit acest loc ca fundal al parabolei lui.
" Este un drum sinuos, plin de cotituri. Este cu adevarat potrivit pentru ambuscade. Pornesti din Ierusalim, care este situat la circa 12 mii de mile, sau, mai curand, 12 mii de picioare deasupra nivelului marii. Iar atunci cand ajungi la Ierihon, dupa 15-20 minute, esti cam la 22 de picioare (7 metri) deasupra nivelului marii.
Este un drum periculos. In zilele lui Iisus era cunoscut drept "Trecatoarea sangelui." Si stiti ceva, este posibil ca preotul si levitul sa se fi uitat la omul intins la pamant si sa se intrebe daca nu cumva talharii mai erau prin preajma. Sau, este posibil sa se fi gandit ca omul de pe jos se preface ca a fost jefuit si ranit pentru a-i atrage catre el, a-i opri din cale, si a-i face astfel o prada mai usoara pentru talhari.
Asadar, este posibil ca cea dintai intrebare pe care si-au pus-o atat preotul cat si levitul sa fi fost, "Daca ma opresc sa ajut acest om, ce mi se va intampla?" Martin Luther King precizeaza mai departe, "Atunci insa cand a sosit bunul samaritean, el a inversat intrebarea, "Daca nu ma opresc sa ajut acest om, ce se va intampla cu el?'
Preotii si levitii
In cultura evreiasca, contactul cu trupul unui mort era considerat a fi necurat. Mai cu seama preotii se fereau de o astfel de necuratenie. Din aceasta cauza, este posibil ca atat preotul cat si levitul sa fi presupus ca omul cazut la pamant era mort, evitandu-l pentru a se mentine puri, curati, din punct de vedere ritual. Pe de alta parte, faptul ca cei doi "coborau" / plecau (de la Ierusalim la Ierihon) poate sugera ca isi incheiasera datoriile religioase, si se puteau apropia de omul aflat la pamant.
In acelasi timp, Mishnah-ul (a doua carte ca importanta religioasa, dupa Biblie, pentru evrei) face o exceptie pentru trupurile moarte parasite, asa ca preotul si levitul ar fi putut sa aiba justificare in legea evreiasca atat pentru a atinge corpul omului cat si pentru a-l evita.
Interpretare alegorica
Origen a interpretat alegoric pilda bunul samaritean astfel:
Omul cazut nu este altcineva decat Adam. Ierusalimul este paradisul, iar Ierihonul este lumea. Talharii sunt puterile ostile. Preotul reprezinta Legea, levitul pe profeti, iar samariteanul pe Hristos. Ranile constitue lipsa de ascultare a lui Adam, trupul este diavolul, iar casa de oaspeti e Biserica care ii lase sa intre in ea pe toti cei care isi doresc asta. Gazda este capul bisericii, iar promisiunea samariteanului ca se va intoarce reprezinta cea de-a doua sosire pe pamant a Mantuitorului.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.